Edentatia partial intinsa si totala Flashcards

1
Q

Ordinea palparii muschilor

A
temporal
maseter
pterigoidian extern
pterigoidian intern
geniohioidian
milohioidian
digastric
SCM
muschii limbii

Muschii mimicii=orbiculari, buccinatori, narinari

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
2
Q

La examenul clinic al cavitatii orale se vor urmari in ordine

A
orificiul cavitatii orale
mucoasa jugala
vestibulul orall
arcdele dentare
suportul odontal
SPP
suportul parodontal
palatul dur/moale
limba
planseu
examenul ocluziei
relatiile mandibulo-craniene
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
3
Q

ZONELE FUNCTIONALE MAXILARE

A

Punga Einsering

Zona Ah-palparea se realizeaza dinspre anterior spre posterior, dreapta-stanga
pozitia oblica a valului palatin fiind cea mai favorabila

Zona vestibulara dreapta

Zona frontala-situata intre cele 2 plici alveolo-jugale, tractioneaza buza superioara in afara

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
4
Q

Zonele functionale mandibulare

A

Punga Fisch(vestibulara laterala) este dominata de insertia muschiului buccinator

Zona vestibulara mandibulara centrala

Zonele functionale periferice linguale mandibulare

Zona linguala retro-molara Ney&Bowann

Zona linguala laterala-se poate aprecia profunzimea, aspectul, liniei oblice interne si insertia muchiului milohioidian

Zona linguala centrala-similara cu zona Ah de la maxilar si este dominata de insertia muschiului genioglos

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
5
Q

Zona de sprijin mandibulara este< decat cea maxilara si se rezuma la tuberculul piriform si creasta edentata.
EXAMINAREA SE FACE ANAPODA adica de la STANGA LA DREAPTA, ca asa vrea FORNA.

A

Zona tuberculului piriform- se apreciaza orientarea, marimea, mobilitatea si calitatea fibromucoasei care il acopera precum si raportul cu ligamentul pterigo-mandibular care limiteaza DISTAL extinderea protezei.

ZONA PRIMARA DE SPRIJIN= MUCHIA CRESTEI, bolta palatina la MAXILAR
ZONA SECUNDARA DE SPRIJIN=VERSANTII CRESTEI EDENTATE

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
6
Q

POZITIA INTERMEDIARA A LIMBII ESTE CEA MAI FAVORABILA
La nivelul planseului se examineaza versantul lingual al arcului anterior mandibular=inaltime, inclinare, modalitatea de insertie a genioglosului

A
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
7
Q

Tipul de ocluzie artificiala este direct influentat de valoarea unghiului interalveolar, format din prelungirile axelor celor 2 creste alveolare reziduale

A
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
8
Q

Analiza ocluziei de poate realiza prin

A

examen
gnatofonic
gnatosonic
T-SCAN

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
9
Q

Calitatiloe unei ocluzii ideale

A

Contacte punctiforme de tipul:
cuspid foseta,
cuspid ambrazura,
margine incizala-suprafata palatinala

Sa se realizeze intre suprafete netede si convexe
Sa fie multiple
Stabile
Uniform distribuite pe arcada
Localizare precisa
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
10
Q

Calitatea contactelor dento-dentare poate fi examinata clinic prin INSPECTIE dar de real folos este MODELUL DE STUDIU

A

Din multitudinea traiectoriilor mandibulare din miscarea de inchidere DOAR 2 au semnificatie functionala, cluzia terminala:

1 inchiderea in RC- relatie centrica(traiectorie ligamentara-impropriu spus)

2 inchiderea in RP-relatie de postura (traiectorie musculara)

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
11
Q

Relatiile fundamentale mandibulo-craniene

RELATIA DE POSTURA

A

spatiul de inocluzie fiziologica:
frontal 2-4mm
lateral 1,8-2,7mm

RC poate fi indusa prin metoda DAWSON, RAMFJORD, LAURITZEN-BARELLE,
JACKELSON

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
12
Q

Examenul starii de igiena

A

se examineaza fata V a 1.6, 1.2, 2.1

se examineaza fata O a 3.6, 3.2, 4.1

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
13
Q

Mucoasa orala poate fi investigata paraclinic prin

A
testul la vitamina C
coloratie intravitala
examen bacteriologic
examen anatomopatologic
examen citologic-exfoliativ
examen stomatoscopic
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
14
Q

La proteza scheletata se va efectua analiza la paralelograf

A
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
15
Q
pantomografie concentrica
pantomografie excentrica
ortopantomografie
radiografie digitala
radiografie retro-dento-alveolara
cefalometrie axiala, profil,fata
A
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
16
Q

ATM poate fi investigat prin

A
tomodensitometrie
artroscopie cu fibra optica
artrografie temporo-mandibulara
radiografie simpla
CT
RMN
tomografia
scintigrafia osoasa
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
17
Q

Cinematica mandibulara poate fi evaluata prin

A

mandibulokineziografie
inregistrarea diagramei Posselt
investigarea miscarilor Functionale

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
18
Q

Relatiile mandibulo-craniene

A
articulatoare
simulatoare
chei de ocluzie
arcuri faciale
examen gnatofotostatic(fotografie intraorala in relatie de IM, RC, fata si profil)
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
19
Q

PLANURI

A

SIMON

DREYFUS

HADJEAN-unghiul dintre frunte si piramida nazala

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
20
Q

Indicatii PPAA si PPAS

A

ORICE TIP DE EDENTATIE, de electie pentru clasa I ,II Kennedy, dar si III si IV pot beneficia de aceasta terapie

terapia fixa poate bloca dezvoltarea suturilor la copii

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
21
Q

Contraindicatii PPAA si PPAS

A
stare generala afectata, psihic alterat
infectii acute/cronice
leziuni precanceroase
cavitatile neasanate
campurile protetice nefavorabile(necesita terapie preprotetica chirurgicala)
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
22
Q

PPAA ACRILICA INDICATII

A

arcade dentare integre la care urmeaza extractii etapizate frontal si lateral
arcade dentare integre la care apare o bresa frontala redusa
arcade partial edentate, protezate fix la care urmeaza ablatia si refacerea lor
arcade protezate mobil la care urmeaza noi extractii cu transformarea in ET

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
23
Q

Protezarea de urgenta- scop

A

conservarea integritatii morfologice si functionale a ADM
dirijeaza cicatrizare
fenomenele de resorbtie osoasa pot fi reduse
organizarea trabeculelor osoase

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
24
Q

Protezarea mobila releva urmatoarele aspecte

A

ogligativitatea izolarii substructurilor organice
impiedicarea migrarii odontale si imobilizarea elementelor odonto-parodontale
protejarea parodontiului marginal si dirijarea cicatrizarii lui
refacerea temporara a functiilor pierdute prin preparare
conservarea rapoartelor mandibulo-craniene

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
25
Q

Elementele structurale ale PAA

A

SEI
ARCADA DENTARA ARTIFICIALA
CONECTOR PRINCIPAL
EMSS

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
26
Q

Legile biomecanice

A

Chayes
Conod
Ant
Akerman-Legea clor 3 H, heteronumar, heteromorfism, heteropozitie

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
27
Q

Conector Every si Conector Spoon (T)

miniconector Kemmeny

A
28
Q

EMSS

A

crosete acrilice

crosete metalice

29
Q

crosete acrilice

A

alveolare
dentare
dento-alveolare

30
Q

crosete metalice

A

metalice din folie/banda
metalice din sarma rotunsa/semirotunda
metalo-acrilice

31
Q

crosete din sarma

A
cervico-alveolare deschis dental
cervico-alveolar deschis edental
cervico-alveolar interdentar
cervico-ocluzal deschis dental sau crosetul cu UMAR
cervico-alveolar deschis edental
croset bidentar
croset intors
crosetul interdentar
croset cu patrice
croset cu 3 brate
croset alveolar(muco-alveolar)
croset cu caseta
32
Q

crosetele metalo-acrilice

A

alveolare
dentare
dento-alveolare

33
Q

Protezarea FLEXIBILA Indicatii

A

pacienti alergici la acrilate
situatii in care nu se pot folosi crosete turnate
pacienti cu torusuri/tuberozitati voluminoase
considerente estetice de mascare a recesiunii gingivale
evitarea stresului pe unitatile odontale restante

34
Q

Protezarea FLEXIBILA contraindicatii

A
stare generala alterata
infectii acute/cronice bacteriene
leziuni precanceroase
nebuni
igiena precara
atrofia marcata a campului protetic
spatiu protetic posterior <4-6mm
prezenta unui overbite> 4mm
35
Q

BIOMATERIALE PPA SCHELETATA

A

Aliaje nobile=continut crescut de Au, continut redus de Au, pe baza de Ag-Pd,pe baza de Pd

Aliaje nenobile= nichel crom, crom-cobalt, fier, titan

Biomateriale acrilice= polimetaacrilatul de metil termopolimerizabil
polimetaacrilatul de metil autopolimerizabil

36
Q

Conectorul principala la PAS

A

Sub forma de bara-design redus dar grosime crescuta ce modifica esential relieful boltii palatine
Are latimea de 6-7mm si grosimea de 3mm

Pe sectiune poate fi: rotund, ovala, semioval cu suprafata plana spre mucoasa
Cea mai utilizata este bara semiovala deoarece asigura prin forma confort si rezistenta
Barele Maxilare pot fi transversala/sagitale

Barele linguale pot fi plasate V/L/dentar au forma de semiluna deschisa posterior iar pe sectiune pot fi: rotunde, ovale, semieliptice, bifilare sau semipara

Conectorul principal maxilar placuta poate avea sprijin atat mucozal cat si dento-mucozal
Conectorul mandibular placuta poate avea doar sprijin dento-mucozal

Conectorul principali sub forma de placuta au o latime >10mm si o grosime de 0,3-0,5 mm

37
Q

Crosetele se impart in

A

A. Crosete sistemice: Ney(1, 2, 1-2, 3), croset cu actiune posterioara, croset inelar
Roach: 1 CLUSTIR
2 pense simple M-D, compuse M-D, dubla cu extremitate libera
croset unibar, cingatoare, inelar

Sistemul ROACH foloseste fetele proximale ale dintilor=estetic

B. Crosete speciale:
Akers, Bonwill, Equi-pose, Nally-martinet, half-half, Croset
continuu( Houset), sageata, RPI, T cuconector secundar
prelungit

38
Q

Functiile crosetelor

A

MENTINERE =se opune deplasarilor involuntare de desprindere(brat retentiv al crosetului)

SPRIJIN= se pune actiunii de infundare, prin PINTEN(interni/exten) la intern necesita acoperirea dintilor cu microproteza

PASIVITATE=nu exercita forte active dupa ce e aplicat pe dinte

RECIPROCITATE-se realizeaza prin slefuirea fetei pe care se aplica bratul opozant (ex. croset RPI) se neutralizeaza efectul bratului retentiv

INCERCUIRE=>180 grade, doar portiunile rigide, asigura stabilitate orizontala in sens sagital si transversal

STABILITATE=se opune deplasarilor orizontale(brat opozant rigid)

MENTINEREA INDIRECTA=prin portiunea terminala a bratelor flexibile retentive a crosetelor circulare orientate spre edentatie
Se obtine prin jumatatea Distala, subecuatoriala orientata spre edentatie a portiunii orizontale a crosetului divizat in T
Se obtine prin bratele opozante, mai ales cele care sunt plasate pe microproteze cu prag gingival

39
Q

EMSS SPECIALE CONTRAINDICATII

A

Pacienti cu stare generala alterata
nebuni
in clasele IV Lejoyeux

40
Q

EMSS SPECIALE AVANTAJE

A

Realizeaza o foarte buna mentinere, sprijin si stabilizare a protezelor

Asigura o buna solidarizare a protezei la elementele restante

Prin distributia corecta a fortelor la nivelul CP se pot amortiza intr-o anumita masura fortele ce se transmit de la proteza la dintii restanti

Se depreciaza greu, avand rezistenta in timp

Exista posibilitatea de reoptimizare

41
Q

EMSS SPECIALE DEZAVANTAJE

A

Necesita o pregatire a medicului si o dotare a laboratorului de TD

Sunt laborioase

necesita exigente in executie si materiale speciale, dificil de procurat

Necesita preparari complexe impunand devitalizare deintilor suport

42
Q

EMSS CONJUNCTOARE

A

BARE-STEG, DOLDER, GILMORE

CAPSE

CULISE INTRACORONARE/EXTRACORONARE

TELESCOPARE

43
Q

Telescoparea se poate face

A

coronar
corono-radicular
radicular

44
Q

Cand se acopera dintii stalpi cu microproteze

A

pacient cu boala carioasa

igiena orala deficitara

cand dintii nu prezinta retentivitati naturale

remodelarea fetelor laterale necesita sacrificiu major de substanta

remodelarea lacaselor ocluzale ce implica sacrificiu mare de substanta

nivelarea planului de ocluzie presupune slefuiri importante

cand dintii restanti restanti prezinta mobilitate patologica

exista microproteze vechi necorespunzatoare

cand dintii prezinta abrazie accentuata

este necesara realizarea unor rapoarte ocluzale normale

viitoarea proteza va fi prevazuta de E SPECIALE MSS

45
Q

Aplicarea de dispozitive radiculare

A

se recurge la dispozitive corono-radiculare:

cand raportul coana radacina este in favoarea coroanei
dintii prezinta mobilitate patologica
se impun masuri de ancorare fizionomice ale protezei

46
Q

TELESCOPATELE se pot utiliza la pacienti cu DESPICATURI LABIO PALATINE
LA pacienti cu rezectii de maxilar/mandibula

A

culise intracoronare- de electie in zona frontala

46
Q

TELESCOPATELE se pot utiliza la pacienti cu DESPICATURI LABIO PALATINE
LA pacienti cu rezectii de maxilar/mandibula

A

culise intracoronare- de electie in zona frontala

47
Q

Obiectivele amprentarii preliminare=materialul de amprenta trebuie sa se opreasca la 2-3mm de linia ghirlandata

A

biologice
functionale
mecanice

48
Q

Amprenta preliminara se realizeaza in conditiile mobilizarii periferiei de catre medic

A
49
Q

Materiale de amprenta preliminara

A

alginat
siliconi
mase termoplastice

50
Q

Miscarile realizate de medic in timpul amprentarii

A

miscari nefunctionale
functionale
functionale automatizate

51
Q

Se exercita presiune dinspre posterior spre anterior pentru indepartarea surplusului de material

A
52
Q

Clasificarea amprentelor functionale

A

muco-statice=portamprente cu margini scurte, material cu fluiditate crescuta
marginile amprentei vor fi inalte, subtiri si necesita retusare

muco-dinamice=se realizeaza cu port-amprente functionalizate

53
Q

Pacientii care nu pot suporta protezele:

A

campuri protetice deficitare
coordonare deficitarea a musculaturii ADM
toleranta scazuta a tesuturilor moi
parafucntii ce duc la instabilitatea protezei
aprecierea nerealista a conditiei de edentat total neprotezat
reflexe de voma exagerate
intoleranta psihologica a protezelor chiar daca acestea au stabilitate acceptabila

54
Q

Misch & Judy impart ET in 4 clase

A

A(abundant)-se poate insera orice tip de implant

B(barely)-pot fi inserate implante intraosoase cilindrice/tronconice de dimensiuni reduse, prognosticul fiind mai rezervat decat in situatia A

C(compromised)=posibila inserarea doar in zona frontala a mandibulei a implantelor cilindrice de dimensiuni reduse, la maxilar nu se pot insera cele endoosoase

D(deficient)=nu se pot insera implanturi decat dupa aditia osoasa

55
Q

Spiekerman si procentajul ofertei osoase

A

30%-rezerva osoasa slaba
50%-rezerva osoasa acceptabila
20%-rezerva osoasa corespunzatoare

56
Q

Cel mai folosit sistem de ancorare care face legatura intre infrastructura si suprastructura este

A

bara de conjunctie(mezostructura)

57
Q

Dezideratele ce trebuiesc indeplinite la inserarea de 2 implante cilindrice in spatiul interforaminal la mandibula:

A

a) Linia care uneste cele 2 implante extreme nu trebuie sa fie dispusa in afara arcului crestei
b) Bara sa uneasca cele 2 implante de la extremitati
c) bara trebuie sa fie perpendiculara pe bisectoarea unghiului format de prelungirea celor 2 creste reziduale si sa aibe o lungime de minim 20mm

58
Q

Tipuri de implante utilizate in ET

A

INTRACORTICALE(SUBCORTICALE)
SUBPERIOSTALE- induc osteoliza(2 timpi)
INTRAOSOASE-cele mai utilizate
TRANSOSOASE

59
Q

Implante transmandibulare

A

in atrofii accentuata clasa D Mitsch
osteoporoza
mandibula cu atrofie si fracturi asociate
esecuri cu diferite tipuri de implante

60
Q

Transmandibular Implant Sistem TMI

A

Au-70%
Ag-12,8%
Cu-12,2%
Pt-5%

Se practica la pacienti supusi radioterapiei si ca mijloc de contentie si imobilizare in fracturi de mandibula

61
Q

Adancimea santului peri-implantar normal

A

1,3-3,8mm

Tot ce este peste aceasta valoare are conotatie patologica

62
Q

Sangerarea periimplantara

A

Poate fi declansata de medic la examinarea tesuturilor sanatoase/poate fi simptomul principal al unei inflamatii gingivale si se poate instala inainte de aparitia semnelor histologice de inflamatie

Sangerarea la EXAMINARE este semn de resorbtie osoasa sau sant periimplantar adanc
Sangerarea spontana se produce in faze avansate ale pierderii implantului

63
Q

O pierdere medie osoasa de 1,5mm din marginea osoasa se produce in primul an dupa aplicare suprastructurii protetice, urmata de o pierdere verticala de 0,2mm/an

A
64
Q

Succesul unui implant dentar osteointegrat

A

Lipsa mobilitatii
Lipsa radiotransparentei periimplantare
Pierdere osoasa verticala < 0,2mm/an
Lipsa durerii, disconfortului, procesului infectios
Designul implantului sa nu impiedice realizarea unei restaurari protetice fixe/mobile fizionomice atat pentru pacient cat si pentru medic
Rata de succes de 85% la 5 ani de la incarcarea protetica si de 80% la 10 ani