Brainscape's Knowledge GenomeTM

Browse over 1 million classes created by top students, professors, publishers, and experts.


See full index

fizio - nervos > !!! c2 durerea > Flashcards

!!! c2 durerea Flashcards

1
Q

ce se intampla atunci cand durerea persista pentru o perioada mai lunga de timp?

A

mobilitatea este diminuata
calitatea somnului, a nutritiei si a vietii, in general, sunt alterate

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
2
Q

ce este durerea?

A

este o experienta senzoriala si emotionala neplacuta, determinata de actiunea unor agenti care lezeaza sau ameninta sa lezeze organismul

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
3
Q

ce diferentiaza FUNDAMENTAL durerea de alte modalitati senzoriale?

A

prezenta reactiilor psihoemotionale care insotesc factorul senzorial: ingrijorare, frustrare, iritabilitate, tristete, teama, furie

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
4
Q

tipuri de durere cutanata

A

rapida/imediata
tardiva

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
5
Q

durerea cutanata rapida
- prin ce fibre este condusa si unde
- durata
- ameliorare
- caracteristici

A
  • fibre Agamma -> maduva -> talamus -> cortex
  • 0.1 sec
  • ameliorata prin hipoxie
  • este bine localizata, ascutita, are caracter de intepatura
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
6
Q

de ce reactii vegetative este acompaniata durerea cutanata rapida?

A

tahicardie
HTA
tahipnee
transpiratii profuze

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
7
Q

durerea cutanata lenta/tardiva
- prin ce fibre este condusa si unde
- durata
- ameliorare
- caracteristici

A
  • fibre amielinice C -> formatiunea reticulata -> talamus -> cortex
  • 1 sec
  • anestezice locale
  • arzatoare, neplacuta si se asociaza cu r psihice
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
8
Q

care tip de durere cutanata este ameliorata cu anestezice locale?

A

durerea cutanata lenta

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
9
Q

cu ce reactii vegetative este asociata durerea profunda?

A

bradicardie
hTA
greata
transporatii
contractura musculara de vecinatate => ischemie => accentuarea durerii => contractura

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
10
Q

durerea viscerala
- fibre
- caracteristici cale de transmitere
- proiectie corticala
- caracteristici durere

A
  • amielinice C, cu camp receptor larg si viteza mica de transmitere
  • cale de transmitere lenta, multisinaptica, cu numeroase statii in subst reticulata
  • proiectia nu este organizata topografic
  • slab localizata, difuza, neplacuta, persistenta, asociata cu greata, transpiratii si alte reactii autonome
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
11
Q

printre cauzele de durere viscerala se numara

A

ischemia, tractiunea, spasmul musculaturii netede, distensia organelor cavitare, distensia t conjunctiv, actiunea unor subst chimice

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
12
Q

teoria proiectiei convergente

A

explica durerea raportata prin proiectia protoneuronului durerii somatice si viscerale pe unul si acelasi deutoneuron din MS, asa incat creierul nu poate preciza de unde anume sosesc impulsurile dureroase

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
13
Q

teoria dermatoamelor

A

sustine ca durerea datorata suferintei unui organ intern se raporteaza intr-o structura (dermatom) dezvoltat din acelasi segment embrionar

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
14
Q

ce este sistemul algogen

A

= structuri nervoase specializate responsabile de receptionarea, transmiterea, analiza informatiei si declansarea raspunsurilor la durere

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
15
Q

unde lipsesc algoreceptorii si de ce simtim totusi durere?

A

lipsesc in creier, rinichi, ficat, a caror sensibilitate se datoreaza prezentei algoreceptorilor in capsule sau meninge

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
16
Q

ce sunt receptorii silentiosi?

A

sunt inactivi in conditii obisnuite si care sunt activati in cursul inflamatiei de stimuli mecanici si/sau termici

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
17
Q

tip de durere condus (A gamma vs C)

A

A - acuta, bine localizata
C - lenta, slab localizata

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
18
Q

sinapsa cu deutoneuronul spinal (Agamma vs C)

A

A - lamina I, V
C - subst gelatinoasa, lamina V

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
19
Q

Susceptibilitate la anestezice locale (Agamma vs C)

A

A - putin
C - da

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
20
Q

trasaturi functionale comune algoreceptori

A

au prag inalt de activare
sunt tonici

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
21
Q

receptorii pentru durere se adapteaza?

A

nu numai ca nu se adapteaza, dar uneori excitabilitatea lor creste progresiv

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
22
Q

stimuli algogeni primari

A

produc, in mod direct, prin depolarizarea algoreceptorilor, potentialul de receptor

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
23
Q

stimuli algogeni secundari (cu exemple)

A

nu produc in mod independent durere, insa scad pragul de excitatie al algoreceptorilor la actiunea algogenilor primari
- prostaglandine, leucotriene, ATP, citokine, factori de crestere (NGF), protoni

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
24
Q

cauze de durere viscerala

A
  1. ischemia (H, K, bradikinina, enzime proteolitice)
  2. tractiunea ligamentelor sau mezourilor, spasmul sau distensia unui viscer cavitar sau a capsulei unui organ
  3. chimic (HCl, enzime proteolitice)
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
25
Q

ce tipuri de molecule receptoare sunt?

A
  1. canale ionice ligand dependente
  2. molecule receptoare -> sec
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
26
Q

canalele ionice ligand dependente

A
  1. canalele ionice activate de acid ASIC
  2. familia de canale ionice cu potential de receptor tranzitoriu TRP (pot fi sensibilizate de mediatori ai inflamatiei => hiperalgezia)
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
27
Q

moleculele receptoare

A

in cazul receptorilor metabotropici - cel mai frecvent receptori cuplati cu proteina G)

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
28
Q

unde sunt prezenti receptorii specifici de suprafata?

A

in drenditele protoneuronilor
la nivelul prelungirilor lor centrale, acelea care vor face sinapsa in cornul medular post

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
29
Q

unde actioneaza eferente ale SNC sau agenti farmacologici pentru modularea senzatiei de durere>

A

membrana butonilor terminali ai protoneuronilor, care ontin receptori pentru GABA, serotonina sau opiacee

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
30
Q

sinapse in cornul medular posterior - protoneuron cale dureroasa

A
  1. direct cu deutoneuronul, in laminele I-II si V; mediatori ch - glutamatul si subst P
  2. cu neuroni intermediari -> rol inhibitor (GABA, alicinergici) sau excitatori (glutaminergici)
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
31
Q

de ce in functie de configuratia neuronilor intermediari, deutoneuronul poate fi excitat sau inhibat?

A
  1. GABA sau glicin-ergici - inhibat
  2. glutaminergici - excitati
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
32
Q

cum de este posibila persistenta durerii dupa rizotomie posterioara?

A

o mica parte din axonii protoneuronilor patrund in maduva prin radacina anterioara

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
33
Q

categorii ale neuronilor de ordinul 2

A
  1. cu prag nociceptiv jos
  2. cu raspuns dinamic larg
  3. cu prag inalt de excitatie
  4. silentiosi, care dezvolta activitate spontana daca sunt expusi citokinelor proinflamatorii
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
34
Q

caile ascendente ale durerii

A
  1. STL/ neospinotalamic
  2. STM/ paleospinotalamic
  3. tract spinoreticular
  4. tract sinomezencefalic
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
35
Q

tract STL

A

fibre Agamma -> glutamat -> IIIN n VPL -> gir postcentral, arii somestezice I si II
!! aspectele discriminative ale durerii: modalitate, localizare temporo-spatiala, intensitate

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
36
Q

tract STM

A

fibre C -> subst P -> IIIN talamus medial (nucleii talamici mediali ventral si dorsal, nucleul medial al complexului posterior) -> lob frontal, sistem limbic, lobul insulei
!! caracterul afectiv-motivational al durerii si de raspunsurile neuroendocrine la durere

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
37
Q

tract spino-reticular

A
  • origine in neuroni nociceptivi din laminele VII si VIII, in special si regiunea cervicala
  • axonii urca contralat pentru a se conecta cu neuronii formatiunii reticulate
  • nuclei intralaminari si mediali talamici
  • sist limbic si la hipotalamus
    !! implicat in r emotionale si motivationale la durere, prin conexiunea cu paleocortexul si in raspunsurile autonome la durere prin conexiune cu hipotalamusul
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
38
Q

tractul spinomezencefalic

A

se termina la niv mezencefalului, mai ales in coliculii quadrigemeni, nucleii cuneiformi si subst cenusie periapeductala

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
39
Q

ce este matricea corticala a durerii?

A

= structurile anatomice care integreaza la nivel central semnalele nociceptive
- SI, SII, cortexul anterior cingulat, lobul insulei, nucleii subcorticali, tr cerebral, hipotalamusul

40
Q

centrul cheie unde se exercita modularea durerii

A

complexul de neuroni implicati in algoreceptie din cornul post

41
Q

la nivelul subst gelatinoase, durerea este modulata prin:

A
  1. aferente primare nociceptive
  2. aferente primare non-nociceptive
  3. fibre descendente ale centrilor supraspinali de modulare a durerii
42
Q

transmiterea durerii de la periferie spre centrii nervosi superiori este controlata prin mecanisme:

A
  1. inhibitie prin semnalele nervoase transportate prin fibre non-algogene
  2. inhibitie de catre centrii nervosi superiori
  3. modularea locala printr-o serie de mecanisme care includ sistemele opioid, aminoacizi inhibitori (GABA), sau oxid nitric
43
Q

teoria controlului de poarta asupra durerii

A
  • activitatea nervoasa in fibrele non-nociceptive suprima transmiterea senzatiei dureroase la nivelul maduvei spinarii, inchid poarta pentru tranmiterea algoreceptiei
  • intr-un anumit camp receptor = algorec + mecanorec
  • fibrele Abeta (mecanorec) emit coalterale la interneuronii inhibitori asupra durerii din CP
44
Q

cum se explica analgezia indusa de stimularea nervoasa electrica percutana TENS? ( frictionarea regiunii dureroase)

A

teroia controlului de poarta asupra durerii
- activitatea nervoasa in fibrele non-nociceptive suprima transmiterea senzatiei dureroase la nivelul maduvei spinarii, inchid poarta pentru tranmiterea algoreceptiei
- intr-un anumit camp receptor = algorec + mecanorec
- fibrele Abeta (mecanorec) emit coalterale la interneuronii inhibitori asupra durerii din CP

45
Q

controlul central asupra transmisiei nociceptive

A
  1. prin actiunea directa asupra sinapsei IN, IIN - inhibitie presinaptica pe neuroni primari aferenti si postsinaptic pe deutoneuron
  2. prin excitarea interneuronilor inhibitori
  3. prin inhibarea celor excitatori
46
Q

structurile tr erebral care exercita un rol inhibitor asupra durerii

A
  1. subst cenusie periapeductala
  2. regiunea rostrala a bulbului ventromedial
  3. locus coeruleus
47
Q

Subst cenusie periapeductala PAG
- ce este
- din ce este formata
- rol

A

= o structura situata pe linia mediana, formata dintr-un grup dens de neuroni situati in jurul apeductului cerebral
- stimularea electrica a acestei regiuni induce o analgezie profunda

48
Q

cum inhiba PAG durere?

A

indirect, prin proiectiile pe care PAG le trimite la structuriel tr cerebral: RVM, locus coeruleus, grupurile de neuroni noradrenergici A5 si A7

49
Q

ce aferente primeste PAG?

A
  1. descendente - de la talamus, hipotalamus si cortexul cerebral (lobii frontali, amigdala, sistemul limbic)
  2. ascendente - colaterale de la tractul spinotalamic
50
Q

cum se poate explica modularea nociceptiei de catre factori cognitivi sau emotionali?

A

prin conexiunile care exista intre PAG (care produce o analgezie profunda) si talamus, hipotalamus si cortexul cerebral (lobii frontali, amigdala, sist limbic)

51
Q

cum poate fi explicat faptul ca atletii de performanta nu resimt durerea produsa de stimuli care in alte conditii ar fi perceputi ca intens durerosi?

A

poate fi explicata, in parte, prin eliberarea de NA de catre neuronii noradrenergici din tr cerebral si pe de alta parte prin conexiunile care exista intre PAG (care produce o analgezie profunda) si talamus, hipotalamus si cortexul cerebral (lobii frontali, amigdala, sist limbic)

52
Q

cum poate fi explicat faptul ca atletii de performanta nu resimt durerea produsa de stimuli care in alte conditii ar fi perceputi ca intens durerosi?

A

poate fi explicata, in parte, prin eliberarea de NA de catre neuronii noradrenergici din tr cerebral si pe de alta parte prin conexiunile

53
Q

regiunea rostrala a bulbului ventromedial (RVM)

A

este o componenta majora a circuitelor inhibitorii ale durerii si este compusa din:
1. nucleul mare al rafeului - neuroni serotoninergici si portiuni din susbst reticulara adiacenta
2. nucleul reticular gigantocelular si paragigantocelular lateral - adrenergici
- isi trimit axonii desc, in cornul medular post

54
Q

locul coeruleus LC

A
  • este o str bilaterala cu efecte antinociceptice atat intrinseci, cat si prin aferentele pe care le primeste de la PAG si RVM
  • contine neuroni adrenergici
  • eferentele, ca si ale gr A7 din vecinatate, coboara prin calea bulbospinala adrenergica in CP contralateral, unde exercita efecte antinociceptive
55
Q

serotonina si NA - efecte durere

A

inhiba durerea prin:
1. actiune directa la niv sinapsei intre proto- si deutoneuronul caii de transmitere a durerii
2. stimularea interneuronilor inhibitori opiacei (enkefalinergici) si GABA-ergici

56
Q

prin ce se exercita efectele antinociceptive ale neuronilor adrenergici?

A
  1. legarea la rec adrenergici alfa2, cu inhibitie in special pre-, dar si postsinaptica
  2. legarea la rec alfa1 adr prezenti la niv neuronilor spinali inhibitori GABA-ergici
  3. legarea la rec adr de pe neuroni enkefalinergici cu rol in inhibitia durerii
57
Q

modulare farmacologica a durerii

A

inhibitorii selectivi ai rec adrenergici si antidepresivele triciclice (amitriptilina)

58
Q

opioide endogene

A
  1. endorfine (morfine endogene)
  2. enkefaline
  3. dinorfine
59
Q

roluri dinorfine

A
  1. modularea durerii
  2. controlul apetitului
  3. reglarea secretiei de oxitocina
60
Q

enkefaline - fixate pe rec opioizi cuplati cu proteice G situati pe terminatii centrale ale protoneuronilor

A

actioneaza prin inhibitie presinaptica, cu scaderea influxului de Ca2+ in butonul terminal si prin urmare scaderea cantitatii de neurotransmitator, subst P sau glutamat, eliberate de protoneuron

61
Q

enkefaline - fixate pe rec opioizi cuplati cu proteice G situati pe dendritele deutoneuronilor

A

actioneaza prin inhibitie postsinaptica, respectiv cresc conductanta pt K+, cu hiperpolarizarea si inhibitia neuronului

62
Q

cum actioneaza opiaceele endogene comparativ cu cele exogene?

A

endogene - inhibitie presinaptica
exogene - inhibitie postsinaptica

63
Q

ce se intelege prin sensibilizare?

A

= scaderea pragului pentru durere intr-o anumita regiune

64
Q

ce este alodinia?

A
  • cand stimulii indiferenti devin durerosi
  • este, de cele mai multe ori, rezultatul sensibilizarii centrale
65
Q

ce contribuie la sensibilizarea periferica?

A
  1. subst chimice iritante (capsaicina)
  2. unii neurotransmitatori (serotonina, histamina, NA)
  3. mediatorii inflamatiei (prostaglandine, bradikinina)
66
Q

din compozitia “supei inflamatorii” fac parte:

A

citokine proinflamatorii, prostaglandine, histamina, serotonina, bradikinina, peptidul corelat cu gena calcitoninei, NA, subst P, molecule ale tiparului molecular asociat leziunilor tisulare

67
Q

cum poate supa inflamatorie sa coboare pragul de durere?

A
  1. cresterea expresiei in membr protoneuronilor a moleculelor receptoare
  2. blocare eflux de K+ cu hiperpolarizare
  3. scaderea pragului de excitabilitate al canalelor de Na+ voltaj-dep
68
Q

cum se poate produce sensibilizarea centrala?

A
  1. scaderea pragului de activare al neuronilor nociceptivi
  2. posibila activitate spontana
  3. largirea campului receptor
  4. modificarea conexiunilor fibrelor aferente apartinand sistemului algic si a celor care conduc alte tipuri de sensibilitate
69
Q

cum se produce scaderea pragului de activare al neuronilor nociceptivi?

A

se poate datora alterarii curentilor ionici prin modificari in expresia canalelor ionice sau alterarea expresiei altor molec receptoare, cu depolarizare, sau dezinhibitie (pierderea influentelor inhibitoare prin diminuarea eliberarii de glicina sau GABA de catre neuronii intermediari inhibitori) sau faciliatrii acestor neuroni (cresterea puterii conexiunilor sinaptice excitatorii)

70
Q

la ce se refera modificarea conexiunilor fibrelor aferente apartinand sistemului algic si a celor care conduc alte tipuri de sensibilitate?

A

degenerarea fibrelor amielinice C face ca prelungiri centrale ale unor fibre Abeta, care conduc sensibilitatea tactila fina, sa se conecteze cu neuroni nociceptivi din subst gelatinoasa

71
Q

Transducția

A

activarea
receptorilor de către stimulii nociceptivi,
cu producerea impulsului nervos

72
Q

Transmisia

A

informația ajunge la etajele
nervoase superioare

73
Q

Caracteristici generale ale algoreceptorilor

A
  1. Prag înalt
  2. Nu se adaptează
  3. Heterogenitate
74
Q

prostaglandinele stimuleaza nocireceptorii?

A

! PG – nu stimulează direct nocireceptorii, ci coboara pragul de
sensibilitate pentru durere

75
Q

provenienta bradikinina

A

Kininogen, activat de kallikreina in
leziuni tisulare, anoxie, inflamație

76
Q

provenienita K+

A

Eliberat din celule consecutiv
leziunilor tisulare

77
Q

proveninenta enzime proteolitice

A

leziuni tisulare

78
Q

provenineta histamina

A

mastocite

79
Q

provenieta PG

A

Acid arachidonic mb.celulara, proces
activat de lezarea țesut

80
Q

provenineta H+

A

Glicoliza anaeroba (ischemie) - ac lactic

81
Q

proveninenta Factorul de creștere a
nervilor NGF

A

Eliberat în inflamație sau leziuni tisulare

82
Q

Inhibitori

A

R pentru glicină, GABA, opioide,
adenozină, serotonină

83
Q

Metabotropici

A

receptori pt substanța P –
receptorul pt neurokonina 1 (NK1)

84
Q

baza terapiei durerii cronice

A

Medicamentele care mimeaza efectele enkefalinelor,
endorfinelor

85
Q

de uz mai recent in tratamentul durerii cronice

A

Medicamente care potenteaza sau mimeaza efectele
GABA

86
Q

Evaluare neurofiziologică

A
  • Măsurarea concentrației unor substanțe algogene în
    regiunile lezate
  • Înregistrarea activității electrice în fibrele aferente
    primare
  • Activitate simpatică – temperatura/rezistența electrică a
    pielii
87
Q

Evaluare imagistică – PET

A
  • Poate fi folosită pentru monitorizarea cortexului
    somatosenzitiv
  • Nu evidențiază modificări în durerea cronică
88
Q

Hiperalgezie

A

cresterea sensibilitatii la actiunea unui stimul nociceptiv

89
Q

Hiperestezie

A

cresterea sensibilitatii la stimulare

90
Q

Parestezie

A

senzatii anormale, spontane sau evocate

91
Q

Anestezie

A

lipsa senzatiei dureroase

92
Q

Nevralgie

A

durere in teritoriul de distributie al unui nerv

93
Q

Analgezie

A

absenta durerii in prezenta uni stimul algic

94
Q

cresc durerea

A
  • stress emotional (+/-)
  • anxietate
  • teama
  • depresia
95
Q

scad durerea

A
  • incredere
  • seninatate
  • calm
    !!! Stimulii vizuali, auditivi,
    tactili – diminueaza senzatia
    dureroasa

fizio - nervos (9 decks)

Brainscape helps you reach your goals faster, through stronger study habits.
© 2024 Bold Learning Solutions. Terms and Conditions