Acțiunea Civilă (10 p.) Flashcards
(113 cards)
1
Q
Definiția acțiunii civile
A
ansamblul mijloacelor procesuale, prevazute de lege, pentru protectia dreptului subiectiv pretins de catre una dintre parti sau a unei alte situatii juridice, precum si pentru asigurarea apararii partilor in proces. (Art. 29 CPC)
2
Q
Care este diferența dintre acțiunea civilă și cererea de chemare în judecată?
A
actiunea civila este o institutie procesuala, iar cererea de chemare in judecata este un act de procedura (art. 148 CPC)
3
Q
Ce au în comun acțiunea civilă și cererea de chemare în judecată?
A
cererea de chemare in judecata cuprinde elementele esentiale ale actiunii: parti, obiect, cauza
4
Q
Care sunt elementele acțiunii civile?
A
- Elementul subiectiv (părțile)
- Elementele obiective (obiectul și cauza)
5
Q
Care sunt părțile acțiunii civile?
A
sunt persoanele fizice sau persoanele juridice - intre care exista un litigiu cu privire la dreptul civil subiectiv sau la o situatie juridica, pentru a carei realizare, calea judecatii este obligatorie si
- asupra carora se rasfrang efectele hotararii judecatoresti pronuntate in cauza.
6
Q
Care este obiectul acțiunii civile?
A
protecția dreptului subiectiv civil sau a unei situații juridice (aceasta indiferent de obiectul dreptului subiectiv)
7
Q
Cum putem defini într-un limbaj accesibil obiectul acțiunii civile? Exemplificați
A
Obiectul acțiunii civile constă în fapt într-o pretenție concretă a reclamantului. e.g. restituirea unei sume de bani, anularea căsătoriei
8
Q
Care este obiectul măsurilor asigurătorii?
A
Indisponibilizarea bunurilor și protecția lor până la stabilirea situației lor juridice
9
Q
Care este obiectul căilor de atac?
A
desfiintarea hotararilor judecatoresti
10
Q
Ce sunt măsurile asigurătorii și căile de atac?
A
Sunt mijloace procesuale
11
Q
Care sunt cerințele de existență a obiectului acțiunii civile?
A
licit, posibil, determinat
12
Q
Ce este cauza acțiunii civile?
A
este scopul urmarit de acela care apeleaza la actiune, fie pentru a pretinde, fie pentru a se apara (causa petendi - motivarea în fapt)
13
Q
Ce este cauza raportului juridic?
A
Motivarea în drept sau fundamentul juridic (causa debendi)
14
Q
Care sunt cerințele de existență a acțiunii civile?
A
licită, morală, reală și să existe
15
Q
Care sunt condițiile de exercitare a acțiunii civile, așa cum reies ele din art. 32 CPC?
A
(1) Orice cerere poate fi formulată și susținută numai dacă autorul acesteia:
a) are capacitate procesuală, în condițiile legii;
b) are calitate procesuală;
c) formulează o pretenție;
d) justifică un interes.
(2) Dispozițiile alin. (1) se aplică, în mod corespunzător, și în cazul apărărilor.
16
Q
De ce este necesară formularea unei pretenții în plan procesual civil?
A
Deoarece pentru exercitarea acțiunii civile condiția esențială este ca o persoană:
1. să pretindă, să afirme un drept civil subiectiv sau
2. să afirme existența unei situații juridice pentru a cărei realizare este necesară calea judecății
(cu alte cuvine, este necesar să supună judecății o pretenție)
17
Q
Care sunt cerințele pentru ca dreptul subiectiv civil să beneficieze de protecție juridică?
A
- Să fie recunoscut și ocrotit de lege
- Să fie exercitat:
a. în limitele sale externe de ordin material
și juridic și
b. în limitele sale interne - Să fie exercitat cu bună-credință
- Să fie actual
18
Q
Ce remedii procesuale există în lipsa caracterului actual al dreptului care se bucură de protecție judiciară?
A
Dacă un drept subiectiv civil nu este actual, fiind supus unui termen suspensiv sau condiții suspensive, titularul poate
1. solicita anumite măsuri de asigurare ori de conservare ori asigurarea de probe.
2. introduce acțiuni preventive, în cazurile prevăzute de lege.
19
Q
La ce acțiuni se referă caracterul actual al dreptului ce beneficiază de protecție juridică civilă?
A
Se referă numai la acțiunile în realizare, nu și la cele în constatare (cu atât mai puțin la cele preventive).
20
Q
Cum îl afectează pe debitor solicitarea anumitor măsuri de asigurare ori de conservare a unui drept neactual?
A
Aceste actiuni NU il vor prejudicia pe debitor deoarece hotararea obtinuta va fi pusa in
executare numai dupa ce dreptul a devenit actual.
21
Q
În ce condiții se realizează drepturile afectate de un termen? (art. 34 CPC)
A
Art. 34 CPC - Realizarea drepturilor afectate de un termen
(1) Cererea pentru predarea unui bun la împlinirea termenului contractual poate fi făcută chiar înainte de împlinirea acestui termen.
(2) Se poate, de asemenea, cere, înainte de termen, executarea la termen a obligației de
întreținere sau a altei prestații periodice.
(3) Pot fi încuviințate, înainte de împlinirea termenului:
- și alte cereri pentru executarea la
termen a unor obligații,
- ori de câte ori se va constata că acestea pot preîntâmpina o pagubă însemnată pe care reclamantul ar încerca-o dacă ar aștepta împlinirea termenului.
22
Q
Când se stabilește existența dreptului subiectiv civil pretins sau a situației juridice afirmate?
A
Se stabilește de către instanță după dezbaterile contradictorii.
23
Q
Ce se întâmplă atunci când în urma probelor administrate și a dezbaterilor contradictorii, instanța constată inexistența dreptului subiectiv pretins?
A
Cererea de chemare în judecată va fi respinsă ca neîntemeiată sau nefondată.
24
Q
Cum se procedează dacă se constată că dreptul subiectiv civil nu este actual?
A
Se invocă excepția de prematuritate a acțiunii, cererea de chemare în judecată fiind respinsă ca prematură, fără a mai fi cercetată pe fondul cauzei.
25
Ce caractere are excepția de prematuritate?
Este una de fond, peremptorie și absolută
26
Este compatibilă excepția de prematuritate a legii cu invocarea excepției puterii de lucru judecat?
Nu, reclamantul va putea să reitereze cererea:
- în momentul în care dreptul devine actual
- fără a i se putea opune excepția puterii de lucru judecat
27
În ce constă interesul în plan procesual civil?
Este:
1. folosul practic urmărit ce cel care a pus în mișcare acțiunea civilă
2. oricare dintre formele procedurale ce intră în conținutul acesteia (acț.civ.)
28
Cu ce noțiuni se poate confunda cu ușurință interesul procesual civil?
1. prejudiciul moral
2. reparația materială a daunelor morale
29
Care sunt cerințele pentru a exista interes procesual civil?
1. Sa fie determinat
2. Sa fie legitim
3. Sa fie personal
4. Sa fie nascut si actual
30
În ce constă caracterul personal al interesului procesual civil?
folosul practic trebuie sa il vizeze pe cel care
recurge la forma procesuala
31
Cum se poate îndeplini pe cale de excepție caracterul personal al interesului? Explicați
Aceasta cerinta este si atunci cand actiunea NU este introdusa de titularul dreptului, ci de alte persoane sau organe carora legea le recunoaste legitimare procesuala, deoarece folosul practic se produce asupra titularului.
32
În ce constă caracterul născut și actual al interesului juridic civil?
sa existe in momentul in care se exercita
actiunea civila
33
Cum se invocă excepția lipsei interesului?
Lipsa interesului se invoca pe cale de exceptie
34
Ce caractere are excepția lipsei interesului?
de fond, peremptorie și absolută
35
Cum procedează instanța când constată lipsa interesului judiciar?
Respinge acțiunea ca fiind lipsită de interes
36
Ce reprezintă capacitatea procesuală?
aplicarea pe plan procesual a capacitatii civile
37
Ce este capacitatea procesuală de folosință?
aptitudinea unei persoane de a avea drepturi
si obligatii pe plan procesual
38
Caracterizați capacitatea procesuală de folosință (lipsire, început, sfârșit)
In cazul persoanelor fizice, capacitatea de folosinta incepe la nastere si inceteaza la
moartea lor.
Nimeni NU poate fi lipsit total de aceasta capacitate, insa in conditiile legii,
capacitatea de folosinta poate fi limitata.
Capacitatea procesuala de folosinta a persoanelor juridice se dobandeste
- la data integistrarii sau
- la data actului de infiintare ori la data autorizarii.
Incetarea capacitatii procesuale de folosinta a persoanei juridice are loc la data incetarii
persoanei juridice.
39
Ce este capacitatea procesuală de exercițiu?
aptitudinea unei persoane
- de a-si valorifica
singura drepturile procedurale si
- de a-si indeplini singura obligatiile procesuale, deci de a sta in judecata
40
Caracterizați capacitatea procesuală de exercițiu (lipsire, început, încetare)
- In cazul persoanelor fizice, capacitatea de exercitiu deplina se dobandeste la implinirea
varstei de 18 ani.
- In cazurile si in conditiile expres prevazute de lege, o persoana poate fi lipsita total de
capacitate de exercitiu ori sa aiba o capacitate de exercitiu restransa. (Art. 57, al. 2 CPC)
41
Când intervine reprezentarea legală?
in cazul persoanelor lipsite de capacitate de exercitiu (minorii sub 14 ani si persoanele puse sub interdictie judecatoreasca)
42
În cazul reprezentării legale, cum stau în proces persoanele reprezentate?
Aceste persoane NU stau personal in proces, ci prin reprezentantii lor legali, respectiv parinti, tutore sau persoana care reprezinta pe cel dat in plasament.
43
Cum se procedează în cazul lipsei reprezentantului legal?
Daca
1. persoana fizica lipsita de capacitate de exercitiu NU are reprezentant legal si
2. exista urgenta in solutionarea cauzei,
Soluție: instanta va numi un curator special care sa il reprezinte pe incapabil pana la numirea reprezentantului legal.
44
Când va numi instanța curator special în cazul reprezentării?
1. contrarietate de interese între reprezentantul legal și cel reprezentat
2. lipsă reprezentant legal, în cazuri urgente
45
Când intervine asistarea?
intervine in cazul persoanelor cu capacitate de exercitiu restransa (minorii cu
varsta intre 14-18 ani)
46
Cum stau în proces asistații?
Aceste persoane vor sta personal in proces, dar asistati, dupa caz, de parinte sau tutore care vor semna alaturi de minori cererile adresate instantei.
Si parintii sau tutorele vor fi citati de catre instanta.
47
Ce se întâmplă în cazul minorului ce împlinește 14 ani în cursul procesului?
1. reprezentarea legala se
transforma in asistare si
2. el va trebui sa fie citat personal
48
Cum se rezolvă situația în care asistatul nu are ocrotitor legal? (a se avea în vedere distincția reprezentant - ocrotitor legal)
În cazul în care exista urgenta, instanta, la cererea celui interesat, va numi un curator special
49
În ce caz de excepție se citează minorul personal și ce efect comportă aceasta?
In litigiile privitoare la munca, indeletnicirile artistice sau sportive, pentru minorul care a
implinit varsta de 15 ani; minorul va efectua exclusiv actele de procedură
50
În ce cazuri numește instanța curator special în caz de asistență juridică?
1. contrarietate de interese
2. lipsă ocrotitor legal + urgență
51
În ce cazuri intervine autorizarea?
in cazul in care reprezentantul legal al celui lipsit de capacitate de exercitiu sau minorul cu capacitate de exercitiu restransa si ocrotitorul legal care il asista
efectueaza acte procesuale de dispozitie
52
În ce constă autorizarea?
Intervine în cazul asistării, actele procesuale de dispozișie necesită autorizarea instanței de tutelă
53
Caracterizați capacitatea procesuală de exercițiu a persoanelor juridice (exercitare, ce care pot sta în judecată)
1. se realizează prin intermeiul organelor de administrare
2. Potrivit art. 56, al. 2 CPC, asociatiile societatile sau alte entitati fara personalitate
juridica, pot sta in judecata atat ca reclamante sau ca parate, daca sunt constituite potrivit legii.
54
Ce caractere are excepția lipsei capacității de folosință?
de fond, peremptorie, absolută
55
Ce se întâmplă când o persoană fără capacitate procesuală de folosință face acte de procedură? Dar atunci când persoana este lipsită de capacitate de exercițiu?
1. Actele de procedura facute de o persoana fara capacitate procesuala de folosinta sunt lovite de nulitate absoluta.
2. Actele de procedura indeplinite de cel care NU are exercitiul drepturilor procedurale sunt anulabile
56
În ce constă caracterul relativ al nulității aplicabile actelor de procedură ale persoanei fără capacitate procesuală de exercițiu
Nulitatea NU intervine automat deoarece art. 57, al. 5 CPC prevede ca daca instanta
constata ca actul de procedura a fost indeplinit de o parte lipsita de capacitate de exercitiu va acorda un termen pentru confirmarea lui. Daca actul NU este confirmat, se va dispune anularea
lui.
57
Când se poate invoca excepția lipsei capacității de exercițiu?
poate fi invocata in orice stare a pricinii/cauzei (chiar si de adversar, care are interesul sa se pronunte o hotarare valabila)
58
Ce este calitatea procesuală? (art. 36 CPC)
Calitatea procesuala rezulta din identitatea dintre parti si subiectele raportului juridic
litigios astfel cum acesta a fost dedus judecatii.
59
Cine pornește acțiunea civilă?
Reclamantul
60
Ce îndatorire are reclamantul la pornirea acțiunii civile?
trebuie sa justifice atat calitatea procesuala activa, cat si calitatea procesuala pasiva a persoanei pe care a chemat-o in
judecata
61
Cum se dovedește calitatea procesuală activă și pasivă?
Prin indicarea de reclamant a obiectului cererii si a motivelor de fapt si de drept pe care se intemeiaza pretentia sa
62
Când este obligată instanța să verifice calitatea activă sau pasivă?
după ce a fost sesizată, de regulă înainte de începerea dezbaterilor
63
Când este mai dificil ori mai ușor de verificat calitatea procesuală?
Mai ușor:
1. legea stabilește cine are calitate procesuală activă (divorț, stabilirea filiației față de m., acțiunea în tăgada paternității) 2. valorificarea drepturilor de creanță Mai dificil:
1. acțiuni reale (valorif. unui dr. real principal), când pentru stabilirea calității procesuale active trb. să se adm. aceleași probe ca și pentru dovedirea temeiniciei cererii.
64
Ce elemente componente are calitatea procesuală?
Legitimarea procesuală ordinară, respectiv legitimarea procesuală extraordinară
65
Care este diferența dintre lipsa calității procesuale și netemeinicia acțiunii?
In ipoteza unei actiuni reale introduse de o persoana fara calitate procesuala, dreptul subiectiv exista, dar cererea nu a fost introdusa de titularul dreptului respectiv.
In schimb, in cazul unei actiuni netemeinice sau nefondate, nu exista dreptul pretins de reclamant.
66
Ce este transmisiunea calității procesuale?
Transmisiunea drepturilor si obligatiilor procedurale in cursul procesului
67
Cum se clasifică transmisiunea calității procesuale?
În legală și convențională
68
Cum se realizează transmisiunea legală în cazul persoanelor fizice?
pe calea mostenirii, astfel
ca mostenitorii care accepta mostenirea preiau pozitia procesuala pe care o avea decujus
69
Care este excepția la transmisiunea legală a calității procesuale persoanelor fizice?
cazurile in care legea nu permite aceasta deoarece este vorba de drepturi legate
nemijlocit de persoana (drepturi cu caracter strict personal)
70
Odată pornită acțiunea de titular, mai poate fi ea continuată de moștenitorii săi?
Da, în anumite situații
71
Cum operează transmisiunea legală în cazul persoanelor juridice?
are loc pe calea reorganizarii (prin fuziune, divizare sau transformare a persoanei juridice care este parte procesuala)
72
Cum operează transmisiunea convențională a calității procesuale?
poate avea loc ca urmare a 1. cesiunii de creanta, a 2. vanzarii sau donarii bunului litigios,
3. a preluării datoriei cu consimtamantul creditorului, precum si
4. a altor mijloace juridice indirecte
73
Cum putem clasifica transmisiunea calității procesuale?
Dpdv al întinderii sale, în: universala, cu titlu universal, cu titlu particular (e.g. legat cut t.p., vânzare, donație schimb etc.)
74
Care sunt efectele dobândirii calității procesuale prin transmisiune, pentru dobânditor?
1. el este introdus in proces in locul autorului sau si 2. preia procesul in starea in care se gaseste in momentul in care a avut loc transmisiunea,
3. actele procedurale indeplinite de autorul sau fiindu-i opozabile
75
Cum este reglementată, în cuprinsul art. 39 CPC, situația procesuală a înstrăinătorului și a succesorilor săi universali ori cu titlu universal?
Art. 39, CPC,
(1) T.1 Dacă în cursul procesului dreptul litigios este transmis prin acte între vii cu titlu particular, judecata va continua între părțile inițiale. T.2 Dacă însă transferul este făcut, în condițiile legii, prin acte cu titlu particular pentru cauză de moarte, judecata va continua cu succesorul universal ori cu titlu universal al autorului, după caz.
(2) În toate cazurile, succesorul cu titlu particular este obligat să intervină în cauză, dacă are cunoștință de existența procesului, sau poate să fie introdus în cauză, la cerere ori din
oficiu.
- În acest caz, instanța va decide, după împrejurări și ținând seama de poziția celorlalte părți, dacă înstrăinătorul sau succesorul universal ori cu titlu universal al acestuia va rămâne
sau, după caz, va fi scos din proces.
- Dacă înstrăinătorul sau, după caz, succesorul universal ori cu titlu universal al acestuia este scos din proces, judecata va continua numai cu succesorul
cu titlu particular care va lua procedura în starea în care se află la momentul la care acesta a intervenit sau a fost introdus in cauza.
(3) Hotărârea pronunțată contra înstrăinătorului sau succesorului universal ori cu titlu universal al acestuia, după caz, va produce de drept efecte și contra succesorului cu titlu
particular și va fi întotdeauna opozabilă acestuia din urmă, cu excepția cazurilor în care a
dobândit dreptul cu bună-credință și nu mai poate fi evins, potrivit legii, de către adevăratul titular.
76
Caracterizați excepția lipsei calității procesuale
de fond, peremptorie și absolută
77
În ce constă legitimarea procesuală ordinară și extraordinară?
Sunt cerințe cumulative de validare a calității procesuale
78
În ce constă legitimarea procesuală extraordinară?
Art. 37, CPC,
1) Când una dintre părţi are două rude sau afini până la gradul al patrulea inclusiv printre magistraţii sau asistenţii judiciari ai instanţei, cealaltă parte poate să ceară
strămutarea pricinii la o altă instanţă de același grad.
(2) Strămutarea pricinii se mai poate cere pentru motive de bănuială legitimă sau de siguranţă publică.
Bănuiala se socotește legitimă de câte ori se poate presupune că nepărtinirea
judecătorilor ar putea fi știrbită datorită împrejurării pricinii, calităţii părţilor ori vrăjmășiilor locale. Constituie motive de siguranţă publică acele împrejurări care creează presupunerea că
judecata procesului la instanţa competentă ar putea produce tulburarea ordinii publice
79
Cum relaționăm acțiunea oblică la noțiunea de calitate procesuală?
In cazul actiunii oblice, interesul nu este personal, celui care exercita actiunea, ci debitorului acestuia. Creditorul justifica un interes, dar acesta nu este direct.
80
Enunțați noțiunea de acțiune oblică, așa cum reiese aceasta din cuprinsul art. 1560 CC.
Acţiunea oblică
Art. 1560
Noţiune
(1) Creditorul a cărui creanţă este certă şi exigibilă poate să exercite drepturile şi acţiunile debitorului atunci când acesta, în prejudiciul creditorului, refuză sau neglijează să le exercite.
(2) Creditorul nu va putea exercita drepturile şi acţiunile care sunt strâns legate de persoana debitorului.
(3) Cel împotriva căruia se exercită acţiunea oblică poate opune creditorului toate mijloacele de apărare pe care le-ar fi putut opune debitorului.
81
Caracterizați calitatea procesual civilă a procurorului
Art. 92, CPC prevede dreptul procurorului de a porni orice actiune civila ori de cate ori este necesar pentru apararea drepturilor si intereselor legitime ale minorilor, ale persoanelor puse sub interdictie si ale disparutilor, precum si in alte cazuri expres prevazute de lege.
82
Ce alte persoane fizice sau juridice pot beneficia de calitate procesuală, pe lângă procuror?
Asociațiile de consumatori precum și sindicatele, în apărarea intereselor conumatorilor și respectiv ale membrilor (cf. l. dialogului social 62/2011 - sindicate)
83
În câte moduri se pot clasifica acțiunile civile? Enumerați
Acestea se pot clasifica în funcție de scopul material urmărit de reclamant, în funcție de natura drepturilor ocrotite, cât și în funcție de calea procedurală aleasă de parte.
84
Cum se clasifică acțiunile civile în funcție de scopul material urmărit de reclamant?
Acțiuni în realizarea dreptului (în adjudecare/condamnare); Acțiuni în constatare; Acțiuni în constituire de drepturi.
85
Ce sunt acțiunile în realizarea dreptului?
acelea prin care reclamantul, care se pretinde a fi titularul dreptului subiectiv solicita
instanței sa-l oblige pe parat la respectarea dreptului sau, iar daca acest lucru nu este posibil la despagubiri. (e.g. Actiuni in revendicare, posesorii, pentu predarea unei sume de bani)
86
Care sunt cele mai frecvente acțiuni civile?
Acțiunile în realizarea dreptului
87
Care sunt trăsăturile acțiunilor în realizare?
1. prin ele se afirma un drept subiectiv al carui obiect il constituie un bun material sau alt interes referitor la patrimoniul celui care reclama
2. Prin ele se pretinde ca restabilirea sau valorificarea dreptului afirmat sa se faca:
- in mod direct prin restiuirea bunului, efectuarea lucrarilor, etc sau
- prin echivalent.
3. Prin ele se pretinde ca instanta sa-l oblige pe parat sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva in folosul reclamantului
4. hotărârea pronunțată a printr-o actiune in realizare este susceptibila de executare silita
88
Cine solicită acțiune în constatare?
Cel care are interes poate sa ceara constatarea existentei sau inexistentei unui drept
89
Cum se duce la îndeplinire o hotărâre pronunțată în acțiunile în constatare?
Hotărârile pronuntate in actiunile in constatare nu pot fi aduse la indeplinire prin executare silita
90
Care sunt condițiile exercitării acțiunii în constatare?
1. * Partea sa nu poata cere realizarea dreptului pe orice alta cale prevazuta de lege
2. * Partea sa justifice un interes
3. * Prin actiune sa nu se urmărească constatarea existentei sau inexistentei unei stari de fapt,
ci a unui drept
91
În ce raporturi se află acțiunea în constatare față de cea în realizare? Explicați
Cea dintâi are caracter subsidiar față de cea în realizare, fapt ce decurge din prima cerință necesară exercitării acțiunii în constatare
92
Ce caractere are excepția caracterului subsidiar al acțiunii în constatare?
de fond, peremptorie, absolută
93
La ce mijloace de realizare a dreptului se referă caracterul subsidiar al acțiunii în constatare?
In aprecierea caracterului subsidiar, legea se refera la toate mijloacele de realizare a dreptului, inclusiv la contestatia la executare si nu doar la mijloacele de drept comun, precum
actiunea in revendicare
94
La ce se referă cerința acțiunii în constatare ca partea să justifice un interes?
Intr-o actiune prin care se solicita constatarea existentei sau inexistentei unui drept,
trebuie justificat un interes pentru planificarea unui raport juridic.
In celelalte actiuni, de
regula, se cere protectia juridica a unui drept.
95
La ce se referă cerința acțiunii în constatare ca prin actiune sa nu se urmărească constatarea existentei sau inexistentei unei stari de fapt, ci a unui drept?
actiunea in constatare nu este admisibila pentru constatarea unor stari
de fapt care ar putea fi folosite ca mijloc de aparare intr-un viitor litigiu. Preconstituirea
dovezilor nu se face pe cale de actiune, ci printr-o procedura simpla si rapida, reglementata de
cod: asigurarea dovezilor.
96
Pe ce cale procedurală poate avea loc preconstituirea dovezilor?
asigurarea dovezilor (nu se face pe cale de actiune, ci prin aceasta procedura simpla si rapida)
97
Definiți acțiunile în constituire de drepturi
acelea prin care reclamantul solicita aplicarea legii la anumite fapte pe care le invoca in
scopul crearii unor situatii juridice noi.
98
La ce se referă de obicei acțiunile în constituire de drepturi?:3
Acestea se refera in general la starea si capacitatea persoanei
99
Care sunt trăsăturile acțiunilor în constituire de drepturi?
1. Sunt actiuni cu caracter strict personal
2. Asupra obiectului lor nu se poate tranzactiona
3. De regula, produc efecte pentru viitor
4. In mod exceptional, produc efecte si pentru trecut, precum in hotararile de stabilire a filiatiei fata de parintele din afara casatoriei
100
Oferiți exemple de acțiuni în constituire de drepturi
divortul, incuviintarea adoptiei, declararea judecatoreasca a
mortii, incheierea casatoriei, desfacerea casatoriei, etc.
101
Cum se împart acțiunile civile în funcție de natura drepturilor ocrotite?
actiuni personale, reale si mixte.
102
Definiți acțiunile reale
Sunt cele destinate apararii drepturilor reale, respectiv dreptul de proprietate si
dezmembramintele sale.
103
Cum se subclasifică acțiunile reale?
Actiuni posesorii si petitorii
Actiuni mobiliare si imobiliare
104
Definiți și exemplificați acțiunile personale
Sunt nelimitate ca numar, asa cum sunt nelimitate drepturile de creanta.
Ex. Actiunea pentru
plata chiriei, pentru restituirea unui imprumut, pentru repararea prejudiciului, etc.
105
Definiți acțiunile mixte
Sunt acelea in care se valorifica drepturi care au aceeasi cauza generatoare sau care se afla
intr-o strânsă conexiune.
106
În ce acțiuni se subclasifică acțiunile mixte?
Actiunile prin care se urmareste executarea unor acte privitoare la transmiterea
proprietatii
Actiunile in anulare sau rezolutiunea unui contract se prin care se constituie sau se transmite
un drept real asupra unui bun imobil.
107
Relevanța clasificării în contracte mixte
-competentei instantelor,
-calitatii procesuale
-al termenului de prescriptie a actiunii.
108
Clasificați acțiunile civile în funcție de calea procedurală aleasă
actiuni principale, accesorii,
incidentale si aditionale.
109
Ce sunt acțiunile accesorii?
Cererile accesorii sunt acelea a caror solutionare depinde de solutia data unui capat de
cerere principal
110
Ce sunt acțiunile incidentale+ e.g.?
Cererea incidentala este acea cerere care poate avea o existenta de sine statatoare ca o cerere principala, dar este formulata intr-un proces deja inceput. (Pendinte) Exemplu: cererea
reconventionala, cererea de interventie principala.
111
Ce sunt acțiunile adiționale?
Cererea aditionala este acea cerere prin care o parte modifica pretentiile sale anterioare.
In aceasta categorie de cereri sunt incluse acelea prin care reclamantul modifica o cerere in justitie cu care a sesizat anterior instanta, fie ca e vorba de o cerere principala, accesorie sau
incidentala.
112
În cazul cererilor adiționale, ce elemente ale procesului sunt vizate de modificare?
- obiectul actiunii,
- cauza actiunii,
- partea impotriva careia este formulata actiunea.
113
Stabiliți importanța clasificării acțiunilor civile în funcție de calea procedurală aleasă.
Importanta clasificarii:
1. Din punct de vedere al competentei, cererile accesorii, aditionale si incidentale sunt in
competenta instantei care judeca cererea principala (art. 123, alin.1, CPC).
2. Exista cereri care se pot formula numai pe cale principala. (Ex. Actiunea in tagada paternitatii)
3. Exista cereri care se pot formula numai pe cale accesorie. (Ex. Cererea sotului la divor sa
poarte in continuare numele dobândit prin casatorie.)
4. Exista cereri accesorii si incidentale care trebuie sa fie rezolvate din oficiu de catre
instanta judecatoreasca. (Ex. In cazul divortului cu copii minori, instanta se pronunță din oficiu cu privire la exercitarea autoritatii parintesti - art. 919, CPC)
5. Daca prin aceeasi hotarare sunt solutionate si cereri accesorii sau incidentale, ca regula
generala, calea de atac este determinata in functie de cererea principala potrivit principiului
Accesoriun secvitum pricipale
6. Prin intermediul unor cereri incidentale pot fi atrase in proces terte persoane care dobandesc calitatea de parte, iar hotararea judecatoreasca le va fi opozabila. ( ex. Chemarea in judecata a altor persoane care ar pretinde aceleasi drepturi ca si reclamantul)
