EXAMEN PRACTIC Flashcards

1
Q

Numiti cresteri fiziologice a numarului de hematii.

A
La persoane care traiesc la altitudine .
Temporar la nou nascut ( 1 sapt )
In efortul fizic.
La trecerea din clino in ortostatism.
Sexul masculin.
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
2
Q

Valori normale ale hemoglobinei.

A

FEMEI: 14-16 g/dl

BARBATI : 15-17 g/dl

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
3
Q

Valori normale ale VSH-ului.

A

FEMEI : 6-8 mm/h

BARBATI : 10-16 mm/h

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
4
Q

Valori normale la valoarea globulara.

A

VG : 1 +- 0,1

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
5
Q

Ce se intampla daca trece hemoglobina redusa de 5g/dl?

A

O sa avem cianoza, care reprezinta albastrirea tegumentelor si a mucoaselor.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
6
Q

Principiul lucrarii la numararea eritrocitelor.

A

Numaram eritrocitele dintr-un volum, de sange cunoscut a carui proportie de diluare o cunoastem.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
7
Q

Scaderi fiziologice ale hematiilor.

A

La gravide in trimestrul al 3-lea si postprandial.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
8
Q

Cresteri patologice ale hematiilor.

A

Poliglobuliile sunt de doua feluri : PRIMARA SI SECUN DARA. Poliglobulii primare : datorita unui deficit genetic (policitemia vera : la nivelul maduvei hematogene se produc in exces hematii din cvauza uhui defect genetic) . Poliglobulii secundare : dobandite in urma adaptarii la anumiti factori ( de ex la hipoxie in boli precum bolile respiratorii, bolile cardiace sau in fumat ).

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
9
Q

Scaderi patologice ale hematiilor.

A
In anemii ( dupa hemoragii acute sau cronice, in destructia maduvei hematogene - anemie aplastica, iradiere cu raze X, in distructia hematiilor in periferie in afectiui ce determina fragilitatea eritrocitelor, cum ar fi sferocitoza ereditara sau la pacienti cu valve cardiace mecanice - anemie hemolitica).
Sau in caz de supraincarcare vasculara cu lichide ( insuficienta cardiaca concesiva, insuficienta renala).
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
10
Q

Ce sunt reticulocitele?

A

Reticulocitele sunt celule tin ere ce apartin seriei eritrocitare. Sunt celule lipsite de nucleu dar contin ribozomi si resturi de reticul endoplasmic. Reprezinta penultima etapa in maturarea hematiilor. In prezenta colorantilor bazici ( albastru de crezyl) ele apar ca niste retele granulo-filamentoase de culoare albastru inchis..

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
11
Q

Cu ce fel de obiectiv examinam reticulocitele?

A

Obiectiv in imersie 100x.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
12
Q

Care este valoarea normala de reticulocite?

A

5-15 la mie (curs)

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
13
Q

Cresteri ale reticulocitelor?

A

Indica eritropoieza regeneratva ( cresterea productiei medulaee sub actiunea eritropoietinei) si pot fi intalnite in : HEMORAGIE ACUTA , ANEMIE HEMOLITICA, TRATAMENTUL DE SUBSTITUTIE CU FIER, ACID FOLIC/ VITAMINA B12.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
14
Q

Scaderi ale reticulocitelor?

A

Apar in anemii non-regenerative sau aregenerative, cum ar fi DEFICITUL DE FIER/ FOLAT/ VITAMINA B12 , ANEMIA DIN BOLI CRONICE SAU INSUFICIENTA MEDULARA.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
15
Q

Care este valoarea normala a VEM ? Si ce este VEM.

A

VEM = volumul eritrocitar mediu. 80-94 fl

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
16
Q

Care este valoarea normala a HEM si ce este acesta?

A

HEM = cantitatea medie de hemoglobina eritrocitara. 27- 34 picograme.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
17
Q

Care este valoarea normala a CHEM si ce este acesta?

A

CHEM = concentratia medie de hemoglobina eritrocitara . 32-36%

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
18
Q

Variatii VEM si anemii.

A

VEM crescut - anemie macrocitara - anemie megaloblastica
VEM scazut - anemie microcitara - anemie feriptiva
VEM normal - anemie normocitara - anemia posthemoragica

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
19
Q

Variatii CHEM si anemii.

A

CHEM scazut - anemie hipocroma - anemia feriptiva
CHEM normal - anemie normocroma - anemia posthemoragica
CHEM crescut - anemie hipercroma - sferocitoza?

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
20
Q

Ce ne arata RDW ?

A

RDW ne arata largimea distributiei eritrocitare. Arata variabilitatea dimensiunilor eritrocitare. Daca in sange hematiile sunt de acelasi fel.
RDW NORMAL - Anemie posthemoragica.
MODIFICAT - Anemie feriptiva, anemie megaloblastica.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
21
Q

Valori normale densitatea sangelui.

A

FEMEI : 1,051-1,061

BARBATI : 1,057-1,067

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
22
Q

Densitatea plasmei valori normale.

A

1,027 ( 1,024-1,028)

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
23
Q

Principiul determinarii grupelor sanguine.

A

Membrana eritrocitara prezinta niste glicoproteine care se comporta ca si niste antigeni iar atunci cand se intalnesc cu anticorpul corespunzator produc aglutinarea hematiilor, urmata de liza lor. Pentru ca se intampla aglutinarea, antigenul se numeste aglutinogen iar anticorpul se numeste aglutinina.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
24
Q

Cand apar aglutinogenele si unde se gasesc ele? Si unde nu se gasesc?

A

Ele apar in luna a treia in viata intrauterina si se gasesc in toate tesuturile exceptand CRISTALINUL SI CORPUL VITROS. Sunt prezente si in unele secretii si sunt mai8 putin prezente in tesutul nervos, cornee, cartilagii, tesut osos compact, par.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
25
Q

Care sunt aglutininele din plasma?

A

Anticorpi anti A - alfa // Anticorpi anti B - beta

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
26
Q

Ce este un hemotest?

A

Hemotestul este un ser obtinut de la o persoana cu grup de sange cunoscut.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
27
Q

Unde se petrece aglutinarea la o persoana care are grupa 0 ?

A

Nu se petrece aglutinare.

0 ( n are antigen, alba, beta)

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
28
Q

Unde se petrece aglutinarea la o persoana care are grupa A?

A

Se petrece aglutinarea cu hemotestul anti- A si anti-AB.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
29
Q

Unde se petrece aglutinarea la o persoana care are gurpa B?

A

Se petrece aglutinarea cu hemotestul anti-B si anti-AB.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
30
Q

Unde se petrece aglutinarea la o persoana care are grupa AB?

A

Se petrece aglutinarea in toate hemostestele.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
31
Q

Care este principiul care sta la baza transfuziilor?

A

Priniciăiul care sta la baza efectuarii transfuziilor este ca aglutinogenul donatorului sa nu fie omolog cu aglutininele din plasma primitorului.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
32
Q

Exista anticopri anti - Rh in mod natural in plasma?

A

In mod natural nu exista anticorpi anti Rh . Ei pot aparea doar la persoanele Rh negativ, prin patrunderea in circulatie a hematiilor Rh+. Procesul se numeste izoimunizare.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
33
Q

Cate tipuri de izoimunizare cunoasteti?

A

Izoimunizarea poate sa fie : artificiala - transfuzii accidentale cu sange Rh + la -persoane Rh-
naturala - la femei Rh- insarcinate cu copii Rh +

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
34
Q

Ce este izoimunizarea?

A

Izoimunizarea este procesul în care un organism cu sânge Rh negativ, în contactul cu sânge Rh pozitiv, sintetizează anticorpi anti-Rh.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
35
Q

Enumerati cateva roluri ale proteinelor serice.

A

Rol nutritiv in metabolismul proteic.
Mentin volemia sangelui.
Mentin balanta azotata a organismului.
Mentin echilibrul acido-bazicc al corpului, proteinele reprezentand 1/6 din sistemele tampon al plasmei.
Realizeaza presiunea coloid-osmotica a plasmei.
Rol in homeostazia tensionala.
Rol de transportor ; ioni, hormoni, bilirubina indirecta, medicamente
Rol de enzime
Rol in apararea specifica (imunoglobine) si nespecifica (complement) a organismului
Rol in coagularr si fibrinoliza sangelui

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
36
Q

De ce este influentata viteza de migrare a proteinelor serice?

A

De : incarcatura electrica
marime
forma moleculei
caracteristicile mediului in care se face migrarea

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
37
Q

Care sunt cele 5 fractiuni proteice care se separa prin electroforeza? (IN ORDINE)

A
Albumine
alfa 1 - globuline
alfa 2 - globuline
b1 - globuline
b2- globuline
gama - globuline
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
38
Q

Ce lungime trebuie sa aiba segmentul AB? ( la electroforeza proteinelor)

A

10 cm.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
39
Q

Structura si functii importante ALBUMINA.

A

Albumina si prealbumi8na.
Realizeaza presiunea coloid-osmotica a plasmei.
Transporta hormoni tiroidieni, bilirubina indirecta, Mg, Zn, Ca, medicamente.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
40
Q

Structura si functii importante alfa1 - globuline.

A

alfa1 glicoproteina acida, antitripsina, chimotripsina, antichimotripsina.
ROL de inhibitor enzimatic.
Rol in imunoreglare.
Transporta hormoni steroizi, vitamina B12.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
41
Q

Structura si functii importante alfa2-globuline.

A

alfa2 macroglobulina, ceruloplasmina, antitrombina 3, haptoglobina, vitronectina.
ROL in adeziune, leaga Hb, Cu.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
42
Q

Structura si functii importante B globuline.

A

beta lipoproteina, proteina C reactiva, transferina, hemopexina, transcobalamina, C3 complement, fibronectina.
Fixeaza hemul, Fe, B12, rol in adeziune.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
43
Q

Structura si functii importante gama globuline.

A

Imunoglobinele A, M, D, E, G.

Rol in imunitate ( infectii acute si cronice, reactii parazitare si alergii, transplante).

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
44
Q

Proteinemie valori normale.

A

6,5-8g%

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
45
Q

Valori normale albumine.

A

56-60%

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
46
Q

Valori normale alfa1-globuline.

A

3-5%

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
47
Q

Valori normale alfa2-globuline.

A

6-8%

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
48
Q

Valori normale beta globuline.

A

10-14%

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
49
Q

Valori normale gama-globuline.

A

16-20%

50
Q

Ce este disproteinemia?

A

Modificarea cantitativa/ calitativa a proteinelor plasmatice interesand una sau mai multe fractiuni proteice cu modificarea raportului dintre acestea.

51
Q

Care este raportul dintre albumine si globuline?

A

1,5.

52
Q

Disproteinemie infectie acuta.

A

CRESC alfa-globulinele. SCAD albuminele.

Proteinemia are valori normale.

53
Q

Disproteinemie infectie cronica.

A

CRESC gama-globulinele.

Proteinemia are valori crescute.

54
Q

Disproteinemie hepatopatii cronice.

A

CRESC beta si gama globulinele. SCAD albuminele.

Proteinemia are valori scazute.

55
Q

Disproteinemie nefroza.

A

CRESC alfa si beta globulinele. SCAD albuminele.

Proteinemia are valori scazute.

56
Q

Disproteinemie pierdere de proteine.

A

CRESC alfa2 si beta globulinele. SCAD albuminele.

Proteinemia are valori scazute.

57
Q

Ce este osmoza?

A

Osmoza este trecerea unui solvent printr-o membrana semipermeabila care separa doua solutii de concentratii diferite.

58
Q

Care este presiunea osmotica a plasmei?

A

280-300 mosm/l

59
Q

Ce este hematocritul?

A

Hematocritul este inaltimea coloanei de eritrocite raportata la inaltimea intregii coloane de sange, exprimata procentual.

60
Q

Valoarea normala a hematocritului.

A

44-46% BARBATI

41-43% FEMEI

61
Q

Ce se intampla cu hematocritul in solutii izotone?

A

Ht ramane neschimbat.

62
Q

Ce se intampla cu Ht in solutii hipertone?

A

Ht scade deoarece eritrocitele se micsoreaza prin pierderea apei.

63
Q

Ce se intampla cu Ht in solutii hipotone?

A

Ht creste deoarece apa patrunde in celule si le mareste volumul.

64
Q

Cu cat trebuie sa creasca volumul eritrocitar intr-o solutie hipotona pentru a aparea fenomenul de hemoliza?

A

cu 150%. Se distruge membrana celulara si este eliberata hemoglobina in solutie.

65
Q

Exemple de solutii hipotone si cand se administreaza.

A

Solutie hipotona : apa distilata. Din cauza riscului de hemoliza nu se administreaza intravenos.

66
Q

Exemple de solutii izotone.

A

Ser fiziologic, solutie Ringer, glucoza 5%.

67
Q

Exemple de solutii hipertone.

A

Glucoza de 10%, manitol, dextran.

68
Q

La cat se centrifugheaza tuburile capilare atunci cand vrem sa aflam hematocritul?

A

5 minute la 3000 rotatii pe minut.

69
Q

Cum se evidentiaza hemoliza?

A

Prin coloratia rosie a plasmei, respectiv a solutiei din tubul capilar.

70
Q

Variatii fiziologice ale hematocritului.

A

SUNT 5.

  1. La barbati hematocritul este mai mare decat la femei.
  2. Poliglobulia nou-nascutului.
  3. Altitudine : poliglobulie adaptativa, datorita scaderii presiunii partiale a oxigenului.
  4. Trecerea din clino in ortostatism.
  5. Depinde de locul din care recoltam : in capilare avem hematocrit scazut. In sinusoidele splinei hematocritul este mare creste cam pana la 75-85% datorita functiei splinei de a sechestra eritrocite.
71
Q

Variatii patologice ale hematocritului.

A

Scade in anemii.
Creste in poliglobulii, soc.
Crestera hematocritului determina cresterea vascozitatii sangelui, cu modificarea hemodinamicii.

72
Q

Ce este hemoliza?

A

Hemoliza este liza eritrocitelor cu pierderea hemoglobinei din eritrocit.

73
Q

Ce este rezistenta globulara?

A

Rezistenta globularea descrie proprietatea eritrocitelor de a nu se distruge, de a nu hemoliza sub influenta unor factori externi.

74
Q

Care este principiul determinarii rezistentei globulare?

A

In laborator, rezistenta globulara este verificata prin expunerea eritrocitelor recoltate de la un anumit individ unui set de solutii Nacl HIPOTONE.

75
Q

Pentru cine este permeabila memebrana eritrocitara si pentru cine nu?

A

Membrana eritrocitara este permeabila pentru Co2, apa, glucoza, anioni mici ( cl, fosfat, bicarbonat) H SI ESTE IMPERMEABILA PENTRU CATIONI ( k, na , ca mg)

76
Q

Ce valoare are rezistenta globulara minima?

A

0,48 g% - 0,46g% !!! ESTE caracteristrica celulelor imbatranite sau celor cu membrana eritrocitara alterata de actiunea factorilor fizici, chimici sau biologici.

77
Q

La ce concentratie Nacl este hemoliza completa?

A

La o concentratie de 0,32g%-0,30g%. ( ACEASTA ESTE REZISTENTA GLOBULARA MAXIMA)

78
Q

De ce materiale avem nevoie pentru rezistenta globulara?

A

De solutii izotone de Nacl, apa distilata, eprubete si sange. ( se pune cate o picatura de sange in fiecare eprubeta)

79
Q

Unde intalnim scaderea rezistentei globulare?

A

Intalnim scaderea rezistentei globulare in anumite anemii, cum este cea din sferocitoza ereditara.

80
Q

Care este valoarea normala a leucocitelor?

A

5000-8000/mm3

81
Q

Cand se intalmpla leucocitoze si ce sunt acestea?

A

Leucocitozele reprezinta cresterea numarului de leucocite peste 10000/mm3

82
Q

Exemple de leucocitoze fiziologice.

A

Leucocitoza la nou nascut . Poate sa tina si pana la un an.
Numarul de leucocite mai este crescute fiziologic si in : efort fizic, emotii, in timpul sarcinii, in perioada menstruatiei.

83
Q

Exemple de leucocitoze patologice.

A
Leucocitoze adaptative (reversibile ) : apar in infectii, infarct, traumatisme.
Leucocitoze nonadaptative (ireversibile) in cazul LEUCEMIILOR.
84
Q

Exemple de leucopenii patalogice.

A

Leucopeniile reprezinta scaderea numarului de leucocite ; 4000 / mm3. Intalnim : dupa infectii virale sau parazitare, dupa expunerea la radiatii x sau gama, dupa administrarea de medicamente leucotoxice.

85
Q

Care este valoarea normala a neutrofilelor?

A

60-65%

86
Q

Cum se numeste cresterea neutrofilelor si cand apare ea?

A

Se numeste neutrofilie si apare in infectii bacteriene.

87
Q

Cum se numeste scaderea neutrofilelor si cand apare ea?

A

Se numeste neutropenie si apare in infectia bacteriana cu Salmonela (febra tifoida) si in infectia virala cu influenza.

88
Q

Cum se numeste scaderea eozinofilelor si cand apare ea?

A

Se numeste eozinopenie si apare in conditii de stres, arsuri, administrarea de hormoni glucocorticoizi sau ACTH.

89
Q

Cum se numeste cresterea eozinofilelor si cand apare ea?

A

Se numeste eozinofilie si apare in bolile alergice sau ca reactie la prezenta parazitilor (helmintiaze) in organism.

90
Q

Care sunt valorile normale ale eozinofilelor?

A

3-5%

91
Q

Valori normale ale bazofilelor?

A

0,15-0,5%

92
Q

Cum se numeste cresterea bazofilelor si cand apare?

A

Se numeste bazofilie si apare in reactiile de hipersensibilitate de tip imediat : urticarie, rinita alergica, soc anafilactic.

93
Q

Cand intalnim crestere de monocite?

A

MONOCITOZA : intoxicatii, boli inflamatorii cronice, infectii cronice bacteriene, boli parazitare cu protozoare, boli mediate imunologic, necroza.

94
Q

Cand intalnim scadere de monocite?

A

MONOCITOPENIE: HIV, stres.

95
Q

Care sunt valorile normale ale monocitelor?

A

4-8%

96
Q

Cand apar procente crescute de limfocite?

A

Creșterea procentului de limfocite, limfocitoza, apare în infecțiile virale
acute (gripa, hepatita virală, mononucleoza infecțioasă), infecția bacteriană acută
cu Bordetella Pertussis, infecții bacteriene cronice (tuberculoză, bruceloză), boli
parazitare cu protozoare (toxoplasmoză).

97
Q

Cand apar procente scazute de limfocite?

A

Limfopenia (procentul redus de limfocite) se observă în infecții virale
(HIV, poliovirus) dar și în boli autoimune

98
Q

Intervalul PQ

A

Este cuprins intre inceputul undei P si inceperea complexului QRS. Si reprezinta timpul de condicere a influxului electric prin masa atriilor si prin sistemul de conducere atrio-ventricular.

99
Q

Intervalul RR

A

Rrepreinzta distanta dintre doua unde R succesive masurate la varful acestora. ( reprezinta durata unei revolutii ventriculare)

100
Q

intervalul PP

A

Distanat dintre inceputul sau varful a doua unde P consecutuve.( durata unei revolutii atriale)

101
Q

Intervalul PR

A

cuprins de la inceputul uhndei p si inceperea complexului QRS masoara timpul conducerii atrio-ventriculare a impulsului electric

102
Q

intervalul QT

A

cuprins intre inceputul complexului QRS si sfarsitul undei T ( duirata sistolei ventriculare electrice care nu corespunde cu sistola ventriculara mecanica)

103
Q

Unda P

A

DURATA : mai putin de 0,11 sec
AMPLITUDINE : mai putin de 2,5 mm in derivatiile standard
ORIENTARE VECTORIALA : aproximativ

104
Q

Care este principiul lui Korotkov?

A

Principiul lui Korotkov, principiu pecare se bazeaza meotda ascultatorica de dteerminare a presiunii arteriale spune ca la aplicarea stetoscopului pe o artera comprimata partial se pot auzi zgomote sau sufluri datorita transformarii circulatiei laminare a sangelui in CURGERE TURBULENTA, ZGOMOTOASA.

105
Q

De ce factori depinde presiunea arteriala?

A

Presiunea arteriala depinde de : DEBITUL CARDIAC
REZISTENTA PERIFERICA
ELASTICITATEA VASELOR MARI
VOLUMUL SANGUIN

106
Q

Cresteri ale presiunii arteriale

A
Efort fizic
Cu varsta
La trecerea din clinostatism in ortostatism PA sistolica csdae initial si dupa creste PA DIASTOLICCA creste cu pana la 5 mmHg
DIGESTIE
EXPUNERE LA FRIG
IN SARCINA MAI ALES IN TRIMESTRUL 3
IN OBEZITATE
IN CONDITII DE TEAMA, INCLUSIV PROVOCATA DE DOCTOR
107
Q

Scaderi ale presiunii arteriale

A

In somnul linistit
La sportivii antrenati
La cresterea temperaturii ambiante

108
Q

Faza 1 a lui Korotkov.

A

Corespunde primului zgomot aparut in timpul decomprimarii, se numeste TON ARTERIAL SI corespunde cu PRESIUNEA ARTERIALA MAXIMA.

109
Q

Faza 2 a lui Korotkov

A

Zgomotele iau caracter de suflu si apar dupa scaderea presiunii in manseta cu 15-20 mmHg

110
Q

Faza a 3 a lui Korotkov

A

Zgomotele devin mai clare si mai intense la scaderea presiunii cu 5-6 mmHg

111
Q

Faza a 4a a lui Korotkov

A

Zgomotele devin mai inabusite la scaderea cu 5-6 mmhG

112
Q

Faza a 5a lui

A

Coincide cu disparitia completa a zgomotelor

113
Q

Ce exploreaza timpul Quick?

A

Timpu Quick ( timpul de protrombina) este timpul de coagulare al plasmei dupa ce i se adauga CALCIU SI TROMBOPLASTINA SI CALCIU) El exploreaza calea extrinseca a coagularii.

114
Q

De ce factori ai coagularii este dependent timpul Quick?

A

Timpul Quick este dependent de factorii 2,3,5,7,10.

115
Q

Care sunt cei trei reactivi pusi in eprubete in timpul Quick? Si ce facem cu ele?

A

Cei trei reactivi, pipetati in cantitati egale in EPRUBETE sunt : CACL2 0,02M, TROMBOPLASTINA, PLASMA OXALATA SAU CITRATATA. Se incalzesc in baia de apa , la 37 C, timp de 30 de secunde. Se amesteca intr-o singura eprubeta. Se noteaza timpul scurs de la amestecarea celor trei eprubete pana la aparitia primelor filamente de FIBRINA.

116
Q

Valori normale timp quick

A

12-15 SECUNDE

117
Q

Cand este prelungit timpul Quick?

A

Prelungit in tratamentul cu antivitamine K, in insuficienta hepatica, prezenta unor anticoagulanti circulanti impotriva factorilor invesigati, anticoagulanti lupici. deficit de vitamina K prin tulburari de abs intestinala si malnutritie, deficit congenital sau dobandit al factorilor 2, 5, 7 10.

118
Q

Cum se face timpul Howell? ( timpul de recalcifiere al plasmei)

A

Se iau doua eprubete. Una cu plasma si anticoagulant care fixeaza ionii de calciu ( de obicei se foloseste citrat) si una cu solutie de clorura de calciu. Se tin in baie de apa incalzita la 37 timp de 30 de secunde . PRIN TIMPUL DE RECALCIFIERE SE apreciaza procesul global de coagulare. Cu o sarma de amestecat se traverseaza continutul eprubetei si se opreste in momentul in care adera de ea primele filamente de fibrina.

119
Q

Cand apare prelungires timpului Howell? ( timpul de recalcifiere al plasmei)

A

IN HEMOFILII, INSUFICIENTE HEPATICE GRAVE, INTOXICATII CU FOSFOR, IN URMA TRATAMENTULUI CU ANTICOAGULANTE.

120
Q

Cand este prelungit timpul de coagulare?

A

Timul de coagulare este prelungit in :
TRATAMENT CU ANTICOAGULANTE
DEFICIT DE FACTORI DE COAGULARE
BOLI HEPATICE ( nu se sintetizeaza factorii coagularii)

121
Q

VALORI NORMALE TIMP DE COAGULARE

A

6-8 MINUTE