. Flashcards
Ce competente au/n-au primit elevii de la scoala?
- competențe teoretice, un fel de cultura generala
- foarte mult accent se pune pe reproducerea informației (cuvant cu cuvant)
- au lipsit activitățile practice, unde putem pune în aplicare cunostintele invatate?
- lipsește capacitatea de a “livra” gandirea critica
Provocări adresate profesorului
Responsabilitatea
Flexibilitatea
Autoreflectia
Ce e expertiza didactica
caract. ale profesorului care produc rezultate educaționale poz., vizibile în performanța elevilor la evaluările standardizate și în evaluările supervizorilor
→ A deveni expert înseamnă spori eficiența în rezolvarea prob. Specific domeniului de expertiză
Competenta didactica
Cunoștințe + deprinderi + atitudini
Cunoștințe→ din domeniul specific de specialitate + de didactică + psihologia dezvoltării copilului + managementul clasei
Pentru a fi învățată, cunoașterea trebuie reconstruită: selectată, organizată, recodată, adaptată caracteristicilor elevilor, asimilată, evaluată, certificată, transferată etc.
Deprinderi → de a transmite inf., de a se face înțeles, să managerieze clasa (să o țină sub control), de a monitoriza simultan mai multe comportamente diferite, să ofere atenție mai multor stimuli, care să ajungă la automatizare; de a prelucra inf.
Atitudini→ față de copii, de învățământ, de profesie în sine ( ma regăsesc, îmi place sau o fac doar ca să am un loc de muncă?), față de părinți și față de colegi, față de comunitate
→ sunt dobândite, NU înnăscute, prin urmare pot fi învățate
Modelele expertizei didactice
- Ipoteza persoanei inteligente
- Ipoteza profesorului cunoscător/informat
- Ipoteza competenței profesionale
- Ipoteza persoanei inteligente
- Profesorii eficienți dovedesc caract. cognitive superioare
- capacitățile cog. cu care indivizii intră în domeniul professional didactic sunt cruciale în determinarea calității predării
- predarea este o activitate extrem de solicitantă, complexă, cu grad ridicat de impredictibilitate și, altfel, necesită flexibilitate cognitivă și rezolvare rapidă de probleme
- Ipoteza profesorului cunoscător/informat
- Profesorii eficienți dovedesc cunoștințe domeniu-specifice, achiziționate pe parcursul formării profesionale
Rezultate ale studiilor - Abilitățile cognitive și cunoștințele academice prezic semnificativ succesul profesional
- Corelație semnificativă poz între abilitățile cognitive generale ale profesorului & performanța elevilor
- Alte studii raportează corelație nesemnificativă între cele 2 variabile
- Dificultate concepută a ipotezei persoanei inteligente: sunt abilitățile cognitive prerechizite generale necesare profesiei didactice….
- Ipoteza competenței profesionale
- Expertiza didactică însumează cunoștințe, convingeri, motivație și autoreglare personală
Variabilele luate în studiu
● Variabile referitoare la profesor: cunoștințe de didactică, convingeri constructiviste, entuziasm în predare, autoreglare personală adaptativă, performanțe academice
● Variabile instrucționale: încărcare cognitivă a sarcinilor, suport în învățare (…), managementul clasei (..)
● Variabile referitoare la elev: performanța școlară, entuziasm/plăcere în învățare
Profesorul in perspectiva socio-cognitivista
ghidul de pe margine” care asistă elevii în procesul de descoperire a propriilor semnificații, și nu “înțeleptul de pe scenă”
Lev Vîgotsky (1896-1934) - constructivism social - Învățarea este un act de mediere socială. Nicio activitate de învățare nu poate fi analizată și înțeleasă în afara contextului social în care se
produce. → dezv. cog. este, în esență, un proces social
Concepte cheie din paradigma socio-cognitivista
- Zona proximei dezvoltari
- Internalizare
- Esafodaj
Zona proximei dezvoltari
intervalul dintre ceea ce poate fi realizat de un copil fără îndrumare și ceea ce poate el realiza cu ajutorul unei persoane care știe mai multe (dif. dintre performanța independent și performanța asistată) provocările intelectuale trebuie plasate doar cu unu-doi pași mai sus față de ceea ce înțelege deja copilul.
→ Copilul învață cel mai bine NU din instrucție directă, ci prinparteneriat cognitiv între experți șinonexperți (profesor-elev, tutore-ucenic, elev expert-elev novice)
→ Potențialul copilului este cel mai bine evidențiat prin ceea ce pot ei să realizeze atunci când lucrează cu o persoană mai competentă și nu doar atunci când lucrează singuri.
→ copiii trebuie puși în grupuri eterogene (nu trebuie puși pe cei “deștepți” vs. cei “proști”)
Internalizare
preluarea cunoștințelor din contextul social în care sunt prezentate și utilizarea lor în manieră personală
Esafodaj
procesul prin care adulții oferă ajutor unui copil în rezolvarea de probleme, ajutând atât tipul, cât și cantitatea de ajutor la niv. potențialului copilului. Pe măsură ce elevul internalizează sarcina, profesorul descrește gradual niv. de suport oferit elevilor. → Are în vedere dezv. cog. socio-emoțională și comportamentală (MLE-mediated learning experience)
Parcurgerea ZPD
- Performanța este asistată de alte persoane mai competente
- Performanța este reglată de copil
- Performanța este automatizată
Aplicatie / teorie - invatare ecologica
Învățare ecologică = aducerea unor situații reale pt a se învăța - antrenarea minții
Aplicație
- Conform textului științific răspundeți la întrebări.
- Profesorul creează întrebări pe baza textului
- Putem pune întrebări și sa de că răspuns exemple din viața personală
- Un scurt videoclip
Teorie → Aplicație – deducție
– se poate face când informația este grea
Aplicație → Teorie – inducție
– se poate face când informația este simplă
Ce tipuri de invatare contine teoria socio-cognitiva
Teoria socio-constructivistă→ conține înv. ecologică și cea activă
Procesări cognitive
- Să eticheteze/descrie/exemplifice
- Să argumenteze - Să prezică
- Să descrie - Să sintetizeze
- Să recunoască - Să identifice/discrimineze
Conflictul socio-cognitiv
- Rolul interacțiunilor sociale - să genereze conflictul cognitiv (o stare de dezechilibru care forțează individul să-și modifice schemele existente. Modificarea se produce cu condiția ca elevii să fie antrenați activ în rezolvarea de probleme, prin interacțiuni verbale.
- trebuie să existe o confruntare între mintea copilului și conținutul pe care trebuie să-l proceseze
Beneficiile diferentiate de pe urma interactiunilor sociale
– pe verticală: între un expert și un novice
– pe orizontală: între elevi
→ o diferență de expertiză prea mare - copiii tind să preia soluția fără să o analizeze în mod critic, fără a participa la procesul de construcție
→ pentru o modificare de perspectivă, copiii beneficiază mai mult de pe urma interacțiunilor cu copii de aceeași vârstă
→ pt. dobândirea unei noi deprinderi, este mai benefică interacțiunea cu o persoană mai experimentată
Cele 5 asumptii ale abordarii constructiviste
- Învățarea este un proces de construcție mintală
- Învățarea este un proces de construcție
- Interpretarea este personală
- Învățarea este activă
- Învățarea este contextuală
- Învățarea este un proces de construcție mintală
- Oamenii învață din experiență personală
- Prin învățare construim o reprezentare internă asupra lumii externe, prin diverse operații: integrare, transfer, transformare, modificare, remodelare a cunoștințelor declarative/procedurale
- Învățarea este un proces de construcție
- Îmbogățirea conceptuală se produce prin confruntări între semnificațiile personale vs semnificațiile celorlalți
- Învățarea devine dependentă de interacțiunile sociale de relațiile interpersonale, de comunicare cu ceilalți
- Interpretarea este personală
- Mare parte din ceea ce învățăm rezultă din interpretarea și reinterpretare permanentă a propriilor experiențe
- Învățarea este activă
- Presupune implicare în căutarea, procesarea, înțelegerea generarea de semnificații, cunoștințe, relații etc.
- Învățarea este contextuală
- Procesul învățării ar trebui să aibă loc în situații semnificative pt. elevi și relevante pt. contextul în care va fi utilizată mai târziu noua inf.
- Sunt preferate strategiile de studiu transferabile, ancorate în contextele lumii reale