1
Q
- Cum este definită cavitatea de acces?
A
Cavitatea de acces este deschiderea realizata in dinte pentru a obtine accesul catre
sistemul endodontic in scopul de a curata (cleaning), largi (shaping), si obtura
(obturating/filling) canalele radiculare.
2
Q
- Cerințe pentru cavitatea de acces
A
- sa permita indepartarea in totalitate a continutului camerei pulpare
-contaminarea sau infectarea spatiului endodontic
-discromii - sa permita vizualizarea completa si directa a podelei camerei pulpare
- identificarea facila a orificiilor de emergenta ale canalelor radiculare
- accesul instrumentarului de canal in linie dreapta pana la prima curbura
- cavitatea obturată etanş temporar sau definitiv după încheierea tratamentuluirefacere obligatorie cu CIS
- sa prezinte 4 pereti
-pt a putea aplica clema de diga
-pt a avea un punct de referinta ocluzal reproductibil (odontometrie)
-rezervor pt lichidul de lavaj endodontic
-medicatie endo fara a afecta parodontiul marginal
- previne recontaminarea spatiului end
3
Q
- Etapele de realizare ale cavității de acces
A
- Faza de trepanare
-cu freza sferica diamantata cu partea pasiva mai lunga
-senzatie de cadere in gol la CP mare
-initiere pe fata oculzala sau orala
-de preferat spre canalul mai larg; mai aproape de mezial la Pm si M si de cuspizii P si V
-se poate realiza si prin coroana de acoperire dar pot aparea erori de odontometrie - Faza de largire
-freza sferica de contraunghi
-miscari de scoatere activa
-indepartarea tavanului Camerei Pulpare in totalitate;
- depistarea si inlaturarea pulpolitilor daca exista
-verificare retentivitati cu sonda 17 - Faza de finisare si evazare
-evazarea peretilor spre ocluzal cu freze Batt
-cervical peretii sunt paraleli; nu se sacrifica dentina la acest nivel
4
Q
- Instrumentarul cu care se realizează trepanarea în cursul realizării cavității
de acces
A
-Cu freze sferice la turatie inalta in smalt siapoi cu turatie conventionala in dentina
-Freze cu tija intermediara lunga
5
Q
- Unde și pe ce direcție se poziționează freza în cursul trepanării pentru
cavitatea de acces?
A
-Initiere intotdeauna pe fata ocluzala sau orala
-Directia frezei spre cornul pulpar cel mai voluminos si canalul mai larg
-Pozitionare mai aproape de:
-mezial la PM+M
-cuspizii activi P sau V
6
Q
- Ce condiționează apariția senzației de “cădere în gol” la deschiderea camerei
pulpare?
A
Senzatie de cadere in gol sau nu in functie de:
-dimensiunea camerei pulpare(voluminioasa)
-varsta pacientului
- patologia preexistenta
7
Q
- În ce constă lărgirea cavității de acces și cu ce instrumentar se realizează?
A
- Indepartarea in totalitate a tavanului camerei pulpare fara a leza podeaua
-retentivitatile se depisteaza cu sonda #17
Se realizeaza cu :- cu freze sferice, cilindrice, conice sau Batt
-freze cu partea intermediara lunga(pentru acces si vizibilitate mai bune) - cu turatie conventionala
- miscari de - scoatere activa (freze sferice)
- lateralitate (freze cilindrice sau conice)
8
Q
- Finisarea și evazarea cavității de acces - caracteristici și instrumentar
A
-Limita intre cavitatea de acces si peretii camerei pulpare trebuie sa fie
imperceptibila
- Evazare catre ocluzal (vizibilitate sporita, nu se infunda obturatia provizorie)
- Cervical peretii sunt paraleli - nu se sacrifica dentina la acest nivel, risc VRF
-Cu freze cu varful inactiv, de preferinta conice sau cilindrice la turatie inalta
- Utilizare Freza Batt: freze clindro-conice, cu gat lung si varf inactiv si freze Endo
Z
9
Q
- Forma cavității de acces la dinții frontali superiori
A
-Incisivi centrali-forma triunghiulara/ovoidala
-Incisivi laterali-forma ovoidala / triunghiulara
-Canin superior-forma ovoidala /triunghiulara
10
Q
10.Particularitățile cavității de acces la dinții frontali superiori
A
Frecvent intereseaza marginea incizala
* Ocluzie adanca acoperita-acces mai dificil
* Indepartare protuberanta orala interna
* Indepartare punte dentina supracingular
* pentru a facilita insertia instrumentarului endodontic in axul canalului radicular
11
Q
11.Forma cavității de acces la premolarii maxilari
A
-PM1 maxilar: ovoidala, implica foarte rar cuspizii si depinde de divergenta
canalelor
-PM2 maxilar: ovoidala
12
Q
12.Particularitățile cavității de acces la premolarii maxilari
A
-Se prelungeste catre vestibular sau palatinal in functie de numarul canalelor
-Rar sunt implicati cuspizii
-Intinderea cavitatii de acces este functie de divergenta canalelor
-Furcatia este in 1/3 medie sau apicala (eroare: nu se indepartaza tot tavanul CP
pt a evita o improbabila perforatie)
13
Q
13.Forma cavității de acces la molarii maxilari
A
Forma cavitatii de acces:
- triunghi (3 canale)
- patrulater cu unghiuri rotunjite ( 4 canale, incl. MV2)
14
Q
14.Particularitățile cavității de acces la molarii maxilari
A
-Rx preoperator esential
-Forma influentata de numarul canalelor
-Cavitatea de acces situata mezial
-Nu este necesara indepartarea crestei transversale de smalt
-La molarul doi superior camera pulpara este mai aplatizata, canalele sunt mai
convergente si cu curbura mai accentuata, canalul DV este deplasat mai spre P
15
Q
15.Identificarea celui de-al doilea canal radicular (MV2) la molarii maxilari
A
- Consideram ca toti molarii superiori au 4 canale (morfologie)
- Folosim Rx excentrice, lupe sau MDO
- Cautam MV2 dupa curatare si largire MV1
- Cu sonda in santul dintre MV1 si P
- Cu varful ultrasonic CPR sau ProUltra
- 1% albastru de metilen
- Testul bulelor cu NaOCl 5% incalzit
- Irigare cu 17% EDTA apoi Alcool pur, uscare
16
Q
16.Forma și limitele cavității de acces la incisivii mandibulari
A
Forma cavitatii de acces: ovoidala, in sens vestibulo-lingual
17
Q
17.Particularitățile cavității de acces la incisivii mandibulari
A
-Camera pulpara micsorata frecvent din cauza
- patologie preexistenta (parodontita marginale cronice profunda)
- traumatisme
- abraziune
Diametrul incizal mult mai mare decat cel cervical
Problema principala: diametrul mic mezio- distal
La dintii abrazati este interesata si marginea incizala
18
Q
18.Forma cavității de acces la premolarii mandibulari
A
-ovalara, cu diametrul mare vestibulo-lingual
-rotund-ovalara, mai frecvent la PM1
19
Q
19.Particularitățile cavității de acces la premolarii mandibulari
A
- Camera pulpara se afla aproape in intregime sub cuspidul vestibular la PM1
- inferior (angulatie coroana-radacina)
- PM1 inferior are cuspidul V mai mare decat L similar unui canin cu cingulum
- supradimensionat
- Cavitatea de acces intereseaza cuspidul vestibular al PM1 inferior (sacrificu de
tesut dentar sanatos)
20
Q
20.Forma și limitele cavității de acces la molarii mandibulari
A
-triunghiular (3 canale)
- trapez cu unghiuri rotunjite cu latura mare meziala (4 canale)
-Initiere in fosa centrala, apoi ne orientam spre cornul pulpar cel mai voluminos
(Rx)
-Canalul distal este frecvent situat spre mijlocul podelei camerei pulpare, astfel
incat CA poate fi situata spre mezial, cu conservarea jumatatii distale a dintelui
21
Q
21.Erori în prepararea cavității de acces
A
-Lipsa radiografiei preoperatorii
-Neindepartea in totalitate a tavanului camerei pulpare
-Neindepartarea pulpolitilor/denticuli
-Tesut pulpar restant
-Abord prin caria proximala
-CA subextinsa- canale ratate
-CA supraextinsa- sacrificiul inutil de tesut dentar sanatos
-Perforatia furcatiei la dintii cu camera pulpara micsorata
-Perforatii la dinti inclinati
-Perforatii ale dintilor acoperiti cu microproteze
22
Q
22.Cauze ale perforațiilor coronare sau ale podelei camerei pulpare
A
- Cunoasterea insuficienta a morfologieidentare
- Dinti in malpozitii
- Dinti acoperiti cu microproteze de invelis
- Orientarea incorecta a frezei
- Depunerea de dentina secundara/tertiara(modificarea morfologiei camerei pulpare)
- Lipsa radiografiei preoperatorii
23
Q
23.Tehnici minim invazive de preparare a cavității de acces
A
- CEC (contracted endodontic cavities)
CEAC (Conservative Endodontic Access Cavity)
cavitate endodontica conservatoare
– Practic cat de mica
– Scade susceptibilitatea la fractura a
premolarilor si a molarilor mandibulari
– Scade eficienta tratamentului endodontic la
molarii inferiori
– Alternativa la TEC (Traditional Endodontic
Cavity) - Ninja Access – indepartarea minimala a tavanului camerei pulpare
- Truss Access – abord care necesita cel mai mic sacrificiu de tesut dentar sanatos
- X-entry Access – abord in X prin orificii in tavanul camerei pulpare pe directia
canalelor radiculare - PEAC Point Endodontic Access Cavity
24
Q
24.Tehnici de instrumentare manuală a canalelor radiculare – enumerare
A
Tehnica standardizata
Tehnica telescoparii regresive(step back)
Tehnia fortelor compensate(balanced forced)
Tehnica telescoparii regresive(step down)
Tehnica dublei telescopari(double flare)
Tehnica cilindrului apical(apical box)
25
25.Avantajele instrumentării rotative a canalelor radiculare
Efectul de curăţire este bun (exereza foarte buna a dentinei din canalul radicular)
* Efect de debridare si curatire buna in zona apicala
* Crown down - nu impingem apical detritusul
* Largire uniforma tridimensionala a canalelor cu pastrarea geometriei canalelor
radiculare
* Are o capacitatea bună de păstrare a curburii canalului (canale puternic curbate
ISO 35 şi 45 fără devieri semnificative de la traseul canalului sau perforaţii)
* Secţiunea transversală a canalului este, chiar şi după preparaţie, aproape rotundă
* Dimens acului master mare
* Vol crescut de sol antiseptica de la inceput
* Conicitate favorabila condensarii verticale
* Obturatie de canal consecutiva uniforma
* Timp de lucru redus
* Tehnica simplificata
* Delegarea sarcinii catre instrument
* Utile si in dezobturare
* motoare îmbunătăţite, cu control al rotaţiei si torque control sunt foarte eficiente
26
26.Dezavantajele instrumentării rotative a canalelor radiculare
Costurile crescute ale instrumentelor
* Micromotor
* Nu vedem cand se deformeza
* Risc fractura (Separare instrument)
-mai greu de indepartat
-de obicei dupa curbura
-insurubat
27
27.Elementele componente ale sistemului de instrumentare rotativă ProTaper
?(doar enumerare?)
* Shaping files
* Finishing files
ACE DE LARGIT (SHAPING)
SX: L=19mm Diam vf=0,19conicitate: 3,5-19%
S1: L=21/25/31 Diam vf=0,17conicitate: 2-11% mov
S2: L=21/25/31 Diam vf=0,20conicitate: 2-11% alb
-miscari de pensulare (brushing)
-miscare apicala pasiva
-S1 lucreaza in treimea coronara
-S2 lucreaza in treimea medie
ACE DE FINISAT
F1: Diam vf=0,20 conicitate: 7-5,5% galben
F2: Diam vf=0,25 conicitate: 8-5,5% rosu
F3: Diam vf=0,30 conicitate: 9-5,5% albastru
F4: Diam vf=0,40 conicitate: 5% negru
F5: Diam vf=0,50 conicitate: 4% galben //
- Miscare de ciugulire (Pecking)
- Daca nu: transport apical
- Actioneaza in treimea apicala
- Introducere pasiva
- Nu miscare de pensulare (decalibram zona de control apical)
- Determinam diametrul apical cu instrumente ISO manuale
ACE DE DEZOBTURAT D1,D2,D3
28
28.Elementele componente ale sistemului de instrumentare rotativă ProTaper
Next
Reprezintă o tehnică de tip Crown-Down rotativă
• instrumentarul prezintă conicitate variabilă
• secțiunea este rectangulară, cu centrul axului de rotație situat excentric, ceea ce îi conferă o mișcare șerpuită asimetrică (“swagger”)- detritusul va fi transportat spre zona coronară a canalului radicular
• set de 3 instrumente (X1, X2, X3) și două instrumente suplimentare (X4 și X5) utilizate pt rezecția apicală
• forma acestora facilitează agitarea irigantului și transportul detritusului dentinar spre zona coronară a canalului radicular
- aliaj de Ni-Ti -> flexibilitate, rezistență ciclică, efect de memorie (diferența față de sistemul protaper universal, unde acele sunt mai rigide)
* ACUL X1: diametrul de 0.17 mm la varf, conicitate 4%, inel identificare galben, L=21-25 mm, turație 250 rpm
* ACUL X2: diametrul de 0.25 mm la varf, conicitate 6%, inel roșu
* ACUL X3: diam 0.30 mm la varf, conic 7%, inel albastru
* ACUL X4: diam 0.40 mm la varf, conic 6%, doua inele negre de identificare
* ACUL X5: diam 0.50 mm la varf, conic 6%, doua inele galbene de identificare
29
29.Caracteristicile instrumentului Self adjusting file (SAF)
Schelet metalic flexibil din nichel-titan, cu grosime de 120 micrometri, cu
suprafața exterioară abrazivă, având diametre de 1,5 sau 2 mm
- Prin capacitatea de comprimare se adaptează formei canalului
- Instrumentele SAF sunt concepute cu un interior gol şi o structură subţire cilindrică
deNiTi (de 1.5 – 2.0 mm diametru) care se adaptează la secţiunea transversală a
canalului radicular.
- Sunt disponibile la dimensiuni de 21, 25 şi 31mm
- Se utilizează un singur instrument pe toată durata procedurii
- Acesta este inserat pe traseul iniţial preparat cu un ac K 20 şi operat cu o mişcare
de “in and out”;
- Utile în canalele cu suprafețe de secțiune dificil de abordat cum ar fi cele largi și
ovale și în formă de C
- Irigare continuă și simultană cu instrumentarea
- Mișcarea imprimată acului nu mai este cea de rotație convențională, ci este de
vibrare rapidă (3000-5000 vibrații pe minut) cu amplitudine de 0,4 mm produsă de
o piesă de mână specială
- Acul îndepărtează un strat uniform de dentină de pe pereții canalului radicular
- Asigura o adaptare tridimensională a instrumentului la pereții canalului pe toată
durata procesului de preparare
- Asigură o preparare uniformă cu aproape nici un risc de transport al canalului
30
30.Elementele specifice motoarelor endodontice
- turatie constanta
- turatie redusa
- torque control- forta necesara pt a asigura
- rotatia constanta
- autoreverse
- motoarele recente cu miscare reciproca
- unele au apex locatoare incorporabile
- unele motoare au si pompa pt irigatie
- actionate de pedala sau buton de pornire
31
31.Ce reprezintă endodonțiul?
Dentina si pulpa dentara formeaza endodontiul
- ambele se dezvolta din pulpa, dentina se mineralizeaza si pulpa ramane tesut
moale
- interdependenta structurala si functionala, formeaza complexul pulpodentinar[celularitatea endodontiului se regaseste la nivel pulpar iar prelungirile
celulare (odontoblastice) si fibrele nervoase se termina in dentina.]
- dentina peritubulara se formeaza tot timpul vietii, are rol de aparare
- dentina intertubulara este intens mineralizata
Dentina 70% material anorganic: hidroxiapatita
* 20 % matrice organica colagen
* apa
* pulpa dentara
32
32.Conținutul canaliculelor (tubulilor) dentinari
- contin limfa dentinara
- procese odontoblastice
- terminatii nervoase amielinice
33
33.Foramenul apical
- canalul radicular se sfarseste la foramenul apical
- pozitia sa se modifica datorita depunerii continue de cement la apex si
mineralizarii contunue
- dimensiunea si configuratia FA se modifica odata cu maturitatea ( la tineri,
foramen apical e deschis, odata cu depozitia dentinei si a cementului , FA se
ingusteaza )
- adesea nu e vizibil pe radiografie
- nu se dechide la apexul anatomic, deviatia e impredictibila si variaza prin apozitie
cementara, de acceea preparatia si obturatia canalului radicular se termina la
constrictia apicala( dificulatatea, imposibilate de a obtura foramentul apival de o
maniera adecvata )
34
34.Joncţiunea cemento-dentinară
- este interfata cement-dentina
- nu corespunde intotdeauna cu constrictia apicala
35
35.Constricția apicală
- apex fiziologic, foramen fiziologic
- este cel mai mic diametru apical al dintelui
- se ingusteaza cu varsta
- este nivelul pana la care se efectueaza preparatia endodontica si obturatia de durata
a canalului radicular
36
36.Tipurile de constricție apicală
Tipuri de constrictie apicala:
- punctiforma
- paralela
- multiconstrictie
- conicizata
37
37.Canalele laterale
- este cale de comunicare a canalului principal cu spatiul periodontal
- la orice nivel, de la furcatie la apex
- mai frecvent in 1/3 apicala la dintii posteriori
- nu pot fi debridate
- pot fi obturate
- importanta discutabila
- sunt poarta de iesire ptr iritanti in spatiul periodontal lateral
- perpendiculare / oblice ( canale accesorii)
- la pluriradiculari, frecvent de la camera pulpara spre furcatie → canale pulpoperiodontale
- probabil anomalie in timpul formarii radacinii
- interrelatia intre CL si sanatatea pulpara este controversata, nu suplimenteaza
circulatia colaterala si au rol minim in functionalitatea pulara
38
38.Canale în forma literei “S”
- in forma de baioneta
- doua incurbari
- abordarea nerestrictionata a primei incurbari
- incurbarea apicala este mai vulnerabila
- se poate identifica radiologic daca incurbarile sunt cuprinse pe dimensiunea mezio
distala sau in incidenta excentrica
- abordarea formei canalului in tridimensionalitate, pentru a evita perforatia laterala
la nivelul suprafetei interne a fiecarei incurbar
39
39.Sistem canalar in forma literei “C”
- durere reziduala
- sangerare intermitenta
- lumenuri intercomunicante
- prevalenta mai mica, adesea neidentificate pe radiografia obisnuita, ci doar cu
ocazia crearii acesului – radacini fuzionate apropiate, in forma de panglica
- capacitate volumetrica mare a sistemului endodontic , anastomoze transversale,
forma de potcoava, interconexiuni canalare, ampalasare impredictibila a orificiilor
canalelor radiculare
- e indicata pilirea circumferentiala, la periferia “c”-ului
40
40.Caractere histotopografice ale pulpei dentare
1.Adapostirea pulpei intr-un spatiu cu pereti rigizi
-pereti duri (care acopera pulpa)
* impermeabili la agentii patogeni daca sunt integri
* impiedica investigarea starii pulpei
2. Foramenul apical
-calea principala de comunicare cu exteriorul
3. Sistemul arterial pulpar de tip terminal
4. Sistemul nervos - bine reprezentat
41
41.Funcțiile pulpei dentare
1. F. FORMATIVA / DENTINOGENETICA
- produce dentina primara, secundata, tertiara
- dentina primara = formata inainte eruptiei dintelui este tubulara, cu aspect regulat
- dentina secundara – se formeaza peste dentina primara in zone supuse unor linii de
forta si are mai putine canalicule
- dentina tertiara – consecutiv unor stimuli patogeni, canaliculele dentinare sunt in
numar mic sau absente si cu traiect neregulat
- dentina scleroasa – depunere calcica pericanalicular- pana la obturarea completa a
tuturor canaliculelor
2. F. NUTRITIVA
3. F. SENZITIVA
4. F. REGRESIVA
- atrofie, scleroza, distrofie calcica
5. pH-UL ALCALIN AL PULPEI
- rol in neutralizarea aciditatii datorita inflamatie
42
42.Etiopatogenia inflamaţiei pulpare
Agenti patogeni:
* Externi
- Fizici: termici, traumatici
- Chimici: acizi, baze, substante oxidante, metale grele
- Bacterii, ciuperci, virusi
- Toxici: medicamentosi
* Interni
43
43.Secvențele inflamației pulpare
- Reactie biochimica (formarea mediatorilor chimici:histamina, leucotoxina,
exudina)
- Reactie vasculara (hiperemie, staza, crestereapermeabilitatii)
- Reactie metabolica celulara (diminuareafunctiilor – oprirea activitatii celulare)
- Formarea infiltratului seros (plasmexodie)
- Formarea infiltratului supurat
44
44.Clasificarea pulpitelor
REVERSIBILE repoductibilitate clinica a sensibilitatii termice localizate,
tranzitorii( HIPEREMIA PREINFLAMATORIE, PULPITA AC SEROASA
PARTIALA)
- daca se inlatura cauza (carii, restauratii defectuase, si se previne extindereasigilari) pulpa poate sa isi recapete starea de sanatate
IREVERSIBILE( TOATE CELELATE FORME DE PULPITA) reproductibilitate
clinica a dureri intense, pulpa nu isi recapata starea de sanatate, indiferent de
eforturile operatorului
HIPEREMIA PREINFLAMATORIE
PULPITE ACUTE
* SEROASE
- PARTIALE (CORONARE)
- TOTALE (CORONO-RADICULARE)
* PURULENTE
- PARTIALE (CORONARE)
- TOTALE (CORONO-RADICULARE)
PULPITE CRONICE
* INCHISE
- PROPRIU-ZISA
- HIPERPLAZICA (GRANULOM INTERN PALAZZI)
* DESCHISE
- ULCEROASE
- GRANULOMATOASE (POLIPOASE)
45
45.Hiperemia preinflamatorie – simptomatologie
Subiectiv - caracteristicile durerii:
- durere provocată:
→ excitații termice - în special rece
→ agenti chimici (dulce)
- durere localizată la dintele respectiv
- de intensitate moderată
- durată - câteva minute dupa îndepărtarea excitantului
- poate apărea în urma anumitor manopere clinice: pregatirea cavităților, șlefuirea
bonturilor, obturații de amalgam aplicate direct, fără obturații de bază
Obiectiv
- proces carios fără deschiderea camerei pulpare
- hipersensibilitate
- hiperestezie dentinară
- existența unei obturații metalice recent aplicată
- teste de vitalitate pozitive – hipersensibilitate →
→ durere la excitații de intensitate mai mică
decât cele obișnuite
46
46.Diagnosticul pozitiv în hiperemia preinflamatorie
persistența durerii timp de câteva minute în urma îndepărtării stimulului
- proces carios fără deschiderea camerei pulpare
- teste de vitalitate pozitive la intensități mai mici decât cele obișnuite
- tratamente recente la nivelul dintelui respectiv
47
47.Diagnosticul diferențial al hiperemiei preinflamatorii
- hipersensibilitatea și hiperestezia dentinară
- pulpitele acute coronare
48
48.Hiperemia preinflamatorie – tratament
- tratamentul cariei simple și coafaj indirect
- tratamentul cariei simple și coafajul direct în situația
deschiderii accidentale a camerei pulpare
- amputația vitală la dinții permanenți în curs de dezvoltare
în situația deschiderii accidentale a camerei pulpare
- extirparea vitală
49
49.Pulpita acută seroasă parţială – simptomatologie
Subiectiv - caracteristicile durerii:
- durere vie, localizată la dintele respectiv
- durere provocată de excitanți termici: inițial rece, apoi și cald
- durata durerii: de la câteva minute la câteva ore
- crize dureroase cu o frecvență progresiv mai mare → pot apărea și spontan, mai
ales seara și noaptea
- durerea poate ceda și spontan, dar de obicei este necesară administrarea de
antialgice
Obiectiv:
- carie profundă, cu dentină alterată, la un dinte normal colorat
- consecutiv exerezei dentinei ramolite → strat subțire de dentină dură pigmentată
- reacție dureroasă la atingerea acestui strat dentinar
- uneori, se poate deschide camera pulpară prin îndepărtarea dentinei alterate
- percuția axială și transversală negative
- răspuns intens pozitiv, cu durere prelungită la testele de vitalitate (termice si
electrice) –
- durerea de intensitate mai mare la rece decât la cald
50
50.Diagnosticul pozitiv în pulpita acută seroasă parțială
- durere vie, spontană sau provocată, care durează de la câteva minute la câteva ore
- durere localizată
- teste de vitalitate pozitive – în special la rece și testare electrică
- proces carios profund, fără deschiderea camerei pulpare, cu hipersensibilitate la
atingerea pereților pulpar și/sau parapulpar ai procesului carios
51
51.Pulpita acută seroasă parţială - diagnostic diferenţial
hiperemia preinflamatorie
- pulpita acută seroasă totală
- pulpita purulentă partială
- pulpita purulentă totală
52
52.Posibilități de tratament ale pulpitei acute seroase parțiale
coafaj direct dacă este deschisă camera pulpară
- ampuțatie vitală
- extirparea vitală
53
53.Pulpita acuta seroasă totală – simptomatologie
Subiectiv:
- durere inițial provocată - poate fi progresivă sau cu undebut violent
- durerea poate apărea spontan, fără o cauză aparentă,
- durerea persistă, poate deveni permanentă, insuportabilă(“turbarea dinților”)
- durerea iradiază spre dinții vecini, antagoniști, posibil întot hemicraniul respectiv
→ iradierea apare progresiv
→ în fazele de mare intensitate nu se mai poate localiza dintele
- analgeticele au o eficiență redusă
Obiectiv:
- proces carios profund, camera pulpară închisă, acoperită cu un strat de dentină
alterată
- presiunile exercitate cu sonda pot duce la deschiderea camerei pulpare →
exacerbarea
durerii și posibila apariție a unei picături de sânge
- testele de vitalitate intens pozitive – sunt contraindicate → aplicarea acestora
provoacă exacerbarea durerii
- percuția axială pozitivă
54
54.Diagnosticul pozitiv în pulpita acută seroasă totală
- durere intensă, continuă
- percuția axială pozitivă
- hipersensibilitate la testele de vitalitate (nu sunt indicate → provoacă exacerbarea
durerii
55
55.Diagnosticul diferențial al pulpitei acute seroase totale
- pulpita acută seroasă parțială
- pulpita purulentă totală
- parodontita apicală acută seroasă
56
56.Pulpita acută purulentă parţială – simptomatologie
Subiectiv:
- durerea apare în crize spontane, în special nocturne, durează câteva ore, este
violentă
- durere inițial localizată apoi iradiată
- durerea are caracter pulsatil
- excitanții termici reci reduc durerea
Obiectiv:
- carie profundă cu dentină ramolită - la îndepărtarea cu o lingură Black sau un
excavator a dentinei, din camera pulpară se poate evacua o cantitate redusă de
puroi, urmată de sângerare → durerea se intensifică și apoi diminuă)
57
57.Diagnosticul pozitiv în pulpita acută purulentă parțiala
durere pulsatilă, localizată
- exacerbată la cald, diminuată la rece
- posibila prezență a unei picături de puroi la deschiderea camerei pulpare, urmată
de exacerbarea și apoi reducerea durerii
58
58.Diagnostic diferential al pulpitei acute purulente partiale:
* Pulpita seroasa partiala
* Pulpita purulenta totala
59
59.Pulpita acuta purulenta totala-simptomatologie:
Subiectiv:
* Dureri spontana,foarte puternice,aproape continue
* Durere iradianta
* Durere cu character pulsatile
* Sensibilitatea la cald este foarte accentuate
* Analgeticele nu calmeaza durerea
Obiectiv:
* Process carios profund si extins,cu depozite bogate de dentina ramolita
* La deschiderea camerei pulpare se poate constata evacuarea unei cantitati de
secretie purulenta-poate scadea sau chiar inceta durerea
* La palparea cu sonda a camerei pulpare se constata ca sensibilitatea este crescuta
doar in profunzime
* La testele de vitalitate electrice-sensibilitatea este scazuta sau chiar absenta
60
60.Diagnostic pozitiv in pulpita acuta purulenta totala:
* durere pulsatilă
* calmarea temporară prin lichide reci
* teste de vitalitate cu valori mult diminuate
* percutie axială pozitivă
* eventuala apariție a picăturii de puroi
61
61.Diagnostic diferential in pulpita acuta purulenta totala:
* pulpita acută seroasă totală
* pulpita purulentă parțială
* parodontita apicală acută
62
62.Pulpita cronica deschisa ulceroasa-simptomatologie:
Subiectiv:
* în general nedureroasă
* uneori - durere provocată de presiuni masticatorii directe pe pulpa expusă → evită
masticația pe hemiarcada respectivă
* reacutizare după obliterarea timp mai îndelungat a cavității cu resturi alimentare
* eventuală sângerare la periaj sau trauma masticatorii
* posibil miros neplăcut
Obiectiv:
* proces carios profund cu depozite bogate de dentină alterată și deschiderea largă a
camerei pulpare
* vizibilă pulpa dentară
* culoare roșu închis spre brun
* depozite de fibrină
* ulcerații superficiale
* teste de vitalitate pozitive, dar răspunsul apare într-un interval de timp mai
îndelungat
* percuția axială și transversală negative
* palparea cu sonda nedureroasă, înțeparea în profunzime determină durere și
sângerare abundentă
63
63.Diagnostoic pozitiv in pulpita cronica deschisa ulceroasa:
* absența durerii și apariția ei la înțeparea cu sonda a straturilor profunde pulpare
* proces carios profund cu deschiderea camerei pulpare
* sângerare la înțeparea pulpei cu sonda
* teste de vitalitate pozitive doar la intensități crescute ale excitantului
* percuție axială negativă
64
64.Diagnostic diferential al pulpitei cornice deschide ulceroase:
* pulpita cronică deschisă polipoasă
* gangrena pulpară
65
65.Pulpita cronica deschisa granulomatoasa(polipoasa)-simptomatologie
Subiectiv:
* existența unui proces carios profund cu evoluție îndelungată
* sângerare la masticație și periaj
* jenă dureroasă la presiunea bolului alimentar
Obiectiv:
* carie profundă, camera pulpară deschisă, ocupată de o formațiune polipoasă
* polip moale, de culoare roz, suprafață netedă, lucioasă dacă este epitelizat sau
neregulată, roșie, hemoragică, cu depozite de fibrină dacă nu este epitelizat
* baza de inserție a polipului - în camera pulpară sau canalul radicular
* polipul este depresibil și elastic
* înțeparea cu sonda nedureroasă, sensibilă doar în regiunile profunde, provoacă
sângerare abundentă
* percuția axială și transversală negative
* teste de vitalitate pozitive doar la intensități mai mari decât cele obișnuite
66
66.Diagnosticul pozitiv in pulpita cronica deschisa
granulomatoasa(polipoasa):
* proces carios profund cu deschiderea camerei pulpare
* formațiune polipoasă în continuarea camerei pulpare, cu sângerare și sensibilitate
la înțepare în profunzime
67
67.Diagnostic diferential al pulpitei cronice deschise
granulomatoase(polipoase):
* polipul gingival
* necroza pulpară
* pulpita cronică deschisă ulceroasă
68
68.Pulpita cronica inchisa propriu-zisa:simptomatologie si diagnostic pozitiv
Subiectiv:
* nedureroasă
* pacientul se prezintă adeseori pentru afecțiuni localizate la alți dinți
Obiectiv:
* uneori există un proces carios cu dentină de duritate normală, ușor colorată
* alteori există o obturație veche, de mari dimensiuni și o carie secundară sau o
recidivă de carie
* camera pulpară închisă
* teste de vitalitate pozitive numai la valori foarte mari
* deschiderea camerei pulpare nedureroasă, sângerare
Diagnostic pozitiv:
* scăderea considerabilă a vitalității
* carie secundară sau recidivă de carie
* absența sensibilității, dar prezența sângerării la deschiderea camerei pulpare
69
69.Pulpita cronică închisă hiperplazică (granulomul intern Palazzi) -
diagnostic pozitiv
* sensibilitate scăzută la testele de vitalitate
* în localizarea coronară transiluminarea arată modificarea de contur a camerei
pulpare
* examenul radiologic este determinant: în funcție de localizare se constată lărgirea
camerei pulpare, dilatarea neregulată a canalului radicular
* -poate fi confundată cu un granulom apical dacă localizarea este apropiată de
apexul radicular
70
70. Diagnosticul diferențial al pulpitei cronice închise hiperplazice
(granulomul intern Palazzi):
* pulpita cronică închisă propriu-zisă
* necroza pulpară
* resorbtii radiculare externe-aspect asimetric al zonei resorbite
71
71. Denticulii și calcificările lamelare:
* nu sunt responsabile de simptomatologia dureroarasa, indiferent de dimensiunea
acestora, sunt rar bariera la intrumentare,
* denticulii sunt centre de mineralizare, masa calcificata in pulpa, pot fi liberi,
aderenti si interstitiali sau localizati in peretele camerei pulapre, la tineri, varstnici,
la dinti neerupti
* foarte rar, in timpul cresterii si dezvoltarii, interfera cu fibrele nervoase, instalinduse manifestari nevritice moderate
* calcificarile lamelare nu blocheaza in totalitate orificiile canalelor radiculare cat si
canalul radicular, de regula dispuse de-a lungul fibrelor nervoase si vaselor din
pulpa radiculara
* obliterari: totale,partiale ( dinti luxati dupa circa 10-20 de ani, pe Rx 65%-
obliterari)
72
72. Modificările regresive și degenerative pulpare:
-atrofie:
* micsorarea camerei pulpare
* scaderea numar de vase sangvine si fibre nervoase
* scaderea numarului de fascicule de fibre de colagen
- modificari degenerative: tulburari trofice pulpare si traumatice, degenerare hialina
si amiloida;
73
73. Pansamentul calmant:
* fenol
* mentol
* xilina
* citotoxic dupa aplicarea pansamentului calmant se impune extirparea pulpara, in
sedinta
* urmatoare de tratament
* pe cat posibil, evitata utilizarea acestui preparat (Dentocalmin)
74
74. În ce situații clinice se utilizează coafajul direct? ?
La pulpa indemna sau pulpa inflamata(pulpita reversibila)
1.Oprirea hemoragie
2.Procesul carios nu intereseaza pulpa dentara
3.Aplicarea Ca(OH)2 liner
4.Pe dentina sanatoasa subiacenta
5.Ca(OH)2 se acopera cu un strat de eugenat de Zn sau CIS
75
75. Ce reprezintă extirparea vitală?
* indepartarea chirurgicala a pulpei coronare si radiculare– dupa insensibilizarea
acesteia prin anestezie
76
76. Indicațiile extirpării vitale:
* pulpite acute, cornice
* deschideri accidentale ale camerei pulpare, ce nu beneficiaza de coafaj direct
* abraziune patologica
* pulpite retrograde
* luxatii dentare
* dinti aflati in vecinatatea unor formatiuni patologice(chisturi maxilare, osteite,
osteomielite)
* dinti situati in focare de facture
77
77.Contraindicațiile extirpării vitale:
* afectiuni generale
* stari fiziologice
* afectiuni locoregionale
* cooperare deficitara
78
78. Timpii operatori ai extirpării vitale:
* anestezie
* izolare
* deschiderea camerei pulpare: trepanarea la
* locul de electie
* reperarea orificiilor canalelor radiculare
* extirparea pulpei radiculare
* masurarea lungimii canalului radicular
* tratamentul mecano-chimic
* obturatia de durata a canalului radicular
79
79. Cauzele hemoragiei în cursul tratamentului endodontic:
* cauze generale
* diateze hemoragipare
* hemofilie
* afectiuni hepatice grave
* stari fiziologice
* cauze locale
* lezarea parodontiului marginal
* perforarea podelei camerei pulpare
* cai false
* extirpare incompleta
* suprainstrumentare
80
80. Insensibilizarea chimică a pulpei dentare:
trioxid de arsen (cristale, pasta, fibre,granule) – NU SE MAI UTILIZEAZA –
datorita efectului distructiv, necrozant asupra parodontiului si osului alveolar –
valoare istorica – a nu se utiliza preparate arsenicale, eventual substituenti –
PARAFORMALDEHIDA
Paraformaldehida:
* in pansament endodontic pentru 10-14 zile
* nu este necesara utilizarea ulterioara a TCF, datorita faptului ca paraformaldehida
mumifica pulpa
* Denumiri comerciale, exemple:
* Toxavit
* Caustinerf (Septodont)
* Depulpin
Indicatii relative:
* boli generale ce contraindica anestezia
* alergie la anestezice locale
* pansamentul cu paraformaldehida pe cat posibil evitat
* imposibilitatea injectarii substantei anestezice datorita:trismus,anchiloza
TM,infectii,tumori
81
81.Factorii etiopatogenici ai necrozei pulpare – enumerare:
Reprezintă mortificarea aseptică a pulpei, cu epuizarea mijloacelor sale defensive
sub acțiunea agresivă a unor agenți fizico-chimici
Etiopatogenie
* factori generali, cu acțiune favorizantă
* factori locali, cu acțiune determinantă
Factorii generali
* influențează în special reactivitatea pulpară diminuandu-i capacitatea de aparare
* boli generale:
- maladia Reynaud
- hipotensiune arterială
- tromboza arterială
- diverse
- viroze
- diabet
- arterite
- arterioscleroza
- intoxicatii exogene cu metale grele: Bi, Pb, Hg
- intoxicatii endogene (uremie), avitaminoze (în special A si C)
Factorii locali
* mecanici (traumatici)
* termici
* chimico-toxici
- factorii mecanici – traumatismele:→ pot fi de mică intensitate, dar repetate:
disfuncție ocluzală, efecte disortodontice
→ traumatisme produse prin luxarea sau
intruzia alveolară a dintelui cu sau fără fractură dentară
- factorii termici: pot fi atat temperaturi scăzute cât și crescute; pulpa dentară este
mai sensibilă la creșterile de temperatură (șlefuiri fără răcire)
- factori chimico-toxici: formol, trioximetilen, acid tricloracetic, azotat de argint,
etc
82
82. Formele anatomo-clinice ale necrozei și gangrenei pulpare simple
* gangrena umedă - dacă a fost precedată de un process inflamator seros sau purulent
* gangrena uscată - dacă succede unui proces necrotic de origine traumatică sau
chimică
* gangrena parțială - procesul degenerativ al pulpei este parțial, rămânând pulpă vie
pe unele canale la dinții pluriradiculari
* gangrena totală - procesul degenerativ cuprinde în totalitate organul pulpar
* gangrena simplă - cu interesarea strictă a pulpei dentare
* gangrena complicată - procesul septic a depășit teritoriul pulpar, interesând și
parodonțiul apical
83
83. Elementele de diagnostic pozitiv în necroza și gangrena pulpară
Diagnostic pozitiv in NECROZA:
* modificare de culoare a dintelui
* lipsa sensibilității la palparea cu sonda, în camera pulpară și canalul radicular
* teste de vitalitate negative
* însamânțare bacteriană negativă (cu rezerve)
Diagnostic pozitiv in GANGRENA:
* carie profundă cu deschiderea camerei pulpare
* absența totală a sensibilității la sondarea canalelor radiculare
* teste de vitalitate negative
* examen bacteriologic pozitiv
* imagine radiologică fără modificări ale parodonțiului apical
84
84. Diagnosticul diferențial al necrozei și gangrenei pulpar:
Diagnostic diferențial NECROZA:
* gangrena pulpară simplă
* parodontita apicală cronică
* pulpita cronică deschisă
* pulpita cronică închisă propriu-zisă
*
Diagnostic diferențial GANGRENA:
* necroza pulpară
* gangrena complicată cu parodontita apicală acută
* parodontita apicală cronică
* pulpitele cornic
85
85. Tipuri de clasificare ale parodontitelor apicale acute:
* parodontita apicală acută hiperemică(forma abortivă)
* parodontita apicală acută seroasă(difuză)
* parodontita apicală acută purulentă(circumscrisa)
86
86. Parodontita apicală acută hiperemică – etiologie
1.Traumatismele repetate induse de:
* aparate ortodontice,când forțele nu sunt bine controlate și dirijate
* lucrări protetice defectuoase (tracțiuni asupra dinților, supraîncărcare ocluzală)
* anomalii dento-maxilare
* bruxism
* traumatisme apicale directe generate în cursul tratamentelor endodontice
2.Cu un caracter istoric :
* agenți chimici, care puteau ajunge la nivelul parodonțiului apical pe două căi:
- calea endodontică, în cursul tratamentelor medicamentoase cu substanțe de tip
arsenic, formol, tricrezol, acid tricloracetic, azotat de argint
- substanțe folosite în tratamentul pungilor parodontale,de tipul compușilor
fenolici, azotat de argint, acid cromic
3.Agenți microbieni
* cel mai frecvent implicată este flora aerobă
* accesul microorganismelor se poate produce prin canalul radicular, pungi
parodontale sau leziuni ale
87
87. Diagnosticul pozitiv în parodontita apicală acută hiperemică
Diagnostic pozitiv:
- la atingerea dintelui apare senzatia de prezență a dintelui pe arcada dentară
- dintele este sensibil la percutia axială
- ușoară congestie a mucoasei în dreptul apexului
- simptomatologie de pulpită totală
- radiografia poate da unele indicatii legate de stabilirea cauzei
(instrumente endodontice fracturate la nivelul canalelor radiculare,obturație de
canal cu depășire), reacutizarea unei parodontite apicale cronice
88
88.Diagnosticul diferențial al parodontitei apicale acute hiperemice
-pulpita acută seroasă totală
- pulpita acută purulentă totală
- parodontita apicală acută seroasă (difuză)
- parodontita apicală cronică reacutizată
89
89.Tratamentul parodontitei apicale acute hiperemice consecutive obturaţiei de
canal cu depăşire
* antiinflamatoare, antialgice
* radiatii infrarosii 3-4 zile, sedinte de 15 min sau ultrascurte
* infiltratii plexale
90
90.Parodontita apicală acută seroasă - semne clinice subiective şi obiective
Subiectiv:
- durerea are un mers ascendant, în decursul a 24-48 de ore trecând de la jenă la
dureri insuportabile
- alteori, poate debuta brutal, violent, cu iradiere in regiunile dentare învecinate,
spre orbită, regiunea temporală,auriculară, mandibulară, cervicală
- durerea este exacerbată de creșterea fluxului sanguine spre extremitatea cefalică
→ pacientulul nu zâmbeste, evită mișcările capului, capătă o rigiditate a feței
Obiectiv:
- congestia mucoasei în dreptul rădăcinii
- depresibilitate și durere la palpare cu degetul pe mucoasa orală sau vestibulară
- adenopatie regională cu ganglioni indurați și măriți de volum
- edem de vecinătate:
→ pentru dinții frontali superiori interesează buza superioară, pentru caninii
superiori, aripa nasului șiregiunea palpebrală, pentru premolarii si molarii superiori
regiunea geniană
→ la arcada inferioară edemul poate interesa buza inferioară și regiunea
mentonieră sau regiunea mandibulară și submandibulară, în funcție de localizarea
dintelui causal
Dacă parodontita apicală acută seroasă reprezintă o
complicație a unei gangrene pulpare, sunt prezente și
următoarele semne clinice:
- absența sângerării în camera pulpară și canalul radicular
- prezența unei secreții seroase în canalul radicular
- teste de vitalitate negative
- percuția axială dureroasă
91
91.Parodontita apicală acută seroasă - diagnostic pozitiv
Diagnostic pozitiv:
- durere cu caracter acut
- durere la percuția axială a dintelui
- tumefierea mucoasei și a tegumentelor
- absența oricăror semne de vitalitate dentară
- stare generală alterată (febră, frisoane, inapetență, insomnie)
92
92.Parodontita apicală acută seroasă - diagnostic diferenţial
pulpite acute
- parodontita apicală acută supurată
- nevralgiile de trigemen
- foliculita acută a dinților incluși
93
93.Parodontita apicală acută seroasă - evoluţie şi complicaţii
-oprirea procesului inflamator și restabilirea echilibrului tisular
- trecerea spre parodontita apicală acută purulentă
- cronicizare
- prinderea dinților învecinați în procesul inflamator
- adenopatie loco-regională
- supurațiile spațiilor și lojilor cervico-faciale
- sinuzita maxilară
94
94.Stadiile parodontitei acute purulente
Este un proces inflamator al tesutului periapical, acompaniat de formarea
exudatului purulent.
* cauza frecventa – microorganismele din canalul radicular, acutizarea parodontitei
apicale cronice
* poate sa fie neinsotit de semne radiologice evidente.
* cu sau fara tumefactie.
1. Stadiul endoosos
2. Stadiul subperiostal
3. Stadiul submucos
95
95.Simptomatologia în parodontita apicală acută purulentă
-senzație de egresiune aparută încă din faza de parodontită apicală hiperemică →
devine progresiv tot mai dureroasă → în faza subperiostala atingere a
dintelui (chiar și cu limba) sa fie intolerabilă
- durerea este spontană, continuă, foarte intensă, prezentând un caracter pulsatil
- pacientul ține gura intredeschisă, evită să atingă dintele, să vorbească
- durerile se exacerbează în timpul nopții
-în faza endostală, durerea iradiază în tot hemimaxilarul, respectiv spre regiunile
auriculară, temporală, occipitală, sau spre gât
- în stadiul subperiostal, mucoasa apare deformată
- se produce edem de vecinătate cu asimetria consecutivă a feței
→ pentru incisivii superiori edemul interesează buza și aripa nasului
→ pentru caninii superiori edemul este mai pronunțat interesând și pleoapa
superioară
→ la mandibulă edemul interesează partea respectivă a obrazului coboarând
submandibular, atunci când procesul inflamator este localizat la premolari sau
molari
-ganglionii submandibulari sunt măriți de volum, dureroși la palpare
- stare generală alterată (febră 39o-40o), frisoane, puls accelerat, cefalee
permanentă, insomnie, inapetență
- în stadiul submucos durerea este de mai mică intensitate, tumefacția se reduce dar
crește mobilitatea dintelui
- teste de vitalitate negative
96
96.Evoluția și complicațiile parodontitei apicale acute purulente
- resorbție și vindecare temporară
- fistulizare și vindecare temporară
- supurația lojilor și spațiilor cervico-faciale
- cronicizare
97
97.Tratamentul parodontitei apicale acute purulente
* prioritate = evacuare exudat purulent
* daca drenjul endodontic este posibil, incizia nu este necesara
* uneori foramenul apical nu comunica cu colectia purulenta
TRATAMENT – faza endoosoasa
* drenaj endodontic
* drenaj transosos
+ antibiotice, antialgice, sedative
* extractie + antibiotice
TRATAMENT – faza subperiostala
* drenaj endodontic
* incizie mucoperiost + lama dren
TRATAMENT – faza submucoasa
* drenaj endodontic
* incizia mucoasei + lama dren
98
98.Drenajul endodontic
-se realizeaza prin permeabilizarea apexului
- dupa D.E. a nu se lasa dintele deschis, pe cat posibil
* drenaj endod. asistat: diga, evacuare exudat, lavaje cu NaOCl dupa evacuarea
exudatului, dupa un interval de cca 30’
- debridare
- instrumentare
- pansament medicamentos Ca(OH)2
- inchidere etansa a cavitatii de acces
-- deobicei, aceasta procedura nu da complicatii
Inchiderea cavitatii de acces dupa D.E. nu se poate efectua datorita:
-stare generala alterata (cu tumefactie difuza)
-timpului insuficient
-sensibilitatii dureroase marcate
-exudatului in cantitate mare
99
99.Clasificarea parodontitelor apicale cronice
PAC cu imaginea Rx conturata
* PAC fibroasa
* granulomul simplu conjunctuv
* granulomul epitelial
* granulom chistic
* PAC cu hipercementoza
* abces cronic apical
* osteita paradentara (MELCHIOR)
* PAC specifica ( lues, TBC, actinomicoza)
PAC cu imagine Rx neconturata
* PAC difuza progresiva ( Partsch)
* PAC condensanta (5%)
100
100.Parodontita apicală cronică fibroasă - diagnostic pozitiv şi diferenţial
Diagnostic pozitiv – ex. radiologic
- lărgirea spațiului periapical sub forma unei calote
- imaginea radiologică poate da indicații privind etiologia leziunii periapicale
(obturație de canal incompletă, corpi străini în canalul radicular, etc).
Diagnostic diferențial:
- gangrena pulpara simplă
- pulpite cronice
- alte forme de parodontite apicale cronice
101
101.Granulomul simplu conjunctiv și granulomul epitelial - aspectul
radiologic
Granulom simplu conjunctiv
examen Rx – zona radiotransparenta ce inconjoara apexul, contur rotund ce se
continua cu spatiul periodontal
Diagnosticul diferential intre formele granulomatoase nu este posibil decat prin
examen morfopatologic
Granulom epitelial
Rx - asemanatoare cu imag granulomului simplu conjunctiv, in centru
radiotransparenta mai intensa ( lichid )
102.Granulomul chistic - aspect radiologic, evoluţie şi complicaţii
Rx – radiotransparenta poate fi mai accentuata in centru
* evolutie si complicatii
suprainfectare si fractura spontana a osului ( in chisturi voluminoase de maxilar )
102
103.Parodontita apicală cronică difuză progresivă (Partsch)
Se caracterizează prin distrugerea țesutului osos periapical și înlocuirea sa cu un
țesut de granulație
* procesul osteitic tinde să cuprindă progresiv porțiuni mai mari de os, evoluând
spre regiunile periapicale ale dinților vecini
* în interiorul țesutului de granulație apar zone centrale de necroză → se extind →
acțiunea macrofagelor → colecție purulentă
* prin evoluția țesutului de granulație spre mucoasa crestei alveolare sau - mai
puțin frecvent - spre tegumentele feței, apare o fistulă prin care se poate elimina
secreția purulentă
Simptomatologie
- în faza de dezvoltare endoosoasă, semnele clinice sunt absente
- într-un stadiu mai avansat de evoluție spre corticala externă apare o ușoară
hiperemie a mucoasei
- dacă țesutul de granulație, a depășit corticala externă, se poate exterioriza sub
forma unui nodul care deformează suprafata mucoasei
- semnele premergătoare apariției fistulei se manifestă prin schimbarea culorii
mucoasei în roșu-violaceu și subțierea acesteia
-după exteriorizare, prin orificiul fistulos poate să apară țesutul de granulație de
culoare roșie vie, care sângerează cu ușurință, sau o picatură de puroi
- cu timpul fistula se poate închide, rezultând o cicatrice
- țesutul de granulație se organizeaăa sub forma unui nodul cu aspect papilomatos
- în aceste stadii, pacientul acuză o oarecare sensibilitate la presiunea masticatorie
pe dintele în cauză, transformată ulterior în jenă dureroasă
- palparea mucoasei, în dreptul dintelui respectiv, devine și ea dureroasă
- percutia axialăe dureroasă
- teste de vitalitate negative
- apare adenopatie regională cu ganglioni indurați, măriti de volum, dar
nedurereroși la palpare
Radiologic
- se observă o imagine de osteoliză periapicală cu un contur difuz, centrul imaginii
fiind mai radiotransparent
- imaginea se intinde și in zonele limitrofe (spre dintii invecinați) putând crea
confuzii de diagnostic în localizarea dintelui cauzal
- în imaginea de osteoliză se poate recunoaște pe alocuri structura osului
Diagnostic pozitiv:
- prezența fistulei la nivelul mucozal sau tegumentar
- prezența nodulilor conjunctivi pe suprafața mucozală
sau tegumentară
- teste de vitalitate negative
- imagine radiologică caracteristică
* Diagnostic diferențial
- granulom chistic
- osteomielita
- actenomicoza
- adenopatii suppurate
Evoluție si complicații
- focar de infecție în cadrul unor boli de focar
- supurații ale lojilor feței
- osteomielita
103
104.Parodontita apicală cronică condensantă - aspect radiologic
Rx: os periapical cu aspect mai albicios (hipermineralizare ), spatiul periodontal
periapical desfintat de zona hipermineralizata
104
105. Efectele lavajului endodontic
-DEBRIDARE
-SOLUBILIZAREA MATERIALULUI ORGANIC
-DESINFECTIE
- LUBRIFIERE
105
106.Soluția de hipoclorit de sodiu: concentrații, efecte, modalități de utilizare
Sol. NaOCl 0.5-6% ► este solutia iriganta de electie
► iritanta in conc. de peste 6%
* debridare
* solubilizarea tesutului organic – detritus proteic
* actiune bactericida
* zone inaccesibile instrumentarii
⇒ NaOCl = solutie de electie
* activat US
* in alternanta cu EDTA – efect complementar in trat. US
NaOCl (COOLIDGE 1919)
* dizolvant tisular cu efect antimicrobian, toxicitate clinica scazuta
* concentratia, activarea ultrasonica sau cu laser, reinoirea solutiei, frecventa si
temperatura
tensiunea superficiala, efect asupra penetrarii in canaliculele dentinare si canale
accesorii
106
107. Rolul jucat de lubrifianți și chelatori în cursul tratamentului endodontic
-evita formarea de bariere de colagen
-previne: blocarea, ruperea, uzura ac.
-faciliteaza instrumentarea
107
108.EDTA – efecte
-efect antibacterian slab, nu este dizolvant tisular
-remanenta – lavaje de indepartare
- eroziuni dentinare dupa contact prelungit
- posibila dezagregare a biofilmului ,determina difuzia substantelor
- antimicrobiene in biofilm
-are efect sinergic cu NaOCl cu antibiotic
108
109.Clorhexidina – efecte
-efect antibacterian depot, citotoxic, nu este dizolvant tisular
- lavaje clorhexidina – NaOCl in alternanta, colorare bruna -
PARACLORANILINA (PCA)
- lavaj de indepartare a sol. NaOCl inaintea obturatiei cu mat. adezive
- foarte eficient pe forme planctonice
- inhiba osteoblastele si sinteza de colagen, rezultate contradictorii
???110.Soluţia pentru lavaj endodontic
MTAD Bio Pure
* Doxiciclina
* Ac. citric
* Tween 80
- indeparteaza DDR
- efect antiseptic bun (si asupra enterococcus Faecalis)
- biocompatibilitate buna
- protocol clinic de utilizare: in alternanta cu NaOCl ( MTAD nu are efect de
dizolvant tisular )
109
111.Metode de lavaj endodontic - enumerare
-Lavaj conventional
-Lavaj ultrasonic
110
112.Biofilmul bacterian
- agregare celulara bacteriana in matrice polimerica ( formata din proteine,
aminoacizi, ADN extracelular si polizaharide )
- bacteriile adera la suprafete si intre ele
-au virulenta crescuta
- situate pe suprafata dentinara pana lasau chiar dincolo de foramenul apical
111
113.Penetrarea bacteriană în pulpă
TROWBRIDGE, STEVENS (1992)
* leziuni carioase profunde
* expunerea canaliculelor dentinare
* expunerea pulpei (fractura corono-radiculara)
* expunerea canalelor accesorii
* anacoreza
112
114.Reacția de apărare a gazdei
Raspuns nespecific
* vasodilatatie
* exudat
* PMN leucocite + macrofage
* activarea chininei si complementului
* vezicule extracelulare implicate in hemoliza, adeziune bacteriana
Raspuns specific al gazdei
* imunitate celulara si umorala (sunt implicatelimfocitele T, B, limfochine,
plasmocite si Ig)
113
115.Dinamica bacteriană în canalul radicular
-bacteriile sunt cantonate in sistemulradicular la dintii devitali
-PMN si macrofage Previn patrunderea bacteriei in tesutul periapical
-asocierea bacteriei depinde de conditiile de mediu
- combinatie – sinergism (Fabricius Moller 1987)- microorganismele pot
metaboliza produsi metabolici de la alte bacterii, ca
nutrienti (Loesche 1968) si Bacteriocinele pot inhiba cresterea altor bacteii (Van
Winkelhoff 1987)
- simbioza bacteriana (Sundqvist 1989)- s-a evidentiat Fusobacterium nucleatum
dezvoltandu-se alaturi de Peptostreptococcus micros, Wolinella recta,
Porphyromonas endodontalis si Selenomonas sputigena
* flora abcesului periapical este polimicrobiana
(bact. gram neg, peptostreptococi, bacterii pigmentate (Winkelhoff 1985)
* peptococi, peptostreptococi, Eubacteria, Porphyromonas, Prevotella sunt asociate
cu durerea, exudatul si tumefactia (Hashioka 1992)
114
116. Beneficii și riscuri ale aplicării substanțelor medicamentoase în canalul
radicular
Beneficiile versus riscurile aplicarii medicamentelor in canalul radicular:
* utilizarea medicamentelor este optionala
* nu s-a demonstrat efect benefic in ceea ce priveste medic. traditionala
* Ca(OH)2 - agent antimicrobian, actualmente nu exista suficienta evidenta clinica
si stiintifica de suport pentru utilizarea de rutina
* agentii antimicrobieni sa fie activi dpdv chimic in perioadele dintre sedintele de
trat (fenolii disperseaza si isi pierd efectul in 24h, Ca(OH)2 activitate
antimicrobiana pe perioade lungi de timp)
* nu notiunea de sterilizare a canalului ci desinfectie
115
117. Indicațiile aplicării pansamentului medicamentos intracanalar
* dezinfectie ( canal infectat, reluarea t.e. )
* neutralizarea endotoxinelor in dentina
* material de obturatie temporara a canalului ( temporizarea obt. de durata)
* combatarea rezorbtiei radiculare post-Traumatice
116
118. Efectele hidroxidului de calciu
* actiune antibacteriana ( nu se exercita asupra intregului spectru bacterian )
* combaterea exudatului
* controlul rezorbtiei radiculare
* poate induce formarea de tesut calcificat,
* poate contribui la vindecarea leziunilor periapicale.
117
119. Indicaţiile hidroxidului de calciu
1. apexificare
schimbarea pastei la 3 luni - continuarea formarii radacinii, cat si prin constituirea
la nivelul foramenului apical a unei bariere de osteodentina.
2. rezorbtia radiculara apicala externa - neutralizeaza acidul lactic elaborat de
osteoclaste, stimuland simultan procesele de remineralizare locala prin activarea
fosfatazei alcaline.
3. combaterea infectiei sistemului endodontic – nu actioneaza asupra intregului
spectru bacterian din canalul radicular
4. replantare dupa avulsie traumatica
118
120. Tehnici de aplicare ale hidroxidului de calciu
ac Lentulo;
* plugger
* injectarea cu seringa;
* injectarea cu seringa de presiune (Pastinject, Messing gun)
* pile activate ultrasonic
* propulsarea: ac Kerr tip burghiu
* condensata cat mai dens posibil, evitand extruzia prin FA
* compactarea este influentata de: incurbarae canalului, diametrul preparatiei,
capacitatea de uscare a canalului
119
121. Dezavantajele utilizării hidroxidului de calciu
1. efectul antimicrobian nu se exercita asupra tuturor speciilor bacteriene din
sistemul endodontic
2. multiple etape de tratament necesare;
3. rezultate impredictibile ale formarii unei bariere apicale;
4. variabilitatea duratei tratamentului;
5. dificultati in monitorizarea pacientului;
6. tehnica anevoioasa de aplicare si indepartare;
7. microinfiltratie bacteriana – in caz de obturatie provizorie neetansa.
8. in caz de utilizare pe termen lung, influenta negativa asupra proprietatilor fizice
ale dentinei ( predisp. fractura )
120
122. Efectele hidroxidului de calciu rezidual și neutralizarea acestora
Ca(OH)2 rezidual
* compromite adeziunea
* accelereaza priza sigilantului pe baza de eugenat de zinc
* se recomanda: EDTA pentru neutralizarea Ca(OH)2 rezidual
largirea canalului cu un nr
aditional al instrumentului la LL
121
123. Efectele clorhexidinei
-efect remanent
-efect antibacterian moderat, nu are efect de dizolvant tisular
122
124. Indicaţiile MTA
* perforarile radiculare
* obturatii retrograde
* tratamentul expunerii pulpare accidentale, datorita calitatii de formare a puntilor
de dentina, biocompatibilitatii, pH-ului alcalin si reactiei inflamatorii reduse.
* coafaj direct
* apexificare
* perforatii ale radacinilor sau ale furcatiei
* rezorbtie radiculara interna si externa
* obturatie retrograda
123
125. Avantajele MTA
1. utilizarea MTA pentru apexificare in aceeasi sedinta cu obturatia de canal de
durata ;
2. sigilarea apicala favorizeaza regenerarea osoasa;
3. lipsa fracturilor radiculare, datorita obturarii cu gutaperca a restului canalului si
a restaurarii compozite imediate a dintelui;
4. in contact cu tesutul periodontal determina cementogeneza.
124
126. Dezavantajele MTA
1. dificultatea prepararii, manevrarii si introducerii materialului in canalul
radicular;
2. riscul unei obturatii cu depasire, materialul neavand caracter rezorbabil;
3. costul ridicat al materialului;
125
127. Efectele ozonoterapiei
* efect distructiv asupra microorganismelor, fara a dezvolta rezistenta
* rezultate inconsistente
* potentialul antibacterian - efect pe formele planctonice
126
128. Dezinfecția canalului radicular asistată laser
CO2, Nd:YAG, laser erbium, Er:YAG
* efect de alterare a peretelui celular, grade de distructie cel.
* agenti patogeni din biofilm sunt dificil de eradicat, chiar cu expunere directa la
laser
* interactiunea laserului cu irigantul: vaporizare, formarea de bule, in prezenta
efectului de cavitatie
* nu s-a semnalat eliminarea completa a biofilmului
* supliment si nu o alternativa la protocolul actual de dezinfectie
127
129. Fenomenul de cavitație ultrasonică
cavitaţia ultrasonică:
- efect mecanic foarte mult discutat în mediile biologice
- reprezintă fenomenul de rupere a unui lichid şi refacerea imediată a acestuia sub
acţiunea unor tensiuni interne foarte mari apărute datorită propagării undelor
ultrasonice prin mediul lichid respectiv
- la implozia bulei cavitaţionale apar presiuni de ordinul a 30.000 daN/cm2,
temperaturi de peste 10000 C° şi se formează o undă de şoc a cărei intensitate
creşte odată cu creşterea presiunii ultrasonice
- cavitaţia este condiţionată de natura şi puritatea lichidului, de valoarea presiunii şi
a frecvenţei
ultrasunetelor
128
130. Metode de producere a undelor ultrasonice
există două metode de producere a vibrațiilor
ultrasonice:
- metoda magnetostrictoare: se convertește energia electromagnetică în energie
mecanică;
- metoda bazată pe principiul piezoelectric: schimbarea dimensiunilor unui cristal
la aplicarea unei sarcini electrice → deformarea cristalului determină apariția
oscilațiilor mecanice
129
131. Aplicații actuale ale ultrasunetelor în endodonție – enumerare
* facilitarea accesului la nivelul orificiilor de emergență a canalelor radiculare
* activarea ultrasonică a soluțiilor de irigare a canalelor radiculare și creșterea
eficienței acestora
* îndepărtarea obstacolelor de la nivelul canalelor radiculare: pulpoliți, instrumente
fracturate, pivoturi endodontice
* distribuirea sigilantului apical, a hidroxidului de calciu si a MTA la nivelul
pereților parietali ai canalelor radiculare
* condensarea gutapercii în cursul realizării obturației de canal
* chirurgie endodontică
* creșterea permeabilității dentinare în cursul albirii dinților
130
132. Tipuri de anse ultrasonice utilizate în endodonție
* există în prezent anse endosonice realizate din mai multe aliaje și cu suprafața
părții active acoperite cu diferite materiale, printre care nitrură de zirconiu și
cristale de diamant
* deși studiile au demonstrat eficiența superioară a anselor diamantate, acestea
suferă un proces de uzură mai rapidă
* cele mai recente dezvoltări – anse prezentând micro proeminențe cu dimensiuni
cuprinse între 50 -100μ , care se angajează precis și eficient în dentină, și prezintă
o longevitate deosebită a caracterului lor activ (ansele BL - B&L Biotech/Clinical
Research Dental)
131
133. Problemele privind eficacitatea irigării endodontice
* eficacitatea irigării canalului radicular se bazează atât pe acţiunea mecanică de
spălare a irigantului cât şi pe capacitatea chimică a acestuia de a dizolva ţesutul
* în plus, acţiunea de spălare a soluţiilor irigatoare ajută la eliminarea resturilor
organice, resturilor dentinare şi microorganismelor din canal
* în condițiile utilizării unei tehnici de irigare fără aspirație, cercetările
experimentale au demonstrat că irigantulul nu este eficace pe o distanță mai mare
de 1 mm dincolo de vârful acului, iar o creştere a volumului de irigant nu
îmbunătăţeşte semnificativ acţiunea de spălare şi eficacitatea în eliminarea
resturilor organo-minerale
* singura modalitate eficientă de lavaj a canalului radicular constă în apariția unei
mişcări turbionare, pe cât posibil în vârtejuri, a soluţiei irigante în canalul radicular
* aceasta are loc sub acţiunea ultrasunetelor, soluţia de irigare fiind supusă unei
agitaţii mecanice continue cu apariţia unor centre turbionare, a unor germeni
cavitaţionali şi prin urmare, datorită cavitaţiei ultrasonice, se vor îndepărta din
canale toate resturile dentinare şi resturile de substanţe organice şi anorganice de
pe pereţii canalului
132
134. Care sunt fenomenele pe care se bazează irigarea endodontică activată
ultrasonic?
Se bazează pe producerea fenomenelor de cavitație și de streaming acustic
- cavitație = procesul de nucleere, creștere și colaps al bulelor de gaz într-un fluid,
cu apariția de cavități
→ se manifestă în special la vârful ansei ultrasonice
- streaming acustic = mișcare rapidă a unui fluid sub formă circulară sau de vârtej
de-a lungul unui instrument care vibrează (numit microstreaming în endodonție) →
se manifestă de-a lungul întregii anse ultrasonice
133
135. Efectul de “vapor lock” apărut în cursul lavajului endodontic
Există două probleme privind eficacitatea irigării:
- dacă soluția de irigare ajunge la nivelul întregului sistem
endodontic – în special în treimea apicală
- dacă irigantul poate avea o acțiune de debridare la
nivelul zonelor neatinse de instrumentare – canale
laterale, istmuri
* la nivelul apical al canalului radicular există:
- o “pungă de aer” care împiedică pătrunderea soluției de lavaj
- amestec de amoniac și bioxid de carbon provenit prin hidroliza Vapor lock
determinată de interacțiunea NaOCl cu substanțele organice
134
136. Calitățile unui material de obturaţie de canal ideal
* biocompatibilitate
* etanşeitate
* insolubilitate
* caracter antimicrobian
* stabilitate dimensională
* radioopacitate
* manevrabilitate şi aplicare uşoare
* posibilitatea de a fi îndepărtat cu uşurinţă
- parţial sau total
135
137. Metode actuale de obturaţie de canal – enumerare
Tehnici bazate pe gutapercă:
-Condensarea laterală la rece
-Condensarea verticală a gutapercii încălzite - downpack
-Condensarea laterală / verticală a gutapercii încălzite
-Sisteme de obturaţie de tip Thermafil
-Condensarea termomecanică McSpadden
-Retroobturarea - backfilling
-Injectarea gutapercii fluide la rece
Endodonţia adezivă:
-Conuri de obturaţie din răşină + sealer bazat tot pe răşină (+/- primer
demineralizant)
Materiale bioceramice
136
138. Metode de introducere a sigilanților apicali în canalele radiculare
Introducerea în canalele radiculare:
- ace Lentullo
- ace Hawes-Neos
- pistonare cu pluggere sau conuri de gutapercă
137
139. Dezavantajele obturației de canal bazate doar pe paste
- lipsa unui control precis în cursul introducerii
- depăşirea frecventă
- lipsa omogenităţii
- variaţii volumetrice după priză
- solubilizare în timp
- includerea antisepticelor este inutilă: inactivare rapidă, caracter iritativ
138
140. În ce constă individualizarea conului de gutapercă?
irigaţii endodontice → canalul rămâne umed
- ramolirea unui porţiuni de 2-3 mm de la vârful conului prin încălzire (termostat
cu apă la temperatura de 40°- 50°)
- introducerea conului în canal cu o uşoară presiune, pentru a amprenta porţiunea
apicală
139
141. Componentele obturației de canal realizate prin metoda condensării
laterale la rece
Scop: obturarea întregului sistem endodontic cu gutapercăşi ciment de sigilare
* spaţiile libere din jurul conului principal (master) sunt progresiv umplute prin
utilizarea conurilor accesorii, de calibru mai mic, cofate cu sigilant și condensate
lateral la nivelul pereţilor interni ai canalului radicular
ciment de sigilare + con principal + conuri accesorii
140
142. Caracteristicile conurilor de gutapercă principale (conuri master)
* sunt standardizate ISO
* există de conicități diferite
141
143. Caracteristicile conurilor de gutapercă accesorii
* nu sunt standardizate ISO
* calibrul: extra fin, fin, mediu
142
144. Când se utilizează conurile de gutapercă speciale?
Obturația de canal realizată în urmainstrumentării cu anumite sisteme rotative
specifice
143
145. Ce reprezintă fenomenul de “tug back”?
Proba tactilă a conului: se verifică fixarea conului în treimea apicală existenţa
“tug back”
* sensibilitate mai mare la conurile metalice decât la cele de gutapercă
* şanse mari de eroare la canalele cu secţiunea apicală ovală sau aplatizată
144
146. Hand spreaderele - descriere, utilizare
* forma părţii active este conicizată similar unei sonde
* Prezintă lungimea părții active de 30mm
* mânerul este asemănător sondelor endodontice
145
147. Finger spreaderele
→ forma părţii active este conicizată similar unei sonde
→ mânerul are forma celui specifica unui ac Kerr
- set de instrumente de calibre diferite
- dimensiuni reduse faţă de hand spreadere
146
148. Avantajele oferite de către finger spreadere în raport cu hand
spreaderele
* conferă operatorului o mai mare sensibilitate tactilă
* este posibilă rotirea cu ușurință a spreaderului în jurul axului său propriu în ambele
sensuri
* permit îndepărtarea cu ușurință din canal fără dizlocarea gutapercii
147
149. Avantajele și dezavantajele metodei de obturație de canal prin
condensare laterală la rece
Avantaje
- prezintă success clinic considerabil în timp
- asigură o sigilare superioară față de obturațiile
realizate prin cimentarea unui monocon
Dezavantaje
- obturație neomogenă în care conurile de gutapercă sunt doar reunite într-un
mănunchi, condensarea la rece neputând asigura realizarea unei obturații cu
adevărat tridimensionale, dense și compacte
148
150. Proba spreaderului în cadrul metodei de obturație de canal prin
condensare laterală la rece
-alegerea spreaderului: se selectează un spreader astfel încât vârful acestuia
să ajungă la o distanță de 1-2 mm față de lungimea de lucru
-conicitatea spreaderului trebuie să corespundă conicității preparației
-este preferabilă utilizarea de finger spreadere în raport cu hand spreaderele
de către începători, deoarece prin presiunea laterală mult mai mică pe care
acesta o dezvoltă în timpul condensării se reduce semnificativ riscul unei fracturi
radiculare
- se efectuează radiografia de control (cu spreaderul)
149
151. Proba conului principal în metoda de obturație de canal prin condensare
laterală la rece
-Alegerea conului master - acesta trebuie sa aibă calibrul identic cu al
instrumentului endodontic de calibru maxim cu care s-a lărgit canalul radicular
pe toată lungimea de lucru, pentru a se putea opri la introducerea în canal la o
distanță de 0.5 - 1 mm față de constricția apicală
-Dacă proba clinico-radiologică atestă pătrunderea conului pe o lungime mai mare
decât cea stabilită prin odontometrie, se procedează fie la scurtarea conului prin
tăierea cu un bisturiu a unui segment de 0,5 mm de vârf, fie la înlocuirea sa cu un
con de gutapercă cu un nr. mai mare
-După alegerea conului master se marchează pe acesta cu pensa
lungimea de lucru sau se secționeaza la lungimea de lucru
- înainte de a-l introduce în canal, conul se dezinfectează 1 min in hipoclorit de
sodiu
-se efectuează apoi radiografia de control (cu conul)
150
152. Modalitatea de utilizare a spreaderelor
-introducerea în canal a conului master după coafarea vârfului acestuia cu sigilant
→ conul se introduce în canal pe o distanță de 0,5 mm față de
constricția apicală
* introducerea spreaderului deja selectat și probat în canal de-a
lungul conului pe care îl deplasează lateral, urmărindu-se
- o cât mai mare apropiere de constricția apicală (1-2 mm),
- printr-o mișcare combinată de
- ușoară presiune apicală și rotație.
Se menține spreaderul în poziția finală atinsă, timp de 15-30 secunde pentru a
realiza o presiune continua care să învingă elasticitatea conului de gutapercă
și să permită prin deformarea realizată de condensarea laterală mularea acestuia la
nivelul peretelui canalului
* se realizează radiografia de control
* spreaderul se îndepartează apoi din
canal prin mișcări reciproce de rotație cu o
amplitudine de 30 - 40 grade
151
153. Indicaţiile tehnicii de condensare laterală la cald a gutapercii
- ameliorarea obturaţiilor de canal realizate prin tehnica condensării
laterale la rece cu densitate insuficientă în cele 2⁄3 coronare
- ameliorarea obturaţiilor de canal realizate prin tehnica condensării
laterale la rece ce prezintă spaţii vide
152
154. Etapele tehnicii moderne de obturație de canal prin condensarea
verticală la cald a gutapercii
Tehnica cuprinde două etape:
1. gutaperca este condensată vertical în treimea apicală a canalului radicular =
“downpack”
2. urmează injectarea gutapercii încălzite în treimile medie și coronară ale
canalului radicular = “backfilling” (obturare retrogradă în sensul apico-coronar al
canalului radicular).
Rezulta o obturatie de canal omogena care patrunde in intreg sistemul endodontic.
* izolare cu diga
* lavaj cu hipoclorit de sodiu
* uscarea canalului prin utilizarea conurilor de hârtie
* selecția conului master astfel încât acesta să pătrundă în canal pe o distanță cu 0,5-
1mm mai scurtă față de cea existentă până la nivelul constricției apicale
* alegerea de hand pluggere de calibru corespunzător pentru treimile coronară, medie
și apicală ale canalului radicular.
* introducerea penului de la unitatea de downpack în canal și fixarea stoperului la o
distanță cu 4-6 mm mai scurtă față de lungimea
* de lucru
* coafarea conului master cu ciment de sigilare și introducerea acestuia în canal
* secționarea conului master la nivelul orificiului de emergență a canalului radicular
cu ajutorul penului încălzit
* condensarea verticală a conului utilizând un plugger neîncălzit corespunzator
treimii coronare
* introducerea pen încălzit în canal până la nivelul stopului fixat în prealabil; se
activează penul timp de 3 secunde, apoi se mentine 10 secunde neîncălzit și se
reactiveaza o secundă înainte de a fi indepărtat din canalul radicular
* condensarea gutapercii rămase în canal cu un plugger neîncălzit, de calibru
corespunzător treimii apicale a canalului radicular
* aplicarea de sealer la nivelul pereților parietali ai canalului în porțiunea rămasă
încă neobturată, folosind un con de hârtie
* etapa de backfilling constă în obturarea treimilor medie și coronară ale canalului
radicular folosind “pistolul” de injectare a gutapercii de la sistem
* aceasta se realizează în etape, condensând cu pluggerul neîncălzit gutaperca caldă
injectată
* injectarea gutapercii se repetă până la nivelul orificiului de emergență al canalului
radicular, completându-se astfel obturația de canal pe toată
* lungimea acestuia.
153
155. Pluggerele - descriere, utilizare
55
154
156. În ce constă condensarea termomecanică a gutapercii (tehnica
McSpadden)?
* se bazează pe ramolirea gutapercii în canalul radicular şi condensarea acesteia în
sens apical
* utilizează un instrument rotativ - compactor - la turaţia de 8000-10000 rotaţii /
minut
* ramolirea gutapercii este determinată de transformarea forţei de frecare în căldură
* condensarea gutapercii este posibilă datorită formei părţii active a compactorului
155
157. Instrumentele utilizate în cadrul condensării termomecanice a
gutapercii (tehnica McSpadden)
Compactoare:
* original McSpadden: similar unui ac Hedström inversat
* Zipperer: similar unui ac Kerr inversat
* Maillefer: asemănător compactorului McSpadden
156
158. Avantajele metodei de condensare termomecanică a gutapercii (tehnica
McSpadden)
Avantaje:
- tehnică rapidă
- obturaţie densă şi omogenă
- obturează cea mai mare parte a întregului spaţiu endodontic
- asociind sigilant → etanşeitate apicală superioară condensării laterale la rece
157
159. Dezavantajele metodei de condensare termomecanică a gutapercii
(tehnica McSpadden)
Dezavantaje:
- în realitate tehnica este mai laborioasă
- necesită o exersare îndelungată
- risc ridicat de fractură a compactoarelor
- facilitează depăşirea apexului
- posibilitatea unor leziuni termice ale parodonţiului de susţinere (încălzirea
suprafeţei radiculare laterale cu 15°-20°C
158
160.Tehnici de injectare a gutapercii ramolite prin încălzire (backfilling)
Constituie în prezent o metodă tot mai frecventă, asociată cu tehnica obturației de
canal prin condensare vertical la cald aplicată în treimea apicală
Există două sisteme clasice: Obtura şi Ultrafill
159
161.Avantajele tehnicilor de injectare a gutapercii ramolite prin încălzire
(backfillling)
* fluiditatea gutapercii permite ocuparea întregului sistem endodontic
* permite tridimensionalitate
* gutaperca este introdusă şi în canalele radiculare laterale (accesorii)
160
162.Dezavantajele tehnicilor de injectare a gutapercii ramolite prin încălzire
(backfilling)
* curba de învățare a tehnicii
* dificil de a asigura un debit uniform de gutapercă în canal
* gutaperca se contractă prin răcire
161
163.Componentele sistemelor de obturatoare
* primul apărut - Sistemul Thermafil, în 1991
* tipul inițial: tijă (“carrier”) din oțel acoperită cu gutapercă
* ulterior: tijă din material plastic
* cele mai recente sisteme:
→ tija constă dintr-un elastomer al gutapercii cu legături încrucișate + polisopren,
EPDM (un tip de cauciuc),particule de siliciu, fibre, tungsten/oxid de
bismut(pentru radioopacitate)
→ stratul extern este realizat din gutapercă de tip α
Sistemul Thermafil
* obturatoare: tije din material plastic acoperite cu gutapercă
* cuptorul Thermafil
* freze Therma Cut
162
164.Indicații și contraindicații ale obturației de canal segmentare
Indicaţie:
* Aplicarea imediat după obturaţia de canal a pivoturilor endodontice prefabricate
sau a dispozitivelelor corono-radiculare
Contraindicaţie:
* temporizarea aplicării pivoturilor endodonticeprefabricate sau a dispozitivelor
corono-radiculare → se preferă obturarea complete canalului radicular cu
dezobturarea parţială în momentul aplicării pivoturilor sau dispozitivelor
163
165.Materiale utilizate pentru realizarea unei obturaţii de canal segmentare
* amalgam de argint
* gutapercă
* conuri metalice de argint şi de titan
164
166.Conceptul de monobloc în obturația de canal adezivă
conuri de obturaţie din răşină – Resilon
- sealer pe bază de răşină
(+/- primer demineralizant)
Obiectiv: realizarea unei obturaţii de canal monobloc
* Monobloc primar:interfata extensa circumferential intre materialul de obturatie de
canal si dentina parietala a canalului radicular
* Monobloc secundar: doua interfete circumferentiale:
1.obturatie de canal-sistem adeziv
2.sistem adeziv-dentina parietala
* Monobloc tertiar:
-Pivot prefabricate din material compozit armat cu fibre de sticl ciment rasinic
-Ciment rasinic-sistem adeziv
-Sistem adeziv-dentina parietala
165
167.Rolul jucat de sealer (sigilant apical) în cadrul obturației de canal
Sigilanții acționează sinergic cu materialul de obturație de canal în scopul de a
realiza o obturație de canal etanșă
* previn sau minimizează microinfiltrațiile
* blochează eventualele microorganisme reziduale la nivelul canaliculelor
dentinare
* rol antimicrobian
* completează microspațiile rămase între materialul de obturație de canal propriuzis și pereții parietali ai canalelor radiculare
* rol lubrifiant la introducerea conurilor
166
168.Calitățile unui sealer (sigilant apical) ideal
* ușor de aplicat
* timp de priză suficient de lung
* aderent la pereții parietali ai canalelor radiculare
* biocompatibil
* priză lipsită de contracție, eventual cu expansiune
* inert
* nonresorbabil
* insolubil în lichidele tisulare
* radioopac
* bacteriostatic / bactericid
* lipsit de capacitate discromică asupra dentinei
* nonimunogen, nonmutagen, noncarcinogenetic
* ușor de îndepărtat în situația necesității reluării tratamentului endodontic
167
169.Clasificarea sealerilor
* pe bază de zinc oxid-eugenol: Rosen root canal cement,Kerr PCS,
Endomethasone,Tubli-Seal EWT Express
* rășini epoxidice: AH Plus, Top Seal, 2- Seal, Obturys
* siliconi: RoekoSeal, Gutta flow
* pe bază de MTA: Endo-CPM-Sealer, MTA Obtura,
ProRoot Endo Sealer, MTA Fillapex
* rășini metacrilice:
→ generația I - Hydron
→ generația II - EndoREZ, Realseal
→ generația III - Epiphany, Fibrefill
→ generația IV - Realseal SE,Metaseal SE, Smartseal
* pe bază de fosfați de calciu: Capseal I, Capseal II, NanoSeal
* sealeri bioceramici calciu – silicați – fosfați:Endosequence, iRoot SP, iRoot BP,
TotalFill
168
170.Calitățile materialelor bioceramice prezente la nivelul obturației de canal
* biocompatibilitate: stimularea biomineralizării, inducerea diferențierii celulelor
pulpare, activitate antibacteriană
* calități fizico-chimice excelente: pH alcalin, eliberare de ioni de calciu, rezistență
mecanică, radioopacitate, solubilitate redusă
* sealerii bioceramici se hidratează cu moleculele de apă prezente la nivelul
canaliculelor dentinare → apar reacții de hidratare si de precipitare
endodontie
flashcards
Decks in class (1)
# Cards
