bilete dip Flashcards
(79 cards)
1
Q
definitia dreptului international privat
A
- ramura a dr intern a fiecarui stat
- ansamblu de reguli juridice
- regulile juridice sunt aplicabile pers fizice si juridice ca sb de dr privat
- regulile juridice privesc raporturile internationale stabilite de sb de dr privat
2
Q
raportul de dr privat
A
- raport juridic de dr civil
- obiectul raportului: bunuri mobile/imobile
- continutul raportului:
- locul incheierii actului juridic
- locul executarii actului juridic
- locul producerii actului juridic
- locul judecarii litigiului
!! Orice rap juridic poate contine unul sau mai multe elem de extraneitate
3
Q
obiectul de studiu al dr int priv, raporturile de dr priv cu elem de extraneitate
A
- obiectul: reglementarea rap de dr priv, in contextul relatiilor internationale (ordinea juridica internationala difera de cea interna)
- elem de extraneitate:
- termen specific dip
- prezinta o particularitate a rap juridic de dr priv
- determina aplicarea normelor materiale, substantiale, de aplicare imediata, interne/unificate
- da nastere conflictului de legi
4
Q
dip e ramura de dr intern sau international, public sau privat si de ce?
A
- ramura de dr intern privat
- se numeste international datorita elem de extraneitate
- normele sunt de dr intern
- inst care sol confl sunt tot cele interne
- ramura de dr priv pt ca actele juridice se incheie intre particulari, sunt opozabile tertilor si au caracter confidential
5
Q
raporturi ce pot/nu pot constitui obiect de reglementare in dip
A
- rap ce pot constitui ob de regl:
- doar rap care prezinta caractere generice:
1 stabilite intre pers fizice si juridice ca sb de dr priv
2 au elem de extraneitate
3 au in vedere natura categoriei juridice analizate - rap ce NU pot const ob de regl:
- rap din domeniul public:
1 dr constitutional
2 dr penal
3 dr administrativ
4 dr procesual penal
5 dr financiar
6
Q
in dreptul constitutional pot exista conflicte de legi?
A
in nicio ramura de dr public nu pot exista confl de legi
7
Q
ce inseamna lex fori?
A
- legea instantei
- desemneaza procedura aplicabila raporturilor juridice cu elem de extraneitate
- regl principalele aspecte referitoare la desf procesului civil
- legea penala aplicabila, in caz de concurs de legi penale in spatiu
- in materie procesual penala: legea in vigoare pe teritoriul tarii in care se desf proc penal
8
Q
natura juridica a dip
A
- normele sunt de dr intern
- se regasesc in codul civil
- instantele care vor solutiona cauza sunt tot interne
- actele juridice se incheie intre particulari, sunt opozabile tertilor, au caracter confidential
9
Q
in dip, statul poate fi sau nu sb de dip?
A
poate fi, doar ca pers juridica, nu ca purtator al suveranitatii
10
Q
notiune si exemple. Raportul juridic cu elem de extraneitate
A
- sunt stabilite intre pers fizice sau juridice prin depasirea granitelor statelor
- Ex:
- casatorie intre 2 cetateni din state diferite
- casatoria dintre 2 persoane cu aceeasi cetatenie dar care se incheie pe teritoriul unui stat strain
- contr vanzare cumparare a unui bun mobil/imobil cu una din partile contractante straina / bunul se afla pe teritoriul altui stat
- mostenitorii au alte cetatenii/domicilii diferite de cea a autorului / bunurile lasate mostenire se afla pe teritoriul altui stat
11
Q
trasaturile rap juridic cu element de extraneitate
A
1 se stabileste intre particulari, pers fizice/juridice de dr privat
daca statul participa = sb de dr civil (nu e purtator al suveranitatii, ca in dr public)
2 contine elem de extraneitate => rap juridic are legatura cu 2 sau mai multe sisteme de drept: al forului si unul sau mai multe sist straine
3 rap de dr civil in sens larg => sunt avute in vedere raporturile de dr civil, dr familiei, dr comercial, procesual civil etc
12
Q
notiune si exemple. Elementul de extraneitate
A
- imprejurarea de fapt in leg cu un rap juridic care face ca acesta sa aibe legatura cu 2 > sist de drept / legi apartinand unor tari diferite
- Exemple:
- sb rap juridic:
casatorie intre un cetatean roman si o femeie cu cetatenie tailandeza, domiciliata in marea britanie, avem ca elem de extraneitate: cetatenia si domiciliul pers fizice.
In sist roman de dr avem ca elem de extr cetateni;
in sist englez de dr avem domiciliul pers fizice - obiectul rap juridic:
cetatean roman mosteneste o exploatatie forestiera in marea britanie / cumpara un autoturism in germania / o casa in spania / inchiriaza o casa de vacanta in grecia etc - continutul rap juridic:
a) locul incheierii actului: 2 cetateni romani se casatoresc in italia
b) locul executarii actului: o societate din romania livreaza autoturisme in bulgaria
c) locul producerii faptului juridic / al aparitiei prejudiciului se afla in alta tara: 2 autoturisme din romania intra intr o coliziune pe o strada din istanbul (turcia)
d) locul judecarii litigiului: 2 bulgari cer desfiintarea casatoriei prin divort in fata unei inst romane => elem de extraneitate = locul judecarii litigiului
13
Q
elem de extraneitate e de fapt sau de dr?
A
este imprejurarea de fapt in leg cu un rap juridic care face ca acesta sa aibe leg cu 2> sist de dr / de legi apartinand unor tari diferite
- repr o particularitate a rap juridic de dip si determ aplicarea normelor materiale, substantiale, de aplicare imediata, interne sau unificate => da nastere conflictului de legi
14
Q
lex rei sitae
A
- se aplica bunurilor privite ut singuli cat si ca universalitate juridica / de fapt
- se refera la locul situarii bunului care e pct de leg in rap juridice ce au ca ob bunuri mobile/imobile
15
Q
locus regit actum
A
locul incheierii actului juridic:
- elem de leg in materia formei exterioare a actului juridic
16
Q
lex domiciliae
A
se refera la domiciliu;
ca pct de leg il intalnim starea si capacitatea pers fizice, raporturi de familie etc
17
Q
lex loci delicti comisi
A
locul producerii faptului cauzator de prejudicii
18
Q
lex loci lezi
A
locul aparitiei pagubei, prejudiciului
19
Q
lex voluntatis
A
vointa partilor;
- pct de leg in privinta conditiilor de fond si efectelor contractului
* principiul autonomiei de vointa: partile pot sa si aleaga singure legea aplicabila contractului
20
Q
caracterele dreptului international privat
A
- paricularismul:
- calitatea sb de drept avute in vedere:
>.< sb de dr priv sunt purtatoare ale unor interese individuale, particulare
>.< legiuitorul national va rezolva rap juridice cu caracter international - complexitatea:
- data de domeniul propriu de reglementare
- metoda de reglementare juridica:
1 pt sistemele normativiste:
>.< aplicarea normelor conflictuale, materiale, substantiale si de aplicare imediata
2 pt sistemele bazate pe precedentul judiciar:
>.< folosirea metodei proper-law / aplicarea normelor materiale
21
Q
metoda conflictualista si metoda proper-law
A
- cea conflictualista (priveste solutionarea confl de legi; are caracter universal, o intalnim in toate sist de dr) => pers chemata sa aplice legea va consulta reglementarile din propriul sist de drept pt a determina legea aplicabila
- cea proper-law (caracter de complexitate, incertitudine si subiectivism) => jud chemat sa solutioneze litigiul va determina legea aplicabila , de la caz la caz, in fct de urmatoarele criterii:
1 particularitatile litigiului
2 elem de extraneitate
3 pct de leg ce apar in situatia dedusa judecatii
4 interesul legilor de a solutiona rap juridic
22
Q
metoda normelor substantiale materiale de aplicare imediata
A
- continute in conventiile internationale
- privesc reglementarea tuturor rap juridice (din dr intern si din dr international); Ex de conventii:
- geneva 1930 privind cambia si biletul la ordin
- geneva 1931 privind cecul
!! REGL DOAR ELEM DE EXTRANEITATE: - haga 1964
- viena 1980 privind vanzare internationala de bunuri mobile corporale
!! Hotararile CJUE reglementeaza libera circulatie a:
- persoanelor
- bunurilor
- serviciilor
- a capitalurilor in spatiul uniunii
!! Reguli:
1 in fiecare sistem de dr exista norme cu caracter imperativ -> inlatura aplicarea normelor conflictuale si a unei legi straine
2 normele materiale isi determina domeniul de aplicare prin raportare la solutiile conflictualiste
3 in multe privinte aplicarea normelor materiale da o rezolvare mai adecvata regimurilor juridice cu elem de extraneitate (ex: situatia adoptiei internationale, a regimului valutar, etc)
4 daca au izvor international, normele materiale reprezinta un mod eficient de unficiare a dr in unele materii
23
Q
conflictul de legi
A
situatia in care sunt susceptibile de a fi aplicate 2> legi apartinand unor state diferite, cu care raportul juridic are legatura prin elementul strain
* confl care apare intre legea forului si legea straina are legatura prin elem de extraneitate
* uneori confl poate sa apara intre mai multe legi (existenta mai multor elem de extraneitate atrage competenta mai multor legi)
- esenta solutionarii confl de legi: se alege cea care prezinta interesul cel mai mare de a se aplica
24
Q
conflictul de jurisdictii
A
- se refera la problemele de ordin:
1 substantial
2 procesual (stabilirea comp de judecata, procedura de judecata si determ efectelor hotararilor pronuntate de instantele judecatoresti si tribunalele arbitrale straine) - confl de jurisd ridica probl legii de procedura aplicabila litigiului
- confl se sol doar cu aplicarea normelor de procedura ale forului (norme de aplicare imediata)
- relatiile internationale primesc doar sanctiune interna
- tribunalele care sol litigiile sunt cele nationale
- jurisdictia e mereu statala
- regulile de competenta au caracter autonom
- nu opereaza declinarea de competenta
- confl de jurisd = confl de autoritati
25
asemanari si deosebiri la conflicte
- confl de legi se sol prin norme conflictuale (se poate aplica legea proprie/legea straina)
- confl de jurisdictii se sol in orice sist de dr doar cu aplicarea normelor de procedura ale forului (norme de aplicare imediata)
- ambele sunt intai o probl de politica juridica si apoi de tehnica juridica
- in confl de legi se aplica choice of law (judecata de optiune)
- confl de jurisd pune in lumina particularismul dip (relatiile internationale primesc doar sanct interna)
- jurisd e mereu statala (are caracterul unui dr intern)
26
trasaturile normelor de aplicare imediata
- sunt norme materiale
- au caracter teritorial
- sunt imperative
- exprima un interes general social economic si politic al statului
- solutioneaza pe fond raportul juridic
- se arata care sunt dr si obl partilor + act pe care le au la indemana
- au caracter unilateral
- arata ca statul care le a emis are interesul absolut de a reglementa rap juridic cu elem de extraneitate
- sunt de dr intern
- exista norme de aplicare imediata continute in conventiile internationale:
1 geneva 1930 privind cambia si biletul la ordin
2 geneva 1931 privind cecul
3 haga 1964
4 viena 1980 privind vanzarea internationala de bunuri mobile corporale
27
trasaturile normelor conflictuale
- desemneaza legea competenta de a se aplica rap juridic cu elem de extraneitate
- se solutioneaza doar conflictul de legi
- au caracter indirect, prejudicial si prealabil
- de regula au caracter bilateral (mai rar au caracter unilateral)
- caracterul bilateral le da trasatura de a fi norme de fixare, de trimitere (determina doar legea aplicabila, fara a solutiona fondul rap juridic)
28
conditia juridica a strainului
- ansamblul dr si obl recunoscute strainului pe teritoriul unui stat + izvoarele juridice ale acestora
- daca i se recunoaste un dr subiectiv, strainul va putea pretinde aplicarea legii proprii
- statul determina conditia juridica a strainului
- ea prezinta o problema de politica juridica a statului, nu de tehnica juridica
- statul (suveran) a stabilit ce dr intelege sa recunoasca strainilor pe teritoriul propriu
- conditia si continutul ei sunt influentate de gradul de dezvoltare a statului, starea de pace / de razboi si gradul de cooperare internationala
- continutul regimului acordat strainului e reglem prin norme materiale de aplicare imediata
* 4 regimuri ale conditiei juridice a strainului:
1 national
2 special
3 al clauzei natiunii
4 al reciprocitatii de drept sau legala / conventionala sau diplomatica / de fapt
29
domeniul dip
- ansamblul normelor juridice ce formeaza ramura dr
- e dat de confl de legi, de confl de jurisdictii, conditia strainului, normele conflictuale si cele de aplicare imediata
- raportul juridic de dr civil in sens larg cu elem de extraneitate ridica in solutionarea sa urmatoarele probleme:
1 determ dr ce ii sunt recunoscute strainului pe teritoriul unui stat
2 stabilirea comp de sol a rap juridic cu elem de extraneitate
3 stabilirea normelor de procedura aplicabile de catre inst / autoritatea sesizata
4 stabilirea legii aplicabile rap cu elem de extraneitate
5 determ efectelor hotararilor instantelor straine
30
asemanari si deosebiri intre normele de aplicare imediata si cele conflictuale
!! Asemanari:
- apartin sist de dr al inst investite cu sol cauzei
- carmuiesc rap juridice cu elem de extraneitate
!! Deosebiri:
- normele confl sunt de trimitere, cele de aplicare imediata sunt materiale (dau o solutie directa pe fond)
- toate normele de aplicare imediata sunt imperative, iar unele norme confl sunt si dispozitive
- legile de aplicare imediata sunt mereu norme juridice (solutiile conflictualiste pot sa aibe un caracter cutuminar/jurisprudential)
- normele de aplicare imediata au caracter unilateral, cele confl au de regula un caracter bilateral
31
care e temeiul aplicarii legii straine
norma conflictuala a forului
32
conflictul de calificari
1) Calificarea dupa lex fori:
- acorda intaietate calificarii date in sist de dr al inst sesizate cu sol litigiului
2) Calificarea dupa lex causae:
- sustine sol confl de calif prin realizarea sa dupa legea straina principal competenta
3) Calificarea autonoma:
- apare mai rar in dip
- are aplicatii mai dese in dr comertului international
- propune realizarea unei calif independente de solutiile date in diferitele sist de dr
4) Calificarea dupa proper-law:
- impartasita de sist de dr englez
- calificare de la caz la caz, fie dupa legea forului, fie dupa cea straina principal competenta
5) Calificarea mixta:
- dupa lex fori si in subsidiar dupa lex causae (impartasita de cele mai multe sist de dr, inclusiv sistemul roman)
* Solutionarea confl de calif determ in mod cert legea aplicabila rap juridic cu elem de extraneitate
33
alte forme conflictuale ce privesc factorul timp
1) Confl in timp al normelor conflictuale si al forului:
- situatia modificarii normelor confl in cadrul aceluiasi sist de dr
- legiuitorul poate interveni cu o noua regl in privinta normelor confl pt ca o norma noua sa ia locul celei vechi
- norma confl intrata in vigoare odata cu abrogarea celei vechi sa sol in alt mod confl de legi (trimite la o alta lege ca fiind comp sa regl rap juridic cu elem de extraneitate)
* In dr intern aplicarea legilor civile e guv de princ neretroactivitatii legii civile + princ aplicarii imediate a legii noi
2) conflictul in timp al normelor materiale straine:
- cand in sist de dr strain vechea regl se inlocuieste cu una noua, in dip se va pune probl determ legii la care a facut trimitere norma confl a forului
- in situatia confl de legi in timp ca urmare a schimbarii regulilor materiale din dr strain, rezolvarea va fi data prin aplicarea regulilor dreptului tranzitoriu
3) conflictul in timp al conventiilor internationale:
- actele internationale isi inceteaza actiunea in timp / cunosc modificari (aparitia unei reglementari noi) => determinarea granitei dintre legea veche si cea noua
- confl in timp al conventiilor internationale se va solutiona conform regulilor dr tranzitoriu
34
luarea in considerare a legii straine
1) in cazul reciprocitatii:
- reciprocitatea = identitate de reglementare in cele 2 sist de dr aflate in confl de legi
- in sist nostru de dr, aplicarea legii straine nu e supusa conditiei reciprocitatii => e de principiu independenta de identitatea de reglementare
- legea straina se va aplica numai in masura in care norma confl a determinat o ca fiind competenta
- reciprocitatea nu este ceruta in privinta normelor materiale
- EXC: recipr e ceruta in cazul normelor confl in materia statutului personal, in conditiile legii
- reciprocitatea e ceruta si in materia recunoasterii pers juridice straine fara scop patrimonial
- reciprocitatea e ceruta si in ipoteza nulitatii casatoriei
2) In cazul incidentelor de natura civila intr un raport juridic de dr public:
- in solutionarea rap juridic de dr penal pot sa apara probl incidente de natura civila. EX: in cazul infr de bigamie trb lamurita latura obiectiva a faptei. Daca una din casatorii a fost incheiata in strainatate, raportul juridic de dr penal primeste un elem de extraneitate.
- regulile ce guverneaza incheierea casatoriei sunt date de legea straina, ca lege a locului incheierii actului
- pt lamurirea incidentului se ia in considerare legea civila straina
- inst penala va cerceta continutul legii straine cu privire la conditiile de forma cerute la incheierea casatoriei, verificand daca actul incheiat este valabil
- judecatorul doar va cerceta continutul legii civile straine fara a face pe fond aplicarea ei
- litigiul e rezolvat in raport de legea penala a inst sesizate, dupa propria norma penala
* fondul rap juridic se rezolva intotdeauna cu aplicarea legii forului, norma fiind de autoritate si teritoriala
3) in cazul incidentelor de natura administrativa intr un raport juridic de dr civil in sens larg:
- EX: anularea casatoriei pe motivul incompetentei agentului instrumentator = probl de natura administrativa;
* daca actul casatoriei s a incheiat in strainatate avem un rap juridic de dr civil cu element de extraneitate => competenta agentului instrumentator va fi regl de legea administrativa straina
- inst sesizata cu sol litigiuli va determina mai intai legea aplicabila raportului juridic
35
ordinea publica
- ordinea publica in dip = colectiv al aplicarii legii straine ca faza finala a solutionarii confl de legi
- ordinea publica se invoca impotriva efectelor pe care aplicarea legii straine le ar produce in sistemul forului
- invocarea se face impotriva aplicarii efective a legii straine in sist de dr al forului
- invocarea ordinii publice = judiciara => se inv si se acorda de inst de judecata / de alt organ comp sa aplice legea
- este relativa in timp si spatiu
- inv ordinii publice in dip e o exc de la principiul cooperarii internationale si respectului reciproc a intereselor de reglementare juridica a diferitelor state
- in doctrina s a aratat si caracterul national al invocarii ordinii publice
36
aplicarea legii straine
- act de autoritate al forului
- se face in temeiul normelor conflictuale ale forului
- in sist nostru de dr aplicarea legii straine nu e supusa conditiei reciprocitatii => e independenta de identitatea de reglementare
- in doctrina romana se face distinctie intre temeiul aplicarii legii straine si titlul cu care aceasta primeste aplicare in tara forului
- TEMEIUL aplicarii legii straine il repr puterea proprie sui juris / derivata, date de normele confl ale forului
- in privinta TITLULUI, 4 mari solutii:
1 aplicarea dr strain cu valoarea de dr dobandite in strainatate
2 incorporarea dr strain in sistemul forului pe calea receptiunii sale
3 aplicarea dr strain cu valoarea unei simple situatii de fapt invocate de parti
4 aplicarea legii straine cu valoare de norma juridica, ca si norma de dr a forului
37
conflictul mobil de legi
- suntem in prezenta unui confl mobil de legi cand un rap juridic cu elem de extraneitate este supus succesiv, datorita schimbarii punctului de legatura, la 2 legi diferite
* Teorii propuse pt solutionarea confl:
a) teoria drepturilor dobandite
b) teoria aplicarii regulilor dr tranzitoriu
c) teoria solutionarii confl mobil de legi exclusiv pe planul dip
d) teoria sol confl mobil de legi dupa criterii fixe, in fct de 2 criterii:
1) daca se ia in vedere nasterea rap juridic / efectele sale;
2) efectele se produc in timp, cu caracter de durata (ex: rap dintre parinti si copii)
e) teoria sol confl de legi de la caz la caz (consacrata in dr englez)
* In sist roman de dr roman -> teorie mixta (aplicarea normelor confl ale forului + regulile dr tranzitoriu privind aplicarea legilor civile in timp)
38
retrimiterea
!! Def: procedeul logico-juridic prin care sist de dr la care a trimis norma confl a forului desemneaza competenta altei legi (a legii forului / a unui sist de drept tert)
* Argumente:
1 legea straina trb inteleasa in sens larg (se cuprind normele materiale si conflictuale)
2 in dip legea straina nu se poate aplica decat in masura in care si statul strain primeste aceasta competenta
3 prin retrimitere se asigura coordonarea sist de dr cu privire la competenta de solutionare a rap juridice cu elem de extraneitate
4 ideea executarii hot judecatoresti: retrimiterea trb admisa (doar asa hot pronuntata de for va primi eficienta si in sist de dr strain); executarea hot jud e principala finalitate urmarita de parti (in rap de dr intern si international)
39
izvoarele dip
a) interne:
- cartea a 7 a C civil
- cartea a 7 a CPC
- constitutia
- codul vamal
- codul aerian
- CPP
- legea privind azilul in Romania
- OUG privind regimul strainilor in Romania
- legea privind extradarea
-OUG privind frontiera de stat a Romaniei
- hotararile ICCJ in temeiul art 267 TFUE
!! Doctrina nu constituie izvor de dr
b) internationale:
- tratatele internationale (acorduri juridice incheiate intre 2> state parti ce contin dr si obl pt sb avute in vedere)
- cutuma
- uzantele
40
de ce lege e guvernat testamentul?
- olograf: de ultima lege personala a autorului
- autentic: de locus regit actum
41
exceptii de la regula locus regit actum
sunt exceptii testamentul olograf si ipoteca (care repr legea locului unde e situat bunul)
42
ce caracter are locus regit actum?
- regula: are caracter dispozitiv
- exceptie: are caracter imperativ cand forma este ceruta ad validitatem
43
lex voluntatis. Pot partile sa aleaga mereu legea aplicabila?
-regula: pot sa si o aleaga
- exceptie: nu pot sa si o aleaga in cazul conditiei de fond a capacitatii si a conditiei de forma ad validitatem
44
exceptii de la lex voluntatis
- capacitatea (guvernata de legea personala)
- forma ad validitatem (e imperativa si guvernata de locul incheierii actului)
- bunurile care fac obiectul unui contract
- nulitatea (guvernata de locus regit actum)
45
de ce lege sunt guvernate actele juridice unilaterale?
de legea personala
46
alte exemple de acte juridice unilaterale inafara de testament
- acceptarea si/sau renuntarea la mostenire
- promisiunea publica de recompensa
- marturisirea
47
alte forme ale actului juridic in dip
- forma de abilitare (guvernata de legea personala a celui ocrotit)
- forma de procedura (guvernata de lex fori)
- forma de publicitate (guvernata de legea locului unde se face publicitatea: pt bunuti lex rei sitae, pt nave si aero nave legea pavilionului, pt acte juridice legea locului unde se incheie)
48
ce lege guverneaza conditiile de forma?
daca avem ad validitatem: locus regit actum
daca avem ad probationem / opozabil fata de terti: lex voluntatis, legea aleasa de parti
49
de ce lege sunt guvernate conditiile de fond?
de lex voluntatis, legea aleasa de parti, fiind exceptie de la legea capacitatii, care spune ca legea personala guverneaza
50
de ce lege e guvernata succesiunea?
de ultima lege personala a autorului
51
de ce lege sunt guvernate actele de stare civila?
de legea personala
52
de ce lege e guvernata separatia de corp?
de legea personala
53
de ce lege e guvernata capacitatea?
de legea personala
54
de ce lege e guvernat actul juridic civil?
de locus regit actum
55
de ce lege e guvernata nulitatea?
de locus regit actum
56
ce lege guverneaza operatiunile voluntare?
legea romana
57
prin ce legi se solutioneaza conflictul de legi?
lex fori si lex causae
58
de ce lege sunt guvernate bunurile
lex rei sitae
59
dupa ce lege se acorda import/export unei societati comerciale?
doar dupa legea romana
60
in dr familiei, ce lege guverneaza adoptiile internationale?
legea romana, legea forului, legea tarii
61
exceptiile de la lex rei sitae
- locul situarii bunului
- navele si aeronavele -> legea pavilionului, nu legea locului unde se afla
- bunurile care apartin statului roman si sunt situate in alta tara sunt guvernate de legea romana
- bunurile/marfurile aflate in tranzit sunt guvernate de legea locului de expeditie/destinatie
- titlurile de valoare (instrumente financiare, de debit - bancnotele, actiunile) sunt guvernate de legea autoritatii emitente, de legea nationala a pers juridice care le a emis, nu de legea locului in care se afla
62
de ce lege e guvernat numele in dip?
!! Def: dobandirea numelui ca urmare a adoptiei, casatoriei, divortului e guvernata de legea care guverneaza actul de stare civila
*pe cale administrativa - legea locului unde s a facut schimbul numelui, legea instantei, lex fori
* copilul gasit pe teritoriul romaniei din parinti necunoscuti - legea locului unde a fost gasit copilul
* prin filiatie, la nastere - legea personala a parintelui
63
de ce lege e guvernata ipoteca?
lex rei sitae
64
de ce lege e guvernata competenta instantei?
lex fori
65
ce se intelege prin pavilion?
pavilionul este dat de locul inmatricularii/inregistrarii navelor si aeronavelor
66
ce guverneaza lex voluntatis?
conditiile de fond si efectele actelor juridice, ,ai putin capacitatea (guvernata de lex personalis)
67
de ce lege e guvernat contractul?
- conditiile de fond si efectele sunt guvernate de lex voluntatis (mai putin capacitatea)
- lex contractus: daca partile nu isi aleg legea aplicabila, inst determina legea aplicabila contractului
- forma ceruta ad validitatem e guvernata de locus regit actum (are caracter dispozitiv, deoarece aceasta conditie de norma e imperativa)
68
cum se determina nationalitatea persoanei juridice?
- teritorialitatea conducerii / a sediului social
- locul de inmatriculare / inregistrare
- vointa fondatorilor
- locul unde se gaseste centrul activitatii economice
- cetatenia asociatilor
69
de ce lege e guvernata capacitatea ca si conditie de fond la incheierea actului juridic?
de legea personala
70
de ce lege e guvernat delictul civil?
- legea locului producerii delictului
- lex fori
- proper law
- legea personala a victimei
- legea personala a faptuitorului
71
care este legea aplicabila in materie delictuala cand fapta constituie in acelasi timp infractiune?
1) daca victima a sesizat cu solutionarea act civile aeeasi inst ce urmeaza sa rezolve si act penala, se face distinctie intre legea aplicabila act penale (lex fori) si legea aplicabila act civile (norma conflictuala a forului)
2) daca victima a sesizat inst altui stat cu solutionarea act civile, in dip nu vor opera princ din dr intern referitoare la autoritatea de lucru judecat / intaietatea judecarii act penale in raport cu cea civila
72
in dr administrativ, putem avea conflicte de legi?
nu, pt ca e ramura de dr public si doar rap cu elem de extraneitate din dr privat pot face ob de regl in dip
73
in dr administrativ, fiscal, penal, procesual penal (ca ramuri de dr public) pot exista conflicte de legi?
nu poate exista confl de legi in nicio ramura de drept public
74
metode de reglementare in dip (conflictul de legi si conflictul de jurisdictii)
1) la confl de legi folosim normele conflictuale care sunt cuprinse in codul civil. Acesta se solutioneaza dupa legea nationala / dupa o lege straina
2) la confl de jurisdictii folosim norme subsantiale materiale de aplicare imediata (nu se poate aplica o lege straina, doar legea nationala)
75
cetatenia e cuprinsa in domeniul dip?
Nu
Domeniul dip e format din:
- confl de legi
- confl de jurisdictii
- conditia juridica a strainului
- normele conflictuale
- normele de aplicare imediata
* De asemenea cetatenia si conditia juridica a strainului pot fi studiate separat, in cadrul altor discipline
* Cetatenia e regl de o institutie de dr public, prin norme unilaterale
76
statul poate fi subiect de dip?
nu. poate fi doar sb de dr civil, fara sa fie insa purtator al suveranitatii ca in dr int public
77
care domenii sunt de dip si care sunt de drept public?
- privat: civil, procesual civil, comercial, familiei, consumului, muncii, dr proprietatii intelectuale
- public: penal, procesual penal, administrativ, constitutional, parlamentar, financiar, bancar, fiscal, procesual fiscal
78
de ce lege este guvernata fapta delictuala atunci cand ea constituie in acelasi timp si infractiune?
* De legea locului unde s a savarsit delictul si unde a aparut prejudiciul, astfel:
1) a fost sesizata aceeasi instanta atat pt act civila cat si pt cea penala -> legiuitorul sol act penala doar dupa lex fori si act civila dupa lex cause sau lex fori;
2) au fost sesizate inst diferite, din state diferite (1 stat pt cea civila, 1 stat pt cea penala) -> nu opereaza legile din dr intern potrivit carora penalul tine in loc civilul si nici nu exista autoritate de lucru judecat
79
care sunt situatiile particulare de conflicte de legi internationale?
1) in situatia statului nerecunoscut
2) in cazul succesiunilor de state si anexiunilor teritoriale
*EX: Romania nu recunoaste statul cosovo, dar aplica legea statului nerecunoscut pt ca altfel s ar aduce o nedreptate prea mare cetatenilor statului respectiv
* La anexiunile teritoriale se aplica legea statului nou creat
