baltagul Flashcards

1
Q

Mihail Sadoveanu Contemporan cu

A

trei generaţii de scriitori (cea antebelică, cea dintre cele două războaie mondiale şi cea postbelică),

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
2
Q

MS se impune în conştiinţa literară ca fie că sunt

A

important prozator, autor a numeroase povestiri şi

romane,

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
3
Q

scrierile de inspiraţie

seria capodoperelor fiind deschisă..

A

mitică, iniţiatică (Baltagul, Creanga de aur),
fie istorică (Fraţii Jderi, Zodia Cancerului),
..de Hanu Ancuţei în 1928.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
4
Q

Romanul Baltagul, specie

A

epică în proză, de mari dimensiuni, cu o acţiune complexă, un numar mare de personaje, implicate în conflicte diferite, e construit pe mai multe niveluri, care păstrează la suprafaţă convenţiile realiste, dar în structura de adâncime poate fi alegoric, mitic.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
5
Q

Sadoveanu propune o imagine a lumii care presupune

A

verosimilitatea, dar în acelaşi timp creează

şi teritorii imaginare, simbolice, mitice.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
6
Q

Viziunea naratologică, noţiune ce desemnează raportul dintre

A

cantitatea de informaţii ştiute de narator şi cele ştiute de personaj, este „din spate” (Tzvetan Todorov), corespunzându-i focalizarea de tip „zero”,

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
7
Q

deoarece în programul estetic al acestui curent se regăseşte

A

intenţia de a descrie fapte în mod verosimil, cu o precizie aproape ştiinţifică, în spiritul exactităţii, cu obiectivitate, pe un ton impersonal, neutru.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
8
Q

În primul rând, romanul are ca temă

A

aventura căutării, a descoperirii adevărului într-un univers ghidat mai ales de legile nescrise, de tradiţii, obiceiuri, superstiţii.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
9
Q

De aceea, s-a spus ca romanul poate fi considerat şi o

A

monografie a vieţii pastorale, prin prezentarea satului Măgura cu scenele de viaţă cotidiană, descrierea gospodăriei ţărăneşti şi a obiceiurilor păstoritului,
prin descrierea locurilor de popas în călătoria Vitoriei până la Dorna, cu marile ceremonii ale existenţei umane (botezul, nunta) şi prin evidenţierea credinţei
creştine, a practicilor magice.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
10
Q

Totuşi, romanul a beneficiat şi de alte interpretări. Critica literară a observat ca acesta respectă schema specifică unui roman

A

poliţist: crima, ancheta, decoperirea şi dovedirea ucigaşilor, pedepsirea acestora.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
11
Q

S-a spus despre Vitoria Lipan, personajul principal, că are spirit de

A

detectiv, ancheta sa cuprinzând toate etapele: identificarea locului crimei, descoperirea cadavrului, stabilirea mobilului, investigarea suspecţilor, găsirea unor martori sau a unor
probe doveditoare, interogarea vinovaţilor si pedepsirea lor.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
12
Q

De aceea a fost

considerată un „H

A

,,Hamlet feminin, care bănuieşte cu metodă şi cerecetează cu disimulaţie”.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
13
Q

De asemenea, dacă ţinem seama de sursele de inspiraţie, Baltagul poate fi înţeles şi ca un roman

A

mioritic, întrucât balada Mioriţa este una dintre

preocupările constante ale creaţiei sadoveniene, iar romanul valorifică multe dintre elementele acesteia.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
14
Q

Astfel, motto-ul („Stapâne, stăpâne/Mai cheamă şiun câne”) anticipă

A

motivul omorului şi trimite la câinele Lupu, corespondent al mioarei năzdrăvane din baladă, care o conduce pe Vitoria la locul faptei.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
15
Q

Prezenţa unor motive care se reiau, precum motivul

A

transhumanţei (plecarea lui Nechifor cu oile la munte),
motivul omorului, comis de doi ciobani, din raţiuni economice,
imaginea păstorului mioritic pe care o are Nechifor în
amintirea soţiei sale
şi faptul că nunta simbolică de după moarte a ciobanului mioritic e reluată în roman prin realizarea praznicului din final justifică această abordare.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
16
Q

Integrarea destinului uman în ciclul cosmic al existenţei

se realizează definitiv în roman, prin

A

actul răzbunării, inexistent în Mioriţa.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
17
Q

Aşadar, mitul existenţei pastorale din baladă este oarecum diferit în text:

A

dacă în Mioriţa nu este relevant actul răzbunării, în Baltagul, el devine esenţial,
constituind însăşi structura narativă a romanului.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
18
Q

Acest act este perceput atât în sensul arhaic al cuvântului, de „răz-bunare”

A

(întoarcere către bine a răului făcut), cât şi de act justiţiar, concret, de pedepsire a făptaşilor.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
19
Q

Dacă păstorul mioritic se resemnează, acceptă să rămână în spaţiul în care a trăit, munteanul din Baltagul trebuie să

A

plece mai departe, să ajungă în lumea celor drepţi. De aceea, Al. Paleologu consideră romanul o „anti-Mioriţă”.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
20
Q

Un alt mit pe care Baltagul l-ar putea reformula este cel din mitologia egipteană referitor la Isis şi Osiris, pentru că

A

personajele romanului şi rolurile lor corespund mitului. Astfel, Vitoria este Isis, soţia lui Osiris, stăpânitorul pământului, iar Gheorghiţă este Horus, fiul lui Isis, care îşi răzbuna tatăl, pe Osiris, omorându-l pe Seth, fratele acestuia, care îl trădase, aruncându-l în Nil.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
21
Q

Scenariul este de asemenea

A

similar, de la căutarea întreprinsă de soţia şi fiul celui dispărut, până la împlinirea răzbunării.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
22
Q

Scena vegherii de către Gheorghiţă a rămăşiţelor tatălui poate fi pusă în relaţie cu scenariul mitic:

A

trecerea de la zi la noapte, cu jocul umbrelor şi al întunericului, vieţuitoarele precum pajura şi câinele, ce ţin de tărâmul nopţii pot fi raportate la scena simbolică a învierii zeului luminii şi vegetaţiei, Osiris.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
23
Q

Chiar numele personajelor ar putea

avea semnificaţii mitice, simbolice:

A

Vitoria (victoria), Gheorghe (lucrător al
pământului, ţăran), Nechifor (purtător de victorie, supranumele lui Zeus în
mitologia greacă).

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
24
Q

Romanul sadovenian este şi un bildungsroman, ilustrând iniţierea lui

A

Gheorghiţă, care se maturizează, se formează ca bărbat şi preia în finalul romanului rolul tatălui , într-un proces de naturală continuitate.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
25
Q

Tânărul [gh] este cel care împlineşte ritualul

A

vegherii mortului, iar călătoria întreprinsă determină modificări profunde la fiecare nivel al fiinţei, de la rezistenţa fizică până la desăvârşirea spirituală şi întărirea sufletească.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
26
Q

Titlul este sugestiv pentru mesajul operei, reprezentând numele

A

toporului cu două tăişuri, obiect simbolic, ambivalent: armă a crimei şi instrumentul actului justiţiar

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
27
Q

naratorul omniscient relatează la

A

persoana a treia, din perspectivă auctorială, obiectiv, folosind tehnica detaliului şi a observaţiei.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
28
Q

Totuşi, în finalul romanului, rolul naratorului, îi revine

A

personajului principal, Vitoria, care reconstituie crima, până la cele mai mici detalii.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
29
Q

De fapt, ea inventează la faţa locului povestea, bazându-se pe faptul că

A

-şi cunoaşte foarte bine soţul,

deci îi poate intui acţiunile, ceea ce echivalează cu un act creator asumat.

30
Q

Ea devine astfel un narator colportor, pretinzând că

A

spune povestea „pe care i-a spus-o Nechifor când i-a găsit trupul în groapă”;

31
Q

ea foloseşte tot acel ceremonial specific narării, ce implică

A

încadrarea povestitorului, declanşarea relatării, formulele protocolare de adresare, capacitatea de a face din cei prezenţi ascultători activi, jocul dintre timpul istoriei (al faptelor relatate) şi cel al discursului (al momentului narării).

32
Q

Actul narării depinde astfel de

A

puterea naratorului de a convinge publicul, de a-i capta atenţia, de a-i stârni şi de a-i menţine interesul, căci asupra anumitor episoade se insistă mai mult, fiind mai dramatice sau având o implicaţie emoţională mai mare.

33
Q

Ilustrând ceea ce Tzvetan Todorov numeşte

A

reţeaua tematică a „tu-ului”, povestirea se caracterizează prin oralitate, consecinţă a relaţionării directe cu publicul, întrucât scopul Vitoriei este să obţină mărturisirea din partea ucigaşilor.

34
Q

La nivel structural, romanul este alcătuit din

A

şaispezece capitole, delimitate în trei mari părţi: aşteptarea lui Nechifor Lipan, călătoria Vitoriei şi a lui
Gheorghiţă şi împlinirea datinii funerare şi a justiţiei.

35
Q

De asemenea, putem observa două mari planuri narative:

A

planul realist – reconstituirea monografică
a lumii pastorale şi
planul mitic – sensul ritual al acţiunilor personajului principal.

36
Q

Incipitul cuprinde povestea cu tonalitate biblică a alcătuirii lumii, despre care aflăm că o spunea

A

Nechifor Lipan la petreceri (aşezarea şi rânduiala
neamurilor şi ideea destinului individual) şi pasajul descriptiv despre satul Măgura, care deschide romanul, traiul muntenilor, familia Lipan.
Muntenii apar ca buni cunoscători ai naturii, aparţin unei civilizaţii pastorale.

37
Q

În ceea ce priveşte relaţiile temporale şi spaţiale, timpul este…
iar spatiul…

A

vag precizat prin repere ce ţin de marile sărbători religioase: „aproape de Sf. Andrei”, „în Postul Mare”,
iar spaţiul are dublă valoare:
închis, iniţial (satul Măgura, gospodăria familiei Lipan, semnificând siguranţă, protecţie, intimitate) şi
deschis, odată cu plecarea Vitoriei şi a lui Gheorghiţă.

38
Q

Acesta cuprinde atât toponime

A

reale, existente (Dorna, Bistriţa), cât şi toponime simbolice, cu rezonanţe ce anunţă răul, moartea (râul Neagra).

39
Q

Acţiunea este liniară, primele şase capitole

A

incluzând expoziţiunea şi intriga. Se prezintă satul şi portretul Vitoriei, neliniştită în legătură cu întârzierea soţului său, plecat la Dorna să cumpere oi.

40
Q

Femeia se pregăteşte pentru plecarea în căutarea acestuia:

A

ţine post negru, merge la Mănăstirea

Bistriţa, anunţă autorităţile, face rost de bani, o lasă pe Minodora la mănăstire.

41
Q

În partea a doua (următoarele şapte capitole) este urmărită desfăşurarea acţiunii.

A

Vitoria şi Gheorghiţă econstituie traseul lui Nechifor, poposind la Gura Bicazului, la crâşma domnului David de la Călugăreni, la moş Pricop în Fărcaşa, la Vatra Dornei, Broşteni, Borca.

42
Q

Ei întâlnesc o nuntă şi un botez la care participă conform

A

obiceiurilor, element cu valoare anticipativă, trimiţând

la înmormântarea din final.

43
Q

Vitoria realizează că soţul său a dispărut între

A

Suha şi Sabasa şi, cu ajutorul câinelui regăsit, Lupu, cei doi descoperă într-o râpă rămăşiţele lui Nechifor.

44
Q

În ultimele trei capitole, naratorul dezvăluie

A

ancheta poliţei, înmormântarea, parastasul lui Nechifor şi pedepsirea ucigaşului.

45
Q

Gheorghiţă coboară în râpă şi

A

-şi veghează tatăl o noapte întreagă, semn al maturizării acestuia.

46
Q

Punctul cuminant o surprinde pe Vitoria, ce

A

reconstituie cu fidelitate scena crimei, uimindu-i pe Calistrat Bogza şi pe Ilie Cuţui. Cuţui îşi recunoaşte vina, dar Bogza devine agresiv, ceea ce atrage gestul de înfăptuire a dreptăţii realizat de către Gheorghiţă cu baltagul lui Nechifor.

47
Q

În deznodământ,

A

Bogza îşi recunoaşte vina şi Vitoria îşi reia viaţa

48
Q

Personajele ocupă un loc important în roman, fie că sunt
Portetul fizic reiese din caracterizarea directă a naratorului şi este realizat
concis, prin tehnica detaliului semnificativ, avâd în centru laitmotivul privirii:
„ochii ei căprui în care parcă se răsfrângea lumina castanie a părului”, „acei
ochi aprigi şi încă tineri căutau zări necunoscute”.

A

principale (Vitoria şi Nechifor - personaj absent), secundare (Gheorghiţă), sau episodice
(Minodora, moş Pricop, baba Maranda).

49
Q

Vitoria este un personaj de factură realistă, reprezentativ pentru

A

lumea rurală, un „exponent al speţei”(Călinescu), vitoria are o personalitate complexă,

50
Q

[personaj] realizat prin tehnica basoreliefului şi individualizat prin

A
  • caracterizare directă şi indirectă,
  • implicarea în conflictul exterior cu ucigaşii soţului
  • intensa trăire a conflictului interior care are drept resorturi conştiinţa împlinirii ritualului funerar şi a restabilirii adevărului,
  • dragostea faţă de bărbatul cu care a parcurs o importantă bucată de viaţă.
51
Q

Portetul fizic reiese din caracterizarea directă a naratorului şi este realizat concis, prin tehnica

A

detaliului semnificativ, avâd în centru laitmotivul privirii:
„ochii ei căprui în care parcă se răsfrângea lumina castanie a părului”, „acei ochi aprigi şi încă tineri căutau zări necunoscute”.

52
Q

Statutul social al personajului dezvăluie de la început condiţia de mamă şi soţie, îndatoriri pe care şi le îndeplineşte cu dăruire: pe cei doi copii, Gheorghiţă
şi Minodora, încearcă să-i educe în spiritul tradiţiei:

A

pe Minodora o trimite la mănăstire pentru a-i desăvârşi educaţia, dar o pregăteşte şi pentru viaţa de
familie, încercând sa-i insufle mentalitatea tradiţională: „Îţi arăt eu coc, valţ şi bluză…!Nici eu, nici bunică-ta, nici bunică-mea n-am ştiut de acestea – şi-n legea noastră trebuie să trăieşti şi tu!”.
- Gheorghiţă este singurul sprijin al mamei sale, de aceea ea contribuie la maturizarea lui prin călătoria întreprinsă.

53
Q

Portretul moral este dezvăluit prin mijloacele caracterizării indirecte, din faptele, vorbele, gesturile, relaţiile ei cu alte personaje.

A

Introspecţia psihologică reprezintă un mijloc de caracterizare indirectă a personajului: trăirile intense,
dar neexteriorizate dezvăluie un personaj sensibil, căruia i se conturează latura feminină: „se desfăcuse încet-încet de lume şi intrase oarecum în sine”.

54
Q

Principalele trăsături ale eroinei sunt

A

spiritul religios contrabalansat de credinţa în superstiţii, căci înainte de plecare se adresează atât preotului Dănilă, cât şi babei Maranda, după ce Nechifor i se arată în vis cu faţa întoarsă.

55
Q

Decizia de a pleca în căutarea soţului scoate in evidenţă

A

iubirea faţă de acesta: „aşa-i fusese drag în tinereţă Lipan, aşa-i era drag şi acuma, când aveau copii mari cât dânşii”,

56
Q

[decizia de apleca ics] dar justifică în egală măsură şi neliniştea ei, framântările, schimbările ei de comportament, observate şi de Gheorghiţă, care o caracterizează în mod direct:

A

„şi maică-sa s-a schimbat, se uită numai cu supărare şi i-au crescut ţepi de aricioaică”; „ mama asta e fărmecătoare, cunoaşte gândul omului”.

57
Q

Pe parcursul drumului, ea dovedeşte o

A

inteligenţă deosebită: alege acelaşi traseu ca al soţului şi încearcă să afle de la oamenii întâlniţi cât mai multe
amănunte, merge din sat în sat, întrebându-i şi răsplătindu-i pe cei care îi oferă
detalii.

58
Q

Luciditatea, spiritul detectivist, buna cunoaştere a psihologiei celuilalt şi stapânirea de sine sunt evidenţiate dat al firii.

A

în episodul demascării ucigaşilor, dar şi în finalul romanului când personajul afirmă va viaţa trebuie reluată, ca un

59
Q

G. Călinescu afirma că

A

„în căutarea soţului, Vitoria pune spirit de vendetta şi aplicaţie de detectiv”, ceea ce a condus la interpretarea romanului
ca unul poliţist.

60
Q

Prin urmare, Sadoveanu a construit în acest roman un personaj

A

complex, realist, cu un caracter bine individualizat, ale cărui trăsături sunt subordonate scopului pe care şi-l propune şi care reflectă, de altfel, tema operei.

61
Q

Astfel, căutarea adevărului devine imperativul Vitoriei, care-şi

A

urmăreşte cu obstinaţie scopul în virtutea unor legi nescrise, specifice spaţiului căruia ea îi aparţine.

62
Q

Profund credincioasă, Vitoria este sigură că

A

vinovatul îşi va găsi pedeapsa, pentru că aşa este creştinesc: „cine ucide un om, nu poate să scape de pedeapsa
dumnezeiască”.

63
Q

[scena 1]

Confruntarea dintre Vitoria Lipan şi Calistrat Bogza demonstrează

A

inteligenta şi energia protagonistei, dar şi încheierea procesului de maturizare a lui Gheorghiță.

64
Q

Vitoria urmăreşte împlinirea legii nescrise pentru

A

pedepsirea ucigaşilor. Atunci când Bogza cere înapoi baltagul, Vitoria îl întreabă pe fiul ei dacă nu poate citi ceva pe această armă.

65
Q

Scena devine dramatică: Calistrat îşi pierde cumpătul şi

A

se repede la Gheorghiță să-i smulgă baltagul. Îl loveşte cu pumnul în frunte pe Cuțui, căci ,,în gospodarul cel mare izbucnise crâncenă mânie”.

66
Q

Vitoria cere să dea drumul câinelui, care era legat, iar

A

Lupu rupe lanțul. Pentru că Bogza s-a năpustit să smulgă baltagul de la Gheorghiță şi să se apere de câine,,,feciorul mortului simți în el crescând o putere mai mare şi mai dreaptă decât a ucigaşului. […]

67
Q

Apoi il lovi scurt cu muchea baltagului, în frunte”. Calistrat Bogza

A

este culcat de oameni pe prispa casei şi, pentru că simte că se stinge, mărturiseşte: „Eu am pălit într-adevăr pe Nechifor Lipan şi l-am prăvălit în râpă, după cum a dovedit nevasta lui”.

68
Q

Procesul inițiatic al fiului presupune o

A

moarte simbolică, adică o coborâre în pră pastia infernală, acolo unde neofitul (neinițiatul) va fi supus unor încercări-limită, confruntându-se cu imaginea îngrozitoare a rămăşiţelor părintelui său.

69
Q

Gheorghită iese din labirintul inițiatic un

A

om format şi intră într-o nouă etapă existențială, fiind capabil să preia conducerea familiei.

70
Q

Băiatul de optsprezece ani porneşte pentru prima dată

A

într-o călătorie mai lungă şi decisivă pentru viața lui. La sfârşitul cărții, el intră într-un alt fel de existenţă, cu alte responsabilități.

71
Q

modul in care tema textului se reflecta in evolutia relatiei dintre cele 2 pers se bazeaza pe faptul ca

A

vitoria reconstituie crima pe baza propriilor deductii+cu ajutorul lui ghorghita care trb s aia locul tatalui disparut