Brainscape's Knowledge GenomeTM

Browse over 1 million classes created by top students, professors, publishers, and experts.


See full index

fizio > curs5+6 > Flashcards

curs5+6 Flashcards

1
Q

bila hepatica

A

produsă în hepatocit
 este o secreţie continuă
 conţine cantităţi  de compuşi organici

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
2
Q

bila ductala

A

canaliculi biliari, ducte biliare şi canalul hepatic
 este o soluţie apoasă de NaHCO3 care dublează volumul secreţiei

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
3
Q

bila veziculara

A

Bila hepatică + Bila ductală
 ajunge în vezica biliară prin canalul cistic
 aici se concentrează de 5 – 20 x
 prin canalul coledoc se eliberează
intermitent în duoden împreună cu sucul pancreatic

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
4
Q

bila hepatica si ductala-compoz

A

volum = 600 - 1000 ml/zi
 culoare galben – aurie
 consistenţă fluidă (97% apă)
 densitate 
 pH=7,8–8,6

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
5
Q

bila veziculara-comp

A

volum = 20 – 60 ml/zi
 culoare galben – brună
 consistenţă vâscoasă
 densitate 
 pH = 7 – 7,4

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
6
Q

compoziția bilei

A

Primcipalele componente:
* Săruri biliare
– Favorizează digestia şi absorbţia lipidelor
– Se reabsorb 80% în intestin
– Circuit hepato-entero-hepatic
* Pigmenţi biliari
– Circuit hepato-entero-hepatic
* Colesterol
* Lipide
* Fosfolipide

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
7
Q

funcția digestivă bila

A

Prin sărurile biliare:
 asigură digestia şi absorbţia lipidelor
* emulsioneazăgrăsimile
* solubilizeazăcolesterolul
* asigurăformareamiceliilor
 stimulează secreţia biliară
 stimulează peristaltica intestinală
 are acţiune bacteriostatică
Prin HCO3- :
 neutralizează aciditatea gastrică
 asigură pH-ul alcalin necesar acţiunii enzimelor pancreatice

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
8
Q

funcția excretorie-bila

A

prin bilă se excretă:
 produşi endogeni: pigmenţi biliari, excesul de colesterol
 xenobiotice: toxice, medicamente, coloranţi, săruri de metale grele

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
9
Q

reglarea secreției biliare-3

A

Sărurile biliare exercită efect COLERETIC = stimularea secreţiei bilei
2. Secretina exercită efect HIDROCOLERETIC = stimularea secreţiei ductale de apă şi HCO3-
 este eliberată de mucoasa duodenală la pH  3. Mecanismul nervos
 are rol secundar
* nervul vag  stimulator
  fluxul sanguin hepatic
  eliberarea de secretină * simpaticul  inhibitor

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
10
Q

reglarea evacuării biliare

A

Efect colecistokinetic = evacuarea bilei din vezica biliară în duoden prin contracţia vezicii biliare şi relaxarea sfincterului Oddi.
* CCK (colecistokinina) = factor principal
 secretată de mucoasa duodenală în prezenţa produşilor de digestie lipidică şi proteică
* Nervul vag = factor secundar

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
11
Q

secreția intestinului subțire poopietati

A

volum  1500 ml/zi (izoton)
compoziţie: apă, electroliţi (Na+, K+, HCO3-), mucus pH = 7,5 – 8

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
12
Q

rol digestiv -secretie intestinala

A

se realizează prin enzimele situate în “marginea în perie” a enterocitelor:
1. Peptidaze (un amestec denumit si EREPSINA)
 scindează oligopeptidele în tripeptide, dipeptide şi aminoacizi
2. Lipaza (acţiune slabă)
 scindează TG în 2 AGL + 1 monoglicerid 3. Dizaharidaze
 scindează dizaharidele şi oligozaharidele în monozaharide

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
13
Q

dizaharidele-suc intestinal

A
  1. Maltaza care scindează:
    * maltoza  2 glucoză
  2. Lactaza care scindează: * lactoza  galactoză
    + glucoză
  3. Zaharaza care scindează: * zaharoza  glucoză
    + fructoză
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
14
Q

absorbția-def

A

totalitatea mecanismelor prin care formele absorbabile ale principiilor alimentare traversează epiteliul digestiv şi pătrund în circulaţia sangvină sau limfatică

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
15
Q

caracteristici absorbție

A

se realizează de-a lungul întregului tub digestiv, dar cu valoare diferită în funcţie de:
* particularităţi morfologice adaptate funcţiei de absorbţie
* timpul de contact alimente - suprafaţa de absorbţie
* structura şi gradul de solubilitate a principiilor alimentare

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
16
Q

nivele de absorbție

A

Cavitate bucală
* lipsită de valoare nutriţională
* medicamente (nitroglicerina)
 Stomac
* apa, alcool (20%)
* medicamente (aspirina)
 Duoden, jejun: sediu principal  Ileon: SB, vitamina B12
 Colon proximal: apă, NaCl

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
17
Q

ce exista la nivelul mucoasei intestinale-3

A
  1. Valvule conivente
     sunt pliuri ale mucoasei intestinale
     măresc de 3 x suprafaţa de absorbţie 2. Vilozităţi intestinale
     sunt prelungiri ale mucoasei intestinale
     măresc de 30 x suprafaţa de absorbţie 3. Microvili
     sunt prelungiri ale membranei enterocitului care formează “marginea în perie”
     măresc de 600 x suprafaţa de absorbţie
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
18
Q

digestia glucidelor-intestin subțire

A

Segmentele tubului digestiv unde se digeră glucidele:
Cavitatea bucală – unde acţionează:
* amilaza salivară
Intestinul subţire – unde acţionează:
* amilaza pancreatică
* dizaharidazeledin“margineaînperie” Intestinul gros – unde acţionează:
* flora de fermentaţie

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
19
Q

absorbția glucidelor-intestin subțire

A

Sediu:
 duoden
 prima porţiune a jejunului
-vena portă
FICAT
La ficat
 glucidele sunt depozitare sub formă de glicogen
Forme de absorbţie
 glucoză (80%)
 galactoză (10%)  fructoză (10%)
Mecanisme de absorbţie  la polul apical
* cotransport Na+/glucoză şi Na+/galactoză (SGLT1)
* difuziune facilitată pentru fructoză (GLUT 5)
 la polul bazal: difuziune facilitată pt. toate monozaharidele (GLUT 2)

20
Q

digestia proteinelor-intestin subțire

A

Stomac – unde acţionează:
* pepsina
 Intestinul subţire – unde acţionează:
* enzimeproteoliticepancreatice
* peptidazele din “marginea în perie”
 Intestinul gros – unde acţionează: * flora de putrefacţie

21
Q

digestia proteinelor-intestin subțire

A

În prima porţiune a jejunului
Forma principală de absorbţie
 dipeptide şi tripeptide
Mecanisme de absorbţie
 la polul apical: cotransport di/tripeptide - H+
 intracelular: scindare în AA de catre peptidaze  la polul bazal: AA ies prin difuziune facilitata
2. În ileon
Forma secundară de absorbţie
 aminoacizi
Mecanisme de absorbţie
 la polul apical: cotransport Na+/AA  sisteme de transport alcătuite din 3 - 4 tipuri de AA cuplaţi cu Na+
 la polul bazal: difuziune facilitată a AA

22
Q

digestia lipidelor-intestin subțire

A

Intestinul subţire – unde acţionează:
* sărurilebiliare
* enzimelipoliticepancreatice(lipaza, colesterol ester hidrolaza, fosfolipaza A2)
* lipazaintestinală
Forme ale lipidelor:
trigliceride (TG) forma majoră, descompuse in:  acizi grasi liberi (AGL)
 monoglicerol (MG)
colesterol simplu (CL) sau esterificat (CE) fosfolipide (PL) – exemplu: lecitina

23
Q

absorbția lipidelor investi subțire

A
  1. Miceliile reprezintă singura formă de absorbţie
    intestinală a lipidelor
  2. Miceliile - agregate multimoleculare alcătuite din  săruri biliare la exterior
     in interior 20-30 de molecule lipidice:
    * colesterol, monogliceride, lizofosfatide, AGL * vitamine liposolubile (A,D,E,K)
  3. Formarea miceliilor are la bază caracterul amfoter al sarurilor biliare:
     faţa polară (hidrofilă) este orientată spre exteriorul miceliilor
     faţa nonpolară (hidrofobă) este orientată spre interiorul miceliilor
    - Miceliile se formează prin agregarea: SB + CL + MG + LPL + AGL
24
Q

absorbția miceliilor

A
  1. Difuziunea miceliilor spre suprafaţa de absorbţie
  2. Transportul miceliilor prin “marginea în perie”
  3. Miceliile elibereaza in celula fracţiunile lipidice (CL, MG, AGL, PL) 4. Resinteza lipidică la nivelul reticolului citoplasmatic 
     formarea chilomicronilor
  4. Exocitoza chilomicronilor la polul bazal circulaţia limfatică 
    circulaţia sangvină  ţesut adipos
25
Q

absorbția calciului

A

maximă în intestinul proximal
 necesită desfacerea prealabilă din
complexe alimentare insolubile sub acţiunea HCl

26
Q

mecanisme de absorbție Ca

A

1/3 pasiv – cale paracelulară
 2/3 activ – cale transcelulară reglată de vitamina D Calea transcelulară:
 pol apical: intră prin canale de Ca2+
 intracelular: fixare pe calbindină care previne formarea complexelor
insolubile de calciu şi este stimulată de vitamina D3
 pol bazal: trece în sânge cu ajutorul pompelor de Ca2+ şi
schimbătorului Na+/Ca2

27
Q

vitamine lipsolubile si hidrosolubile

A

Vitamine liposolubile - vitaminele A, D, E şi K  Sediu: duoden, jejun
 Mecanism: difuziune simplă
2. Vitamine hidrosolubile
a) Complexul B, Vitamina C, Acidul folic
 Sediu: duoden, jejun
 Mecanisme: cotransport Na+/vitamine, difuziune facilitată
b) Vitamina B12

28
Q

absorbția vitaminelor

A

Sediul absorbtiei: ileon  Mecanisme absorbtie:
* pol apical: endocitoză mediată de receptor în prezenţa FI Castle
* pol bazal: exocitoza sub formă de complex B12 + TCII

29
Q

componenta pasiva masticatie

A

dinţii = suprafaţă triturantă şi ocluzantă  mandibula
 articulaţia temporo-mandibulară

30
Q

componenta activa masticatie

A

muşchii masticatori (n.V)
* asigură mişcările mandibulei
* asigură poziţia ocluzantă a cavităţii bucale
 muşchii limbii (n.XII)
* propulsează alimentele pe suprafaţa triturantă
 muşchii oro-faciali (n.VII)
* menţin saliva şi alimentele în cavitatea bucală

31
Q

Mișcările mandibulei-3 tipuri

A

Tip I = secventa masticatorie pregatitoare: incisivii taie alimentele in bucati mici care pot fi ulterior deplasate cu ajutorul limbii in dreptul dintilor posteriori pentru prelucrare ulterioara
* Tip II – miscarile mandibulei in timpul procesului de macinare a alimentelor
* Tip III - imediat inainte de declansarea deglutitiei

32
Q

mișcarea de tip 2 a mandibulei

A

faza de zdrobire este initiata
de atunci cand alimentele sunt plasate intre dintii de pe cele doua arcade dentare
* mandibula se deplaseaza spre linia mediana atunci cand alimentele sunt zdrobite intre dinti
* controlul se realizeaza prin feedback transmis de receptorii ligamentului periodontal si fusurile neuromusculare din muschii mastictori pe calea nervului trigemen

33
Q

reflexul de ridicare a mandibulei

A

Deschiderera voluntară a cavităţii bucale
Întinderea muşchiului maseter
fibre senzitive ale n.V
(+)
Nucleul motor n.V din punte
fibre motorii somatice ale n.V
contacta m maseter
ridicarea mandibulei

34
Q

reflexul de coborâre a mandibulei

A

Contracţia muşchiului maseter
Întinderea organului tendinos Golgi
fibre senzitive ale n.V
(-)
Nucleul motor n.V din punte
fibre motorii somatice ale n.V
Relaxarea muşchiului maseter

Coborârea mandibulei

35
Q

controlul voluntar al reflexului masticator

A

Controlul voluntar se face prin aria motorie frontală 4

36
Q

valoarea funcțională a masticatiei

A

-buna digestie-prelucrare mecanica si favorizează digestia chimica
-rol trofic-dezvoltarea masivului facial, stimulează secreția salivară,autocuratirea cai bucale, rol în percepția olfactivă si gustativa
-trofic si reglator pt tractul gastrointestinalel

37
Q

deglutitia def

A

procesul mecanic desfăşurat în 3 timpi (bucal, faringian şi esofagian) prin care bolul alimentar este deplasat din cavitatea bucală prin faringe şi esofag în stomac

38
Q

timpul bucal

A

(0,3 sec) – voluntar, se realizează prin:
a) Ridicarea vârfului limbii  plasarea bolului alimentar pe baza limbii
b) Traversarea istmului buco-faringian care presupune:
 ridicarea părţii anterioare a limbii prin contracţia muşchilor limbii  lărgirea istmului buco-faringian prin:
* relaxarea stâlpilor vălului palatin * ridicarea vălului palatin
c) Aspiraţia faringiană a bolului alimentar
de către presiunea negativă faringiană

39
Q

timpul faringian

A

(1 - 2 sec) – involuntar, reprezintă traversarea faringelui de către bolul alimentar şi presupune:
a) Închiderea căii bucale
 prin închiderea istmului buco-faringian şi prin contracţia prelungită a muşchilor limbii
b) Închiderea căii nazale
 prin contracţia ridicătorului şi a tensorului vălului palatin
c) Închiderea căii laringiene prin:
 ridicarea laringelui
 micşorarea orificiului glotic
 acoperirea orificiului glotic cu epiglota
d) Deschiderea căii esofagiane
 prin contracţia muşchilor faringelui
 presiunea de împingere a bolului = 70 - 100 cm H2O

40
Q

timpul esofagian

A

5 - 7 sec) – este involuntar şi presupune:
a) Relaxarea tranzitorie a sfincterul esofagian superior
b) Propagarea bolului alimentar prin unde peristaltice
c) Relaxarea tranzitorie a sfincterul esofagian inferior şi a stomacului
SFINCTERUL ESOFAGIAN SUPERIOR
 împiedică pătrunderea aerului în esofag
(aerofagie)
 împiedică regurgitaţia alimentelor şi aspiraţia lor
în laringe
SFINCTERUL ESOFAGIAN INFERIOR
 opreşte temporar progresiunea bolului alimentar  previne refluxul gastro-esofagian (esofagita de
reflux)

41
Q

reglarea deglutitiei timpul esofagian

A

Peristaltica esofagiană mijlocie si inferioară (muschi neted), inclusiv activitatea sfincterului cardial, este coordonată de plexul mienteric Auerbach care controlează reflexe locale declansate de distensia esofagianăPe acest fond, intervine sistemul nervos vegetativ:
- PS – stimuleaza contracţia / relaxează sfincterul
- S – inhibă contracţia / stimuleaza sfincterul

42
Q

m. neted visceral-organizare în tunici musculare

A

longitudinală - la exterior
 circulară - la interior
 oblică - profundă (doar la nivel gastric)
* între tunica musculară longitudinală şi circulară se găseşte plexul nervos mienteric Auerbach  inervaţia intrinsecă
* între fibrele musculare şi terminaţiile nervoase se stabilesc joncţiuni difuze  1 varicozitate cu NT pentru mai multe fibre musculare netede

43
Q

m. neted visceral-organizare morfo funcțională de tip sincitial

A

fibrele musculare conduc excitaţia de la o celulă la alta prin conexoni
 excitaţia se propagă în sens cranio-caudal
 contracţia tunicii musculare este unitară

44
Q

automatism funcțional-m.neted visceral

A

celula pacemaker Cajal (din
plexul mienteric Auerbach) este cuplată cu fibra musculară netedă

45
Q

tonusul bazal si controlul contracției-m. neted visceral

A

Tonusul bazal (mecanism miogenic)  stare contractilă permanentă care are la bază oscilaţiile potenţialului de repaus în jurul valorii de – 50 mV
5. Controlul contracţiei prin mecanism nervos şi hormonal

46
Q
A

fizio (6 decks)

Brainscape helps you reach your goals faster, through stronger study habits.
© 2024 Bold Learning Solutions. Terms and Conditions