Bact Flashcards
(171 cards)
1
Q
Factori care determina starea de purtător S aureus
A
Formarea de biofilm- caracteristic tulpinilor care se pretează portalului NAZAL
2
Q
Cea mai eficientă b-defensina in ceea ce privește rolul in inf cu S aureus
A
HBD-3
3
Q
Suporta conc 10-15% NaCl
A
Stafilococii, sunt halofili
4
Q
Ce metabolism au stafilococii
A
Metabolism glucidic și respirator
Fermentează glucoza, manitol, xiloza, lactoza, zaharoza etc cu producere de ACID
5
Q
Rezistența sfatilococi
A
Relativ R la anumite antiseptice și dezinfectante
R>30 min la ALCOOL 70 grade
>10 min in FENOL 2%
Distruși in 60 min la Temp> 60 grade C
6
Q
Structuri antigenice legate de corpul celular la stafilococi
A
Capsula
Polizaharid A
Proteina A
Coagulaza legată
Adezine
7
Q
Tulpina încapsulată prototip de S aureus
A
Tulpina Smith
Da naștere spontan la variante necapsulate
8
Q
Proteina A stafilococi
A
Comp de S la toate tulpinile S aureus= proteina Cowan- poate induce apariția anticorpilor specifici (este imunogena)
-interacționează NEspecific cu Fc de la imunoglobuline
-este unul dintre factorii determinanți ai virulentei si formarii de biofilm
-statusul de purtător nazal al S aureus asociat cu nivele cresc de expresie a acestei prot
9
Q
Coagulaza legată a stafilococilor
A
Factor de aglutinarea la tulpinile NEcapsulate S aureus
Poate fi prezenta și la 10% tulpini S intermedius
10
Q
Str antigenice extracelulare produse de stafilococi
A
-exoproteine imunogene
-coagulaza
-hidrolaze- stafilokinaze, nucleaze, lipaze, hialuronidaza, urează, proteaze (serin, cistein, metalo)
-hemolizine
-exotoxine piretogene
-leucocidina
-exfoliatina (toxina epidermolitica)
11
Q
Creștere exoproteine imunogene stafilococi
A
-cond optime cresc la sfârșitului perioadei de creștere exponențială și începutul fazei de staționare
-cond suboptime (deficit Mg) cresc pe tot parcursul fazei exponentiale
12
Q
TFBI
A
=inhibitorul caii factorului titular prin deci C term- rol antimicrobian pt
S aureus
Alte băut G+ bacillus subtilis
G- E coli, pseudomonas aeruginosa
Fungi: candida albicans, parapsilosis
13
Q
Contribuie la supraviețuirea stafilococului la Niv dermic
A
Lipazele (sunt hidrolaze- str antigenice extracel)
14
Q
Exfoliatina stafilococ
A
-2 variante antigenice ETB(codif de plasmid), ETA(codif cromozomial)
-act prin clivarea stratului granular al epidermului (probabil prin scindarea desmozomilor)
15
Q
Bacteriocine produse de stafilococi
A
S epidermidis- epidermina, Pep 5
S. Gallinarum- galidermina
Sunt lantibiotice cu ef asupra bacteriilor G+, tulpini stafilococi din alta specie decât cea producatoare
16
Q
Cauza de sindrom de șoc toxic stafilococic
A
TSST-1 Exotoxina piretogena
17
Q
S agalactiae cauza importantă de
A
Sepsis și meningita neonatală
18
Q
Streptococii grup C și G pot da
A
Sinuzita
Bacteriemii
Endocardita
19
Q
Dau reacție pozitivă la bila-esculina
A
Enterococii
S bovis (strep grup D)
(NON hemolitici)
20
Q
De ce sunt distruse coloniile de pneumococ
A
Bila și săruri biliare
21
Q
Cauza importantă a endocarditei la pacienți cu valve cardiace patologice
Poate secreta polizaharide=> carii dentare
A
S viridans
22
Q
Ce capsula produc speciile de grup A, B, C
A
De acid hialuronic
23
Q
Streptococul pyogenes b hemolitic grup A produce … hemolizine
A
2
-streptolizina O hemolitic activa in stare redusă (SH disponibile), rapid inactivata in prezenta O2
-streptolizina S care NU este antigenica
24
Q
Caractere biochimice strep piogeni
A
Pretențioși!!!! Necesita in mediu de cultura vitamine, aa, glucoza
Sau utilizarea Geloza-sg, bulion nutritiv
-degradează glucoza pe cale glicolitica
-pot fermenta și alte tipuri de alcooli zahrati și zaharuri prin enzime inductibile
25
Rezistența strep piogen
Distrus in 30min la 56 grade
-NU e sensibil la coloranții tip trifenil-metan, deci cristalul violet poate fi utilizat in medii de cultura SELECTIVE
26
Cel mai imp factor de patogenitate pt strep grup A
Proteina M (apare și la cei de grup G)
27
Permite DIFERENTIEREA anumitor tipuri de streptococi prin aglutinarea cu antiser specific
Substanța T
28
Alcătuiesc cea mai mare parte a corpului streptococic
Nucleoproteine (subst T)
29
Sta la originea rash ului care apare in scarlatina
Toxina eritrogena solubilă (distrusă prin fierbere intr o ora)
30
Imunitatea fata de strep de grup A legată de prezenta
Anticorpilor anti proteina M- identificați serologic
31
Rol imp in patogeneza febrei reumatice
Proteina M
Domeniile antigenice conservate reacționează încrucișat cu structuri ale mm cardiac uman
32
Permite streptococilor sa distrugă leucocitele
Difosfopiridin nucleotidaza
33
Toți strep piogeni produc serin preteaza
C5a peptidaza -scindează comp C5a care atrage PMN la sediul infectios
34
Boli invazive strep piogeni
Erizipel
Febra puerperala
Sepsis strep
35
Boli localizate strep
Faringita strep - extindere la nivel amigdalian: angina strep
Scarlatina
Impetigo strep
36
Ce includ bolile poststrep
Reumatism articular acut
Cardita reumatismala
Glomerulonefrita acută poststrep
37
Principalul microorganism implicat in otita medie
Pneumococ
38
Principala sursa energie pneumococi
Glucoza
39
Diferențiere pneumococ de s viridans
-testul sensibilității la optochin- pneumococ sensibil
-pneumococul fermentează Inulina
40
Rezistența pneumococi
-in mediul extern rezistența scăzută
-in timp devin G- și tind sa lizeze spontan- autoliza intensificata de agenți tensioactivi de suprafata
41
Toți pneumococii secreta
IgA1 proteaza
42
Antigen F pneumococ
Interacționează încrucișat cu polizaharidul C de la streptococii piogeni
43
Cel mai important determinant patogenic si antigenic pneumococ
Capsula polizaharidica= antigen K
44
Imunitatea fata de inf pneumococica depinde de
-atc care apar împotriva polizaharidului capsular (sinteza indusa de vaccin)
-funcția fagocitelor
45
Virulenta pneumococilor depinde de
Capsula care oferă rezistența la fagocitoza
46
Prezenta reziduurilor FC pneumococi necesară in
Diviziune
Autoliza
Fenomenul genetic de transformare
47
Pneumococul ar putea fi identificat prin hemocultura in
Faza inițială bacteriemica
48
Sputa caracteristica pneumococ este
Ruginie (semn patognomonic)
49
In lipsa a ce nu se poate multiplica gonococul
Unor surse energetice- glucoza, piruvat, lactat
50
Germenii G- conțin in membrana lipopolizaharid (endotoxina). Dif între enterobacterii și neisserii
Enterobacteriile conțin multiple unități repetitive
Neisseriile conțin lanțuri zaharidice scurte (denumirea corecta ar fi lipooligozaharid LOZ)
51
In ce se fragmentează LOZ
In lipid A- responsabil de toxicitate
Oligozaharid O
52
Cum diferă Pilii și porinele in cadrul tulpinilor neisseria
Pilii pot sa difere in cadrul aceleiași tulpini
Porii diferă între tulpini dar 1 fel/ tulpina (ajuta la serotipare)
53
Secvențe proteina Rmp neisseria omoloage parțial cu
Shigella și E coli
54
Imunitate meningococ și gonococ
Gonococ practic nu exista imunitate postinfecțioasa
Meningococ- imunitate asociata cu prezenta anticorpilor anti-capsulari, anti-lipooligozaharid, anti-membrana externa care apar după Infecții subclinice
Nou născuți protejați prin anticorpii IgG proveniți de la mama
55
Primele 3 cauze de meningita infecțioasă la Adulți
Meningococ
Pneumococ
Haemophilus influenzae
56
Mediu transport gonococ
Mediu amies plus cărbune activat
57
Structura antigenice gonococ
Pili
Mai multe tipuri proteine
Proteine care leagă fierul
Adezina
Proteina Rmp
IgA1 proteaza
Pseudo capsula din polifosfat
Proteine de stres asem proteinelor de șoc termic
58
Proprietăți biochimice neisseria
Oxidazo +
Meningococ metab glucoza și maltoza
Gonococul metab doar glucoza, test catalaza + intens
59
Rezistenta E. coli
Distrus prin expunere la 60 grade 30 min
Sensibil la actiunea antisepticelor si dezinfectantelor normale
60
Pt colonizare, e coli prezintă
Pili (adezine)
Fimbrii
61
Tulpini e coli care au antigenul de S de tip b implicate in apariția
Diareei maligne a nou născutului (sdr toxico-septic)
62
Factori patogenitate klebsiella
Capsula
Endotoxina (antigen O) elib după distrugerea bacteriei
63
Produce toxinfecții alimentare tip infecțios
Klebsiella pneumoniae
Salmonella
Shigella
64
După constatarea ca serul bolnavilor de tifos exantematic aglutineaza cu o tulpina de Proteus, s a Dem ca genul are o serie de tulpini înrudite antigenic cu cele din genul
Rikettsia
65
Producerea de urează de către Proteus are ca efect in urina
Alcalinizează urina și favorizează formarea de calculi (ex struvita)
Calculii favorizează apariția inf urinare sau cronicizarea acestora
66
Ce includ antigenele de înveliș la S typhi și Salmonella ser
Antigenul Vi
67
Genele de invazivitate de la Salmonella asemănătoare cu cele de la
Yersinia
68
Salmonella Supraviețuiește intrafagocitar datorită
Prezentei unor structuri de suprafața
Sinteza unor proteine (peste 40) care apar ca rasp la fagocitare
69
Tulpinile da Salmonella care produc toxiinfecție alimentara secreta enterotoxine cu prop antigenice și biologice asemănătoare
Toxinei holerice
70
Salmonella- modul in care o tulpina e definita dpdv antigenic cuprinde 3 părți:
Antigen O
Faza 1 antigen H
Faza 2 antigen H
71
Caractere de patogeneza- Salmonella- primul pasa reprezentat obligatoriu de
Colonizare (prin adezine și fimbrii)
72
Shigella este patogene prin
Multiplicare și invazivitate
Serotip 1 din subgrup A (Shigella shiga) este implicată și toxigeneza
73
Medicament elecție ciuma
Streptomicina
74
H influenzae boala debutează ca
Rinofaringita acuta
75
LCR verzui, maroniu, xantocrom (gălbui, oranj, rozaliu)
Verzui- hiperbilirubinemie serica marcată, LCR purulent
Maroniu- melanomatoza meningeala
Xantocrom- eroare, creștere proteine, prezenta compuși de degradare ai hemoglobinei, hiperbilirubinemie serica moderata
76
Fenomen de satelitism
H influenzae creste mai mult in apropierea unor tulpini S aureus
77
Frotiurile colorate pt depistarea hemofililor trebuie
Decolorate 20 sec (cele nedecolorate complet ar putea fi confundate cu pneumococi) și recolorate cu fucsina bazica 0,1% sau fucsina Ziehl diluată 1/10 timp de 5 minute
78
H ducreyi patogen
Strict pt specia umană
Da o boala cu transmitere sexuală, șancrul moale
79
H ducreyi sancrul moale- diagnostic diferențial cu
Sifilis
Herpes simplex
Limfogranulomatoza veneriana
80
H influenzae- tulpinile încapsulate (Ag K) se pot identifica in pp prin
Contraimunoelectroforeza
Latex aglutinare
Coaglutinare
Elisa
81
Bortedella pertussis contagiozitate maxima
Primul stadiu
Începutul al doilea (tuse paroxistica)
82
Faze tuse convulsiva
Perioada de incubatie 7-10 zile
Faza 1 catarala 10 zile
Faza 2 paroxistica 2-4 sapt
Perioada de convalescenta 2-3 sapt
83
Când se poate face diagnostic bacteriologic in tuse convulsiva
Faza catarala și prima parte a fazei paroxistice
84
Substanțele toxice elaborate de Bortedella pertussis, in special toxina pertussis au urm acțiuni
Hipoglicemie
Sensibilizare la histamina
Reducere activ macrofage
Diminuare rasp imun umoral
85
Adenilatciclaza pertussis
Diminua activ fagocitara a macrofagelor și leucocitelor
86
Cum se recoltează Bortedella pertussis
-tampon din alginat de calciu (tampon din dacron dacă se face PCR)
-aspirat secreții traheo bronșice (aspirat Naso faringian)
-metoda “plăcilor tusite”
87
Mediu special cultivare și transport Bortedella pertussis
Cultivare Bordet-Gengou
Pt transport Regan Lowe util și pt cultivare
88
La ce bacterie se poate face recolorare prelungita cu fucsina sau safranina
Bortedella pertussis
89
Ce necesita Bortedella pertussis pt cultivare
Nicotinamida sau acid nicotinic, 35-37 grade, incubare 3-7zile, aerobioza și atmosfera umeda
90
Cei mai des căutați anticorpi in diagnostic serologic Bortedella pertussis
ATC anti toxina pertussis
ATC anti hemaglutinina filamentoasa
91
Mediul care conține agar, macerat de cartof, sânge, glicerol și devine selectiv prin Adăugare de penicilina/meticilina sau cefalexina și poate fi folosit 1-7 zile este
Bordet Gengou
92
Mediul care conține Gelozia nutritivă, cărbune activat, este suplimentat cu 10% sange de cal și devine selectiv prin Adăugare de cefalexin și poate fi folosit 1-2 luni este
Regan lowe
93
Brucelele sunt microorganisme
Parazite pt animal si om, capabile sa determine Infecții acute, cronice sau inaparente
94
Medii însămânțare Brucella
Se recomanda realizare hemoculturii in mediu Bifazic de tip Castaneda (se însămânțeaza panta de mediu solid la 2-3 zile)
Medii cu subst nutritive aa, proteine, glucoza, vitamina, ser, sange etc
Medii selective cu vancomicina, bacitracina, nistatina, polidixina b etc
95
Ce lizeaza fagul Tbilisi
Tulpinile de B aburtus, in cant mare poate liza tulpini de B suis
96
Ce tehnica permite detectarea brucelelor in hemoculturi fără a fi nevoie de subcultivari și teste fenotipice
FISH hibridizare fluorescenta in situ
97
Bruceloză- atc IgM
Cresc in infecția acută (câteva sapt)
Persista in infecția cronica și chiar după tratamentul antibiotic realizat corespunzător (1-2 ani)
98
Bruceloză- atc IgG
Apar după cca 3 sapt de la debutul brucelozei
Valoare maxima la 6-8 sapt
Persista in infecție cronica
99
Ce sunt atc tip IgA care apar in bruceloză
Atc blocanți- blochează activitatea aglutinanta a atc IgM sau IgG
100
Ce presupune testul Coombs
La diagnostic serologic bruceloză
Detectează atc incompleți, blocanți, NON-aglutinanti
Util in infecția cronica și in recăderi
Are la baza folosirea atc anti Ig umană
101
Ce utilizează tehnica elisa la bruceloză
Utilizează drept antigen extract de lipopolizaharid purificat provenit de la B melitensis și B abortus
102
Brucellacapt principiu
Detectează titrul atc anti Brucella (Ig G, Ig M, Ig A)
Util in infecție acută și in monitorizare
103
Cum se mai numește pseudomonas aeruginosa
Bacil piocianic
Bacilul puroiului albastru
104
Cum influentează fumul de Țigara infecția cu pseudomonas aeruginosa
Fumul scade expresia proteinei FABP5 la Niv ep cailor resp și favorizează infectia
105
Fenotip particular al pseudomonas aeruginosa
Prusace o infecție pulmonara cronica la pacienții cu fibroza chistica (mucoviscidoza)
106
Dezvoltare optima pseudomonas aeruginosa pe medii cultura obișnuite
18-24 h, 5-42 grade cu dezvoltare optima la 30-37 grade
107
Pe medii solide pseudomonas aeruginosa da colonii
S colorate specific, pigmentarea mediului in albastru/galben-verde fluorescent
Pot avea aspecte diferite dând impresia prezentei mai multor bacterii
Miros aromat de flori de tei/ iasomie
108
Cum sunt coloniile pseudomonas aeruginosa pe agar sg și medii lichide
Pe agar sg- hemoliza
Mediu lichid- îl tulbura, in timp apare “membrana” aderentă, cenușie sub care după 18-24 h se obs pigmentul produs
109
Ce se face pt stimularea pigmentogenezei la Pseudomonas aeruginosa
Repicare pe medii speciale
King F +Prod de fluoresceina(pioverdina)
King P +Prod de piocianina
110
Caractere biochimice pseudomonas
Pe TSI- coloana și panta sunt roșii
Fermentează glucoza
NU ferm lactoza
Catalazo și oxidazo +
111
Tulpinile pseudomonas aeruginosa la bolnavii cu fibroza chistica
Dețin un glicocalix bine dezvoltat care împiedica opsonizarea
In Infecții cronice la acești pacienți tulpinile trec din forme S in forme M
112
Rezistența pseudomonas
Sensibilă la caldura, fenol, alcool 80 grade
Rezistenta la compușii cuaternari de amoniu
113
Rezistența vibrio cholerae
Sensibil la lumina solară, acțiunea căldurii 100 grade, antiseptice
R in alimente 7zile, in apa, in intestinul bolnavilor netratați cateva sapt
R la ph alcalin și săruri biliare
114
Ce boala e holera
Nu e invaziva
115
Ce se obs pe pp proaspăt între lama și lamelă la vibrion holeric
NU se văd leucocite
Se vede un nr mare de vibrioni- mișc active haotice, de rostogolire
116
Însămânțare vibrion holeric
Apa peptonata alcalină incubare 6-8 h la 36-37 grade
Apoi trecere cu 2 anse de la S APA pe mediu moderat selectiv (BSA) sau înalt selectiv (TCBS)
(Poate apărea un val=cultura de vibrioni)
117
Identificare cultura vibrion holeric
Pe BSA tip S rotunde, strălucitoare, transparente, picătura de roua (spre deosebire de E coli care sunt mate)
Pe TCBS tip S galbene, mari
118
Test biochimic vibrion holeric
Testul suvitei de ADN- dif vibrion holeric de Aeromonas
119
Corynebacterium diphterie e patogen prin
Multiplicare și toxinogeneza
120
Caractere morfotinctoriale bacil difteric
După cultivare pe mediul Loeffler apar ca bacili G+ măciucati, cu tinctorialitate inegala datorită prezentei granulelor de polifosfat= corpusculi Babeș-Ernst, dispoziție de litere chinezești
Pt ca bacilul difteric conține mai putina mureina (50-60%) este G- la limita
121
Ce tipuri de colonii bacil difteric se evidențiază pe mediu cu teluri (de ex Gundel Tietz)
GRAVIS colonii R, nehemolitice, mari, S granulara, gri-negre, floare de Margareta, margini crenelate.
MITIS colonii S, hemolitice, conexe, margini circulare,
INTERMEDIUS nehemolitice, mici, margini circulare, S granulara
122
Identificarea speciei și tipului bacil difteric
Fermentarea Moni și diharidelor permite identificarea speciei
Fermentarea polizaharidelor permite identificarea tipului (gravis)
123
Ce nu se folosește in diagnosticul bacilului difteric
Identificările serologice
124
Răspuns imun bacil difteric
De tip umoral
Atc anti microbieni pot fi identificați, dar nu oferă protecție, sunt specifici de tip
Atc antitoxina oferă protecție, neutralizează toxina, identici la toți bacilii
125
Patogenitate bacil diferic
Multiplicare și toxinogeneza
126
Ce duce la stare de lizogenizare la bacil difteric
Infectarea cu bacteriofag temperat
127
Ce este necesar in cazul producerii toxinei difterice
Fierul
128
Din ce este alcătuită toxina difterica
2 fragmente A și B legate prin punți disulfidice
129
Toxina difterica poate afecta orice celula din organism dar are Tropism special pt cele de la Niv
Cardiac- miocardita
Nervos- demielinizare
Renal- necroza tubulară
Suprarenalian
Muscular
Hepatic
130
Listeria patogene prin
Multiplicare și invazivitate
131
Mobilitate și dezvoltare listeria
Mobili la 18-22 grade 25, prezintă subterminal flageli
Se dezvolta preferențial la 18-20 grade umiditate 25-35%, dar se pot multiplica și la Temp frigiderului
132
Pentru listeria atunci când avem pp necontaminate- sg, LCR- putem folosi ca mediu
Agar glucozat sau triptozat, suplimentat cu 5% sange berbec
La cele contaminate- medii selective
133
In testul CAMP pt identificarea listeriei sunt utile tulpini de
S aureus
Rhodococcus equi
134
Bacilul antraxului are 2 componente majore de antigene
Celulare=somatice
Componentele complexului exotoxinic
135
Au determinism plasmidic la bacilul antrax
Capsula
Exotoxina
136
Ag somatice ale bacilului antrax sunt
Polizaharidele din peretele celular
Ag polipeptic capsular
Ag din spori
137
Componentele exotoxinei bacilului antrax
3 proteine imunogene:
1. Factor EDEMATOS
2. AG PROTECTOV
3. Factor LETAL
Identificate prin ELISA
138
Principalii factori de virulenta ai antraxului
Capsula (Ag K)
Exotoxina
139
Ce colorații se mai pot folosi pt Evidențierea capsulei la antrax
Albastru policrom (McFadyean)
Colorație imunofluorescenta
140
Testarea producerii capsulei in vitro antrax
Repicare pe mediu cu bicarbonat de sodiu 0,7%, 37 grade, procent crescut CO2
După 24h tulpinile capsulate vor produce colonii mucoide iar capsula se evidențiază microscopic in colorație Giemsa sau McFadyean
141
Sporii antraxului
Nu deformează celula
Sunt mai mici decât bacteria
Se afla central
142
Patogeneza clostridium tetani
Multiplicare și toxinogeneza- produce Exotoxina neurotropa
Produce tetanos -contracții dureroase=RISUS SARDONICUS, TRISMUS, paralizie spastică, opistotonus-hiperextensie, corp in forma de arc, rabdomioliza
143
Patogeneza clostridium botulinum
Toxinfecție alimentara tip toxinic
Toxina botulinica e cea mai puternica otrava cunoscuta
Determina paralizie flască care începe la Niv cefalic și evoluează descendent
144
Gangrena gazoasă
Produsă de 2 sau mai multe dintre urm specii clostridium
Perfingens
Novyi
Septicum
Histolyticum
Sporogenes etc
Sporii germineaza, formele vegetative se multiplica, fermentează zaharuri și produc gaz
145
C tetani filtrat de cultura
Are 2 elemente
Tetanolizina care lizeaza hematiilor
Tetanospasmina care inhiba eliberarea Ach
146
Clostridium- singura structura care are numai caracter enzimatic
Alfa toxina = lecitinaza C
147
Ce bacteriocine au efect asupra Clostridium botulinum
Cele produse de Cl sporogenes și perfringens
148
Clostridiile gangrenei gazoase sunt patogene prin
Multiplicare, invazivitate și toxinogeneza
149
Clostridium producere lecitinaza
Incubare 48 h
+ perfringens
- tetani, botulinum
150
Clostridium producere lipaza
Incubare 1 sapt
+ botulinum
- tetani, perfringens
151
Rezistența la reinfectie Treponema pallidum
Debutează la cca 3 sapt după apariția leziunilor primare
152
T pallidum patogen prin
Multiplicare și invazivitate
153
Leziuni primare sifilis
Tegumente și mucoasa genitală !!!t pallidum poate penetra mucoase intacte
In unele cazuri: nivel rectal, perianal, oral
2-10 sapt de la infecție: papula- sancrul dur (LIMFOCITE și PLASMIDE)
se vindeca mereu spontan
154
Leziuni secundare sifilis
Leziuni eritematoase maculopapulare oriunde pe corp
Papule umede, palide (condiloame) in reg anogenitala, axilara, cav bucala
Meningita sifilitica, coriorenita, hepatita, nefrită, periostita
Trec spontan
155
Stadiu terțiar sifilis
Leziuni granulomatoase (gome) in piele, oase, ficat
Modificări degenerative SNC
Leziuni cardiovasculare
Treponemele sunt f rare, reacțiile sunt din cauza hipersensibilitatii la Ag treponemice
156
Treponeme nepatogene
Reitter
157
In urma infecție cu Borelia
- rasp imun
-atc
Rasp umoral
Atc aglutinanti și atc fixatori de complement și litici
158
Sursa de carbon și azot Leptospira
Carbon: acizi grași si alcooli grași cu lanțul lung
Azot: amoniac
159
Structura antigenice h pylori
Ag somatic O termoR
Ag H flagelar termolabil
Ag de colonizare (aderare)
160
Constituenții peretelui celular M tuberculosis induc
Rasp imun celular și umoral
Hipersensibilitate tip IV (se pare ca indusa de ceara D)
161
Peretele celular al M tuberculosis conține cant imp de
Lipide- cuplate cu proteine și polizaharide
Acizi mycolici
Ceruri
Fosfatide
162
Ce necesita legionella in mediu pt izolare și creștere
Pt izolare L-cisteină
Creștere săruri de fier
163
Factorul de infectare al macrofagelor de la Legionella asemănător cu
Elastaza produsă de Pseudomonas aeruginosa
164
Infecțiile cu Legionella pot fi împărțite in 4 categorii
Infecții aparente
Maladii nonpneumonice
Pneumonii
Boli inflamatorii extrapulmonare
165
Bolile rickettsiene cu excepția febrei Q in care nu exista….. se exprima clinic prin
In febra Q nu exista leziuni cutanate
Febra
Erupții
Vasculite
Cefalee
Indispoziție, prostatie
Mărirea splinei și ficatului
166
Rickettsia prowazeckii este agentul etiologic al
Tifosului exantematic
167
Rocky Mountain Spotted Fever este produsă de
Rickettsia ricketsii
168
Reacția de aglutinare Weil Felix
In cursul infecțiilor cu Ricketssia pacienții dezvolta atc care aglutineaza anumite tulpini de Proteus vulgaris
169
Febra Q are manifestări asemănătoare cu cele care apar in
Gripa
Pneumonii atipice
Encefalopatii
Hepatita
170
Frotiuri speciale Coxiella burnetti
Gimenez roșii pe fundal verde
Machiavelli roșii pe fundal albastru
171
Mycoplasmele nu au perete celular dar au
Strat triplu de sterol
