Clasificarea actelor juridice si conditiile actului juridic Flashcards Preview

Civil General > Clasificarea actelor juridice si conditiile actului juridic > Flashcards

Flashcards in Clasificarea actelor juridice si conditiile actului juridic Deck (30):
1

Reticenta dolosiva nu poate fi retinuta ca viciu de consimtamant cand se refera la

ascunderea capacitatii de a contracta, pt ca dolul trebuie sa provina de la o persoana capabila juridica de a incheia acte juridice

2

Daca nu ar fi indeplinita cerinta dolului, actul juridic al fi totusi anulabil

daca sunt indeplinite cerintele erorii esentiale. Daca nu sunt indeplinite, atunci are la indemana numai actiune in raspundere civila fata de tert

3

Intucat dolul este o eroare provocata, nu este exclusa

aplicarea prin analogie a disp. art. 1213 ref. la adaptarea contractului. Mai exista o situatie din care rezulta ca adaptarea contractului poate avea loc chiar daca la incheierea contractului una dintre parti a urmarit sa obtina un avantaj injust: leziunea in cazul majorului.

4

tacerea valoreaza consimtamant

-prin lege;
- cand partile au atribuit acesta valoare juridica;
- prin obicei si uzante profesionale;

5

consimtamantul prin fapte sau gesturi concludente este valabil

- prin lege;
- prin conventia partilor
- prin practicile statornicite intre parti;
- cf uzantelor

6

leziunea nu poate fi analizata decat in cazl contractelor

-comutative;
-sinalagmatice;
- oneroase;
- nesupuse unor reglementari speciale (cazul contractelor de consumatie.

7

oferta este irevocabila

- cand autorul ei se obliga sa o mentina un anumit termen;
- in temeiul acordului partilor;
- in temeiul practicilor statornicite intre parti;
- al negocierilor
- din continutul ofertei;
- al uzantelor

8

actele declarative sunt sunt compatibile cu

ideea de avanzi-cauza ori cu novarea situatiei juridice pe care le vizeaza.

Habentes causam desemneaza persoana care, desi nu a participat la incheierea actului juridic civil, este indrituita sa profite de efectele actului respectiv sau, dupa caz, este tinuta sa suporte aceste efecte din cauza legaturii sale juridice cu una dintre partile acelui act juridic; or, actul juridic constitutiv si cel translativ permit dobandirea acestei calitati, nu si cel declarativ de drepturi.

9

in materia actelor extrapatrimoniale

1.nu se aplica consecintele desfiintarii contractelor:
- restituirile de prestatii;
- retraoctivitatea desfiintarii actului
2.nu se applica regulile care guverneaza unele efecte ale contractelor sinalagmatice
3. nu se aplica reg guv prescriptia extinctiva.

10

sunt acte nenumite

- Conventia prin care se realizeaza o delegatie imperfecta;
-Promisiunea de a incheia in viitor un contract real

11

contractele complexe sunt contracte

care reunesc elementele a doua sau mai multor contracte numite, ca, de exemplu, contractul hotelier. In masura in care nu ar exista o reglementare speciala, se vor aplica normele legale pentru elementele (contractele) componente.

12

exemplu de incapacitate a persoanei fizice cu caracter de protectie sau de ocrotire

incapacitatea de a cumpara bunuri ale unui debitor aflat in procedura de insolventa de catre practicianul in insolventa care administreaza respectiva procedura de insolventa.

13

criteriul intinderii sau a continutului incapacitatilor de a incheia acte juridice determina clasificarea lor

in generale si speciale, fiind vorba de incapacitatea de a incheia orice act juridic si, respectiv, anumite acte juridice; aceasta clasificare vizeaza actele juridice ce pot fi incheiate de persoanele fizice, nu persoanele care pot incheia actele juridice civile respective.
! Pentru persoanele fizice, incapacitatile generale sunt incapacitati de exercitiu, iar incapacitatile speciale sunt incapacitati de folosinta.

14

specific viciilor de consimtamant este faptul ca exista manifestare de vointa (deci exista consimtamant), insa aceasta este alterata in

continutul sau intelectual, constient (eroarea si dolul), fie in caracterul sau liber (violenta si leziunea).

15

accesibilitatea legii vizeaza existenta unui minim de publicitate in privinta ei, aceasta urmand a fi apreciata prin raportare la

posibilitatile unei persoane de a dispune de informatii suficiente cu privire la norma aplicabila.

16

previzibilitatea legii se refera la faptul

cel caruia i se aplica prevederile legale trebuie ca, in mod rezonabil, sa ii fi putut intelege sensul si, mai ales, sa isi dea seama ca aplicarea legii il priveste pe el; astfel, o lege este previzibila atunci cand este suficient de precisa incat ii permite individului sa-si regleze conduita in functie de dispozitiile ei. Legea trebuie sa prescrie, sa indice cu precizie in continutul sau, conduita oricarui individ intr-o anumita situatie.

17

in ceea ce priveste intelesul obiectiv sau subiectiv al notiunii de substanta a obiectului; in cazul error in substantiam, intereseaza nu numai

lucrul considerat in materialitatea lui, ci si continutul prestatiei (actiunea sau inactiunea), iar cum prestatia este determinata de partile actului juridic, rezulta ca elementele ce alcatuiesc prestatia vor fi privite sau nu ca esentiale cum cum partile au intentionat sau nu sa le dea acest caracter.
Intr-o speta, o persoana achizitioneaza o piesa antica de la un magazin de anticariat specializat, la un pret mare, dar adecvant valorii de colectie a piesei, pt a participa la o expozitie de piese antice, piesa pe care o crede confectionata din aur, dar in realitate este din bronz. In acest caz nu va interveni nulitatea actului, deoarece elementele carora partile le-au conferit calitatea de “esentiale” sunt cele referitoare la achizitionarea unei piese de colectie, piesa antica (asadar, in esenta ei, de valoare), de la un magazin de specialitate, finalitatea insasi fiind atinsa de cumparator prin participarea la expozitia organizata; antichitatea piesei este calitatea obiectului prestatiei care prezinta importanta, celalalte elemente fiind imprejurarile esentiale care au determinat chiar incheierea contractului. Sustinerile ulterioare referitoare la metalul din care este confectionata piesa nu pot fi retinute ca avand caracter esential, valoarea piesei fiind data in primul rand de vechimea ei; in plus, daca piesa ar fi fost confectionata din aur, pretul ar fi fost mult mai ridicat.

18

eroarea neesentiala (indiferenta) poate atrage

- cel mult o diminuare (sau majorare) valorica a prestatiei;
- poate ramane chiar si fara vreo consecinta juridica.

19

de ce se exclud lipsa discernamantului si dolul sub forma captatiei?

in masura in care o persoana este lipsita de discernamant, adica nu are puterea a aprecia efectele juridice care se produc in baza manifestarii sale de vointa, este evident ca nu se va putea reprosa ca a speculat afectiunea sau pasiunea unei persoane pentru a o determina sa faca o donatie sau un legat.

20

ce inseamna ca anularea actului juridic pentru dol intervine si atunci cand eroarea provocata nu a fost esentiala?

ca, in actuala reglementare, nu mai este necesar ca dolul sa fie determinant pt incheierea actului juridic; este insa evident ca anularea actului va interveni si daca dolul a fost determinant pt incheierea actului (atat in caz de eroare esentiala, cat si in caz de eroare neesentiala). Deci nu mai este necesar ca dolul sa fi fost determinant pt incheierea actului juridic, fiind suficient ca manoperele frauduloase intrebuintate de una dintre parti sa determine doar acceptarea de catre cealalta parte a unor clauze mai putin favorabile.

21

in materie de leziune in cazul minorului

nu trebuie ca cealalta parte sa fi profitat de lipsa de exprienta, informatii, starea de nevoie ale minorului. La baza reglementarii leziunii in cazul minorului sta conceptia obiectiva, in temeiul careia cel ce invoca leziunea trebuie sa dovedeasca numai paguba suferita de minor.

22

dispozitia din 1222 alin 2 ce prevede ca disproportia de valoare intre cele doua prestatii trebuie sa subziste pana la data cererii in anulare este aplicabila

doar in cazul leziunii majorului. Caracterul excesiv al obligatiei asumate de minor se apreciaza insa tot prin raportare la momentul incheierii contractului, nefind necesar ca disproportia de valoare sa subziste pana la data introducerii cererii de anulare.

23

clauzele neuzuale sunt

clauzele standard care prevăd în folosul celui care le propune:
1. limitarea răspunderii,
2.dreptul de a denunţa unilateral contractul,
3.de a suspenda executarea obligaţiilor sau care
4. prevăd în detrimentul celeilalte părţi decăderea din drepturi ori din beneficiul termenului,
5. limitarea dreptului de a opune excepţii,
6.restrângerea libertăţii de a contracta cu alte persoane,
7.reînnoirea tacită a contractului,
8. legea aplicabilă,
9. clauze compromisorii sau
10. prin care se derogă de la normele privitoare la competenţa instanţelor judecătoreşti

24

Cand poate instanta, la cererea partii interesate, sa stabileasca, dupa caz, pretul sau elementul nedeterminat de catre parti?

1. Daca tertul nu poate
2. sau nu doreste sa actioneze
3. ori aprecierea sa este in mod manifest nerezonabila,

25

Daca obiectul actului juridic contravine normelor imperative, ordinii publice sau bunelor moravuri, atunci

si cauza este ilicita si imorala.

26

Cauza nu exista atunci cand

1. Partea nu are aptitudinea de a-si reprezenta (prefigura) corect faptele sau consecintele acestora. Prin urmare lipsa cauzei se poate datora lipsei discernamantului.
2. Absenta cauzei se refera si la aceea ca vointa nu a fost exprimata in sensul de a produce efecte juridice (un parinte promite copilului o recompensa materiala daca acesta obtine note bune la scoala).
3. Lipsa cauzei include si ipoteza in care cauza este falsa, deci cand partea s-a aflat intr-o eroare esentiala asupra existentei cauzei, adica asupra motivului care a determinat-o sa incheie actul juridic. In situatia cauzei false, nulitatea relativa a contractului va interveni numai daca sunt indeplinite conditiile de la eroarea esentiala.

27

cu privire la cauza, legiuitorul prezuma in contract atat

existenta cauzei, cat si valabilitatea sa. Pot art. 1239, „contractul este valabil chiar atunci cand cauza nu este expres prevazuta”.

28

ce este actul per relationem si cand nu este admisibil?

este actul in care, pt determinarea continutului sau, se face trimitere la o sursa externa si nu este admisibila intr-un act solemn ale carui clauze trebuie sa imbrace forma ceruta de lege pt valabilitatea sa.

29

actul ete solemn

1. atunci cand este autentic;
2. atunci cand este manuscris sub semnatura privata;
3. atunci cand este inscris in registrele unei autoritati publice.

30

constrangerea legala ad probationem se face cu titlu de regula in fct de anumite aspecte. Expl:

1 importanta pecuniara a operatiunii juridice: proba actelor civile a caror valoare depaseste 250 de lei se face doar prin inscrisuri;
2. unele elemente ale operatiunii juridice, cum ar fi data, care nu poate fi dovedita decat prin recurgerea la „data certa”;
3. operatiunile sinalagmatice, al carora inscris constatator trebuie sa indeplineasca formalitatea „dublului exemplar”;
4. operatiunile juridice unilaterale din care reies obligatii unilaterale de plata, se constata prin inscris olograf redactat de debitor.