B.1. HEPATITE CRONICE Flashcards
Mecanism de actiune, etiologie, scoruri etc. (88 cards)
1
Q
- Ce reprezintă HEPATITELE CRONICE dpdv. Histologic si care este durata lor evolutivă?
A
- procese necrotico inflamatorii si fibrozante
- evolutie >6 luni
2
Q
- Cum se pune diagnosticul hepatitelor cronice?
A
- anamnestic ( posibile informatii oferite de pacient: extractii dentare, transfuzii de sange, contact sexual direct etc.); frecvent pacientul este asimptomatic sau poate prezenta simptome nespecifice
- clinic, examen obiectiv cu hepatosplenomegalie la palpare
- paraclinic :
- biologic: cresc transaminazele, cresc markerii inflamatori; (apar cele 4 sindroame biologice: 1. HEPATOCITOLIZA, 2. HEPATOPRIV, 3. INFLAMATOR, 4. BILIOEXCRETOR.)
- mk de infectie virala : atg VHB, atc. anti VHC, VHD;
- negativi mk inflam : dozare ceruloplasmina, alfa 1 antitripsina, atc. Anti SM, ANA, anti LMK1
- ecografic: splenomegalie : ax lugn (diam.ant-post. > 12 cm)
3
Q
- Care sunt metodele de stadializare ale hepatitei cronice?
A
- punctia biopsie hepatica
- evaluarea non-invaziva a FIBROZEI HEPATICE
4
Q
- La ce ajuta punctia-biopsie hepatica?
A
- incadrare corecta dpdv. Histologic;
- posibile informatii legate de etiologie (aspect de sticla mata in infectia cu HVB, infiltrat inflam.periductal in ciroza biliara primitiva);
- prognosticul bolii;
- indruma medicul spre posibile terapii aplicabile.
5
Q
- Care sunt MARKERII NON-INVAZIVI de determinare a FIBROZEI hepatice?
A
- Fibro test-ActiTest (pe baza testelor biologice- 6 parametrii biol. + vrst. + sexul pacientului)
- Teste elastografice (Fibro scan) ( pe baza ultrasunetelor - acestea au capacitatea de a penetra tesutul hepatic, iar o parte din acestea se reflecta inapoi spre transducer. Se permite astfel, datorita undelor reflectate, aprecierea RIGIDITATII HEPATICE).
6
Q
- Care sunt avantajele PUNCTIEI BIOPSIE HEPATICE?
A
- se face sub control ghidat;
- risc minim de complicatii;
- invazivitatea acestei metode este redusa.
7
Q
- Enumerati posibile complicatii ale PBH
A
- durere in omoplat postpunctie (1-2 % din cazuri);
- HEMOPERITONEU -extrem de rar.
8
Q
- Scorurile de incadrare histologica din hepatitele cronice sunt reprezentate de
A
- scorul KNODELL;
- scorul METAVIR;
- scorul HAI ( INDEXUL DE ACTIVITATE HISTOLOGOCA).
9
Q
- Ce cuntifica scorurile de incadrare histologica?
A
- activitatea necroticoinflamatorie (GRADINGUL)
- fibroza (STAGINGUL)
10
Q
- Scorul KNODELL:
A
- cuntifica activ. Necrotico inflam (0-18);
- cuantifica fibroza hepatica (0- absenta; 4- pattern cirotic);
- este folosit la pacientii infectati cu HVB.
11
Q
- Scorul METAVIR:
A
- cuantifica inflam necrot. Inflam (0-4);
- cuantifica fibroza hepatica (0-4);
- este folosit in randul pac. Infectati cu HVC.
12
Q
- Principiul METODELOR ELASTOGRAFICE DE EVALUARE A FIBROZEI:
A
- metodele elastografice utilizeaza ULTRASUNETELE de frecv. Diferita, undele reflectate permit astfel aprecierea RIGIDITATII HEPATICE
- RIGID.MARE => val. In kilopascali este mai mare (sau m/s)
13
Q
- ELAATOGRAFIA INPULSIONALA (FIBROSCANUL):
A
- metoda NEDUREROASA, REPRODUCTIBILA, dureaza efectuarea ei <5 minute.
- nu poate fi realizata in cazul ASCITEI.
14
Q
- FIBRO TESTUL ACTITESTUL (FIBROMAXUL):
A
- sunt teste biologice care cuprind o formula in care se introduc 6 param.+ sex+ vrst.
- se exprima SEVERITATEA FIBROZEI si ACTIVITATII HEPATICE.
- evalueaza severitatea incarcarii grase DE TIP NON ALCOOLIC (NASH) SAU ALCOOLICD (ASH)
- relativ costisitor.
15
Q
- Cea mai frecventa etiologie a HEPATITELOR CRONICE este
A
-virusala
16
Q
- Virusurile ce pot determina HEPATITA CRONICA:
A
- VHB;
- VHD (obligatoriu in asociatie cu VHB);
- VHC.
17
Q
- Urmatoarele virusuri nu pot determina de-a lungul evolutiei HEPATITE CRONICE:
A
- VHA;
- VHE.
18
Q
- Eumerati ETIOLOGIA HEPATITELOR CRONICE, in functie de FRECVENTA:
A
- infectia cu virusuri hepatitice (VHB, +/- VHD, VHC);
- etiologie autoimuna ( hepatita autoimuna);
- deficit de ceruloplasmina ( B.Wilson-> depunere de Cu la nivel hepatic => toxicitate crescuta a Cu depus);
- cauza medicamentoasa ( IZONIAZIDA, ALFA METIL DOPA, NITROFURANTOIN)
- deficit de ALFA 1-antitripsina (afectarea debuteaza inca din copilarie, apare implicarea si a altor organe -PLAMANII).
19
Q
- Ce anume se face de prima intentie la un pacient suspect de HEPATITA CRONICA?
A
- se cauta markerii virusali: ATG. VHB, ATC. ANTI- VHC. Daca VHB este + => cautam ATC. ANTI-VHD;
- mk. Virusali negativi:
1. dozam ceruloplasmina, alfa 1 antitripsina
2. Cautam markerii de afectare autoimuna : atc. ANA, ATC. ANTI SM, ATC ANTI LKM1 (ATC. ANTI microzomali hepato-renali )
20
Q
- PRINCIPALELE ETIOLOGII ALE HEPATITELOR CRONICE :
A
- infectia cu VHB ;
- infectia cu VHD (obligat. Asoc cu VHB);
- infectia cu VHC;
- defucitul de ceruloplasmina (Boala Wilson); hemocromatoza;
- autoimuna (atc. Anti SM, ANA, ANTI LMK1);
- deficitul de alpha 1 antitripsina ;
- medicamentoasa ( NItrofurantoin, Izoniazida, alfa metildopa);
- steatohepatita NON-ALCOOLICA (NASH), asociata cu principalii ei fact. Etiologici: DZ, OBEZITATEA, DISLIPIDEMIILE;
- steatohepatita ALCOOLICA ;
- hepatita cronica colestatica.
21
Q
- INFECTIA CU VHB -> Epidemiologie:
A
- se considera ca 5% din populatia Romaniei este infectata => TARA CU ENDEMIE MEDIE
- doar 5-10 % din totalul de cazuri infectate se cronicizeaza.
22
Q
- Rezervorul natural al.inf. cu vhb este reprezentat de:
A
- OMUL INFECTAT
23
Q
- Localizarile VHB la.pers. infectate:
A
- in sange;
- in saliva;
- in diverse secretii ( lich. Spermatic, vaginal, seminal, laptele din san).
24
Q
- CĂILE de transmitere a VHB:
A
- ORIZONTALA :
1. Parenteral sau percutan ( transfuzii de sange, contact cu instrumentar infectat - tatuaje)
2. Contact FIZIC NON-SEXUAL ( in colectivitati, intrafamilial)
3. Contact FIZIC SEXUAL - VERTICALA : perinatala- mama-> fat.
25
25. Cel mai frecvent, CALEA DE TRANSM. A VHB in tarile cu ENDEMIE MEDIE sau REDUSA este
- Calea orizontala ( parenteral sau percutan, contact direct sexual, contact direct non-sexual).
26
26. Cel mai frecv. Calea de transm. A VHB in tarile cu ENDEMIE MARE este
-Verticala ( perinatal: de la mama la fat)
27
27. Structura VHB:
- INVELIS EXTERN ce contine pe suprafata lipoproteine -> atg. HBs;
- nucleu, CORE, ce prezinta la interior ADN DUBLU CATENAR, precum ADN POLIMERAZA. Particulele de ADN dublu cat. + polimeraza, sunt imbracate de un INVELIS INTERN de proteine => atg. HBc ( antigenul core), nu apare in sange, este puternic imunogen; fractiunea solubila a atg. CORE este excretata in sange sub forma de atg. HBe, marcheaza sf. Replicarii virale.
28
28. Mecanismul fiziopatologic in hepatite:
- virusul patrunde in HEPATOCIT;
- replicare virala la nivel NUCLEAR-> sinteza de proteine virale-> fragm. Din prot vir la niv. Rec MHC CLASA I-> LIMF. CD 8+ CITOTOXIC -> perforine si granzime -> distrugere celulara.
- MACROFAG-> cu ajutorul TLR (are capacitatea de a recun. Virusul)-> ingestie virus-> rec MHC II -> LIMF. CD 4+-> TH 1 SI TH 2.
- initial: Th1 primeste semnale de la CD 8+ prin IL-10 in leg. Cu particula virala si abia atunci apare distrugerea cel. Si creste nr. de Th1.
- apoi virusul incepe sa elimine atg HBe. Se form atc anti HBe dat. limf. B reactive la virusul hepatitic; totodata limf B au pe sup lor MHC II => se leaga de Th2 => creste nr de c Th2, supreseaza Th1. ( deoarece atg e sunt mult mai multe).
- abia dupa ce atg e sunt distruse, se repune in miscare mecanismul celular.
- HEPATOCITELE DISTRUSE elibereaza Ifn- gama ce stimuleaza si mai multe MACROFAGE.
- la pacientii cronici, acest mecanism mediat celular de aparare devine nefunctional => invazia continua de hepatocite noi cu DISTRUGERE CONTINUA DE HEPATOCITE
doar o portiune din HBs intra intr-un virus nou, participand la sinteza sa, restul eliminandu-se in circulatie;
- hepatocitoliza nu este provocata de invazia directa a virusului ( ACTIUNE CITOPATICA DIRECTA), ci de sistemul imunitar ( Limf T secr citok pro inflam + stimul limf T Citotox cu distrugere hepatica; limf B, reactive la hepatocitele infectare, stimuleaza anticorpi anti antigenelor HVBs, hvbe. NU c ptc. Nu e eficient {ar trb. Ca anticorpii sa aiba cum sa ajunga la portiunea "c"}) tot cu distrugere hepatica.
29
29. Cand apare INFECTIA CRONICA cu HVB?
- cand nu avem seroconversia AgHBs in AcHBs
| - cand nu apare eliminearea spontana de hepatocite infectate cu HVB.
30
30. Care este cel mai important FACTOR DETERMINANT AL CRONICIZARII in MOMENTUL INF. PRIMARE?
-varsta
31
31. Cum evolueaza boala daca INF SE PRODUCE PE CALE VERTICALA? (Copil-mame AgHBe +)
- 90% din cazuri se cronicizeaza cu tablou CLINIC DE HEPATITA SUBACUTA.
32
32. Cum evolueaza boala daca inf. Se produce le CALE ORIZONTALA (adulti tineri + copii peste 5 ani)
- procentul CRONICIZARII se reduce;
| - tabloul CLINIC este de HEPATITA ACUTA. --aparenta clinic
33
33. Urmatorii sunt factori EVOLUTIVI catre CIROZA HEPATICA in infectia cu VHB:
- varsta peste 40 de ani;
- durata replicarii virale;
- reactivarea virala;
- severitatea bolii hepatice
34
34. Care este % de adulti si copii a caror evolutie HEPATITICE CRONICE este spre CIROZA HEPATICA?
- copii: 40%;
| - adulti 5-10%
35
35. Evolutia HEPATITEI B CRONICE pe fondul CIROZEI HEPATICE spre CARCINOM HEPATOCELULAR:
- se produce cu o rata anuala de 3%;
- apare dupa o evolutie de CEL PUTIN 25 DE ANI a inf. Cronice cu VHB;
- dupa rezolvare hep. B cronice, scade si riscul de aparitie a carcinomului hep. Celular.
36
36. Urmatorii sunt MARKERI SEROLOGICI AI HEPATITEI B:
- Ag HBs, HBe, ADN VHB
| - atc HBs, HBc, HBe,
37
37. Ag HBs (Atg de sulrafata) in Hep B: semnificatie
- sunt MARKERII DE INFECTIOZITATE;
- apar atat in FAZA ACUTA A BOLII, cat si in FAZA CRONICA A BOLII;
- se asociaza cu un prognostic spre CRONICIZARE, daca persista >6 luni dupa o HEPATITA ACUTA;
- seroconversia lor spre atc anti HBs semnifica finele bolii prin IMUNIZARE: fie prin trecerea prin boala, fie post vaccinare.
38
38. Precizati urmatoarele semnificatii ale prezentei Atc anti HBs si Atc anti HBc in sange. ( care este semnificatia atc hbs si atc hbc in sange?)
- Atc HBs: imunizare prin INFECTIE sau prin VACCINARE
- Atc HBc: semnifica TRECEREA PRIN BOALA (atc. IgM -> mk inf. Acute ai replicarii virale; IgG-> mk. Inf. Cronice ai replicarii viralale
39
39. Ce inseamna daca avem un titru crescut de Ag HBe in sange?
- ca REPLICAREA virala este crescuta ( faza REPLICATIVA A INF), este decelabil la doar 25% din pacienti infect. Cu VHB;
- ca pacientul este infectat cu "virus salbatic".
40
40. Ce semnifică prezența de ATC anti HBs în sânge?
- că pacientul este imunizat/vindecare fie prin POSTINFECTIOS, fie POST VACCIN.
41
41. Momentul in care apar în sânge ATC anti HBe în sânge înseamnă că:
- apare seroconversia din ATG în ATC HBe, cu scaderea REPLICĂRII VIRALE, al prognostic este mult bun.
42
42. Pacienții cu VHB mutant pre-Core prezintă
- atc anti HBe;
| - DNA VHB.
43
43. Pacientii ce NU au VBH mutant Pre-Core, nu au în sânge:
-atg HBe
44
44. ADN VHB:
- cel mai sensibil MK DE REPLICARE VIRALA;
| - decelarea sa se face prin teste PCR
45
45. Care este cel mai sensibil test pentru a depista ADN VHB ?
- PCR
46
46. Ce apreciaza determinarea cantitativa a ADN VHB ?
- PROGRESIA bolii;
| - raspunsul la TRATAMENTUL ANTIVIRAL.
47
47. Ce se caută de primă intenție într-o posibilă hepatită CRONICĂ cu virus B?
Atg HBs.
48
48. Paraclinic, la investigațiile de LAB. decelăm
- SDR. de HAPTOCITOLIZĂ ( cresc TRANSURILE de 2-3x max. 10x V.N) sau val. ale TRANSURILOR CVASINORMALE
- SDR HEPATOPRIV ( scad albuminele, scad timpii de acoagulare dat defici de prod a fact de coag)
- SDR INFLAMATOR ( se asoc cu activ. distrugerii hepatice )
- SDR BILIO EXCRETOR ( Creste Bilirub -> in formele avansate ex ciroza)
49
49. Ce marker este asociat cu POTENTIALUL EVOLUTIV al HEPATITEI CRONICE CU VIRUS B spre CARCINOM HEPATOCELULAR?
- Ag HBx (implicat în carcinogeneza)!!!
50
50. Tabloul clinic- infectia cu HVB:
- necaracteristic, pacientul este asimptomatic, eventual astenie, adinamie, scăderea forței de muncă
- dpdv. ANAMNESTIC poate releva posibile transfuzii, extractii dentare, realizarea unor tatuaje
- episoade rarisime de ICTER/ SUBICTER (doar in STADII AVANSATE DE BOALA)
- la ex, clinic (inspecție : +/- icter, palpare: ficat de consistență CRESCUTĂ sau poate fi NODULARĂ și FERMĂ (CIROZĂ), de dimensiuni mărite (HEPATOMEGALIE) +/- splină mărită ( SPLENOMEGALIE))
51
51. Care este primul element căutat într-o POSIBILĂ HEPATITĂ CRONICĂ CU HBV?
- AgHBs
52
52. Care este DEMERSUL în cazul în care Atg HBs este +?
- căutăm markerii de REPLICARE VIRALĂ( ATG HBe, ADN VHB- forma sărbatică);
- dacă AtgHBe + (vir sălbatic) sau AtcHBe + cu Atg HBe - ( virus precoce mutant) și HBs, ADN HBV + înseamnă că REPLICAREA VIRALĂ ESTE ACTIVĂ
- daca numai atgHBs e + => replicare inactiva sau PURTATOR NON-REPLICATIV DE VIRUS B.
53
53. TABLOUL BIOLOGIC AL inf. Cu VHB:
-cele 4 sindroame
- hepatopriv (album, scad timpii de coag.)
- hepatocitoliz (2-3x N val transuri +/- val. CvasiN)
-inflamator (se asoc. Cu ACTIV HISTOL A BOLII)
- bilioexcret ( bilirub creste dat. Hepatocitolizei avansate -> in fazele avansate ex. Ciroza hep.)
!! De evaluat exist. VHD
54
54. HEPATITA CU VHB, forme:
- 2 forme - FORMA E +
| - FORMA E -
55
55. Care FORMA DE INF CU HVB predomina in Ro si in lume in ultima perioada?
-cea mutanta (80% in Ro)
56
56. Genotiparea VHB:
- A, B, C si D
- A - interferon ( PegInterferon);
- D - analogi nucleozidici. 80% in Ro.
57
57. Definitie purtator NON-REPLICATIV vir. B
-sub cu inf CRONICA, ce prezinta numai AgHBs in sange, cu transuri si viremii normale, DNA VHB negativ.
58
58. CUM SE EFECT. STADIALIZARE INF. VHB (METODE) :
- pbh
| - metode non-invazive - alternariva la pbh.
59
59.care este MK HISTOLOGIC de inf. A VHB?
-PBH-> coloratie ORCEINA-> ASPECT DE STICLA MATA
60
60. MASURI GENERALE-infectat cu VHb
- alcool interzis
- evitarea medicamentelor
- poate face efort, nu trebuie sa stea la pat
- vaccinarea anturajului ( fam), precum si a pers. Expuse (medici, stomatologi, DIALIZATII CRONICI) -> ENGERIX B: 3 DOZE, 1ML/DOZA, repetare la 1 luna si la 6 luni in DELTOID.
61
61. Care este medicatia de baza in infectia cu VHB?
- IFN
| - ANAL. NUCLEOZIDICI
62
62. Cand se indica TRATAMENTUL cu terapiile cunoscute pana la acest moment?
1. A.FORME REPLICATIVE cu B.TRANSURI MULT CRESCUTE si C.VIREMIE MARE ( >2000 UI/ML);
2. A. FORME REPLICATIVE cu B. TRANSURI NORMALE si C. LEZIUNI HISTOLOGICE!!!
63
63. OBIECTIVELE TRATAMENTULUI ANTI VHB: termen scurt
- stoparea replicarii / distrug. Hepatoc. Alterate;
| - stoparea proceselor necrotico inflam si fibrozante.
64
64. OBIECTIVELE TRATAMENTULUI ANTI VHB: termen lung
- prev. RECADERILOR
- stoparea progr. Catre CIROZA
- stoparea progr. catre CARCINOM HEPATOCELULAR
65
65. PegIFN
- actioneaza RETARD;
- SUBCUTAN, saptamanal, 48 de sapt.;
- efecte ANTIVIRALE si IMUNOMODULATOARE.
66
66. CONTRAINDICARII PEGIFN.
- trombocitopenie si leucopenie;
- tulb. PSIHICE GRAVE;
- bn. NEREPLICATIVI;
- CIROZA DECOMPENSATA.
67
67. In timpul tp. Cu IFN se urmaresc urm parametrii:
- tr si leucoc.( produce)
| - alat asat; posibila crestere la 2 luni dat. Hepatocitolizei celulelor infectate.
68
68. Poate sa dispara AgHBs?
- da, 10% din cazuri
| - 1/3 -dispare replicativitatea
69
69. PRINCIPALE EFECTE ADVERSE- INTERFERON
- -> EA: LES TITS
- HIPOTIR
- TROMBOCITOPENIE SI LEUCOPENIE
- TULB DEPRESIVE / SDR. DEPRESIV
- SDR. PSEUDOGRIPAL
70
70. Enumerati analogii NUCLEOZIDICI:
-Tenofovir
-Adefovir
-Lamivudin
-Entecavir
TALE
71
71. Avantaj TENOFOVIR SI ENTECAVIR
- NU DET. REZISTENTA VIRALA;
| - STOPEAZA REPLICAREA VIRALA.
72
72. Care este medicamentul adm. In caz de rezist. La LAMIVUDINA
-Tenofovir sau Adefovir!!
73
73. Ce rezultate are terapia pt inf. Cu vhb?
- slabe ptc. Cei cu AtgHBs + doar 10% devin negativi
| - totusi NORMALIZEAZA TRANSURILE, FACE SERCONVERS. ATG HBE IN ATC HBE.
74
74. Inf cu VHD:
-apare la 25% din pac infectati cu VHB in Romania.
75
75. Cale de transmitere a VHD:
-asemenea inf. Cu VHB: - VERTICALA/ ORIZONTALA
76
76.definiti CO-INf si SUPRAINF CU VHD
CO INF: INF gazda concomitent cu VHB
| SUPRA INF: SURVINE LA UN PURTATOR CU VHB
77
77. Pentru replicare VHD necesita prezenta :
-VHB
78
78. Prin stimularea HEPATICA DE IFN de catre VHD:
-se inhiba AgHVBs
79
79.Ce se intampla in TIMPUL REPLICARII ACTIVE a VHD:
- creste IFN=> se inhib activ VHB=> Lipsa atg HVBs
80
80. VHD - DEF. COINF SI SUPRAINF:
- co inf: VHb + VHD -concomitenta infectia
| - suprainf: la un purtator non replicativ VHB (ARE DOAR ATG HBS) apare inf cu VHD.
81
81. Inf. Cu VHD evolueaza catre:
-ciroza in 2-10 ani ( rapid progr.)
82
82. Evolutia rapid progresiva catre ciroza hepatica este intalnita in inf cu
-HVB SUPRA INF CU VHD
83
83. Care este indiciul suprainf cu VHD?
-pacient cunoscut pozitiv cu atg VHBs, apare tabloul unei hepatite acute icterice.
84
84. Precizeaza markerii serologici ai inf. Cu VHD:
-atc anti VHD, la un pac cunoscut ca fiind infectat cu vhb. (Are agHBs +).
85
85. Diagnosticul SEROLOGIC al COINFECTIEI SI al SUPRAINFECTIEI cu VHD se pune pe baza: ( +histologic)
- atc. Anti VHD (igM) + in prezenta inf cu VHB (Atg. HVBs);
| - prezenta necrozelor cu caracter agresiv si evientierea VHD in hepatocite prin tehnici speciale.
86
86. Histologic, inf. Cu VHD se caract. Prin:
- aspect AGRESIV al NECROZEI HEPATICE;
| - prezenta vhd in HEPATOCITE.
87
87. Tratamentul inf. Cu VHD:
- raspuns slab la INF ( Intron A sau Roferon), se adm timp de 1 AN in DOZE MAREI! ; tp. Utila ptc. Opreste/ incetineste evol bolii.
- PegIFN, tot 1 AN.
88
88. Medicatia INTERFERONICA:
- INTRON A
- ROFERON
- PegINTERFERON
