cap. 3 - infecții cutanate bacteriene Flashcards Preview

derma curs > cap. 3 - infecții cutanate bacteriene > Flashcards

Flashcards in cap. 3 - infecții cutanate bacteriene Deck (59):
1

care sunt stafilodermiile foliculare?

foliculite acute superficiale Bockhart;
foliculite acute profunde;
sicozis stafilococic.

2

din ce constă foliculita acută superficială?

din apariția unei reacții inflamatorii stafilococice localizate strict superficial la suprafața tegumentului, în jurul unui orificiu folicular

3

cum se manifestă clinic foliculita acută superficială?

pustulă centrată de un fir de păr cu un halou eritematos în jur; erupția cutanată poate fi reprezentată de o singură asemenea pustulă, câteva sau câteva zeci sau sute, dar nu afectează starea generală și se vindecă fără cicatrici.

4

unde se localizează preferențial foliculita acută superficială?

pe scalp, la copii;
zona bărbii și mustății postpubertar la bărbați;
părțile păroase ale membrelor și feselor la adulți la ambele sexe;
eventual în jurul unor plăgi infectate.

5

cu ce se face diagnosticul diferențial al foliculitei acute superficiale?

cu pustulele din foliculitele tricofitice;
cu acneea vulgară;
cu acneea rozacee;
cu acneea de ulei;
cu acneea clorică;
cu acneea cortizonică.

6

care sunt tipurile de foliculite acute profunde?

orgeletul;
vestibulita narinară.

7

din ce constă manifestarea clinică din foliculita acută profundă?

apariția unui nodul inflamator de mici dimensiuni (câțiva mm), intens eritematos, foarte dureros, de regulă unic, pe una din pleoape sau în vestibulul narinar și care se ulcerează prin expulsia conținutului purulent în următoarele câteva zile, vindecându-se prin cicatrice

8

prin ce se caracterizează sicozisul stafilococic?

este o foliculită profundă; infecția prinde de la început un număr mare de foliculi pilari (zeci sau sute) grupați pe o unică arie cutanată (zona bărbii sau mustății) sau zona scalpului la copii.

9

cum este debutul sicozisului?

debutează ca o foliculită acută superficială, dar fiind vorba de sușe stafilococice mai intens patogene, infecția nu se vindecă spontan, ci se extinde în decurs de câteva săptămâni de la orificiul folicular în profunzime la aproximativ jumătatea sacului folicular, unde se localizează a doua colecție purulentă

10

care sunt manifestările clinice ale sicozisului?

se observă o formațiune pseudo-tumorală, de ordinul centimetrilor, eritematoasă și dureroasă, acoperită de cruste purulente, care aglutinează firele de păr, cu evoluție cronică de luni sau ani, cu tendință de extensie lentă; apare adenopatia loco-regională reactivă și subfebrilități.

11

ce se întâmplă în cazul în care infecția se extinde în tot sacul folicular în cazul sicozisului?

bulbul folicular este distrus, iar vindecarea are loc cu alopecie definitivă - sicozis lupoid

12

cu ce se face diagnosticul diferențial al sicozisului?

cu sicozisul tricofitic;
cu granulomul piogen;
cu tumori benigne sau maligne cutanate infectate bacterian

13

care este tratamentul sicozisului?

antibioterapie pe cale generală, locală și epilarea mecanică cu pensa a tuturor firelor de păr afectate

14

care sunt stafilodermiile perifoliculare?

furunculul;
furunculul antracoid (carbuncul);
stafilococia malignă a feței (furunculul malign al feței).

15

care este mecanismul de formare al furunculului?

infecția este realizată de sușe microbiene mai intens patogene, iar acestea reușesc să depășească bariera reprezentată de sacul folicular și diseminează în dermul din jur, eventual până la țesutul adipos subcutanat, producând necroză și o importantă colecție purulentă

16

care sunt manifestările clinice ale furunculului?

se constată apariția unui nodul inflamator, cu toate semnele celsiene, cu o pustuletă în vârf; în câteva zile nodulul devine fluctuent, vârful se necrozează, devenind un dop gălbui numit burbion; în următoarele câteva zile burbionul se elimină spontan, urmat de eliminarea conținutului necrotico-purulent și constituirea unei ulcerații; durerea și celelalte semne inflamatorii cedează și se vindecă printr-o cicatrice vicioasă, care deformează planul tegumentar.

17

ce este starea de furunculoză?

prezența unor furunculi multipli și cronic recidivanți pe un teren imunodeprimat (DZ, alcoolism, neoplazii, SIDA, imunodeficiențe înnăscute)

18

prin ce se caracterizează carbunculul?

se dezvoltă concomitent un grup de furunculi, de regulă la bărbați în regiunea cefei, confluați într-o unică masă pseudo-tumorală de mari dimensiuni cu semne celsiene marcate, inclusiv stare febrilă și adenopatie loco-regională; deoarece burbioanele și eliminarea conținutului furunculilor are loc aproape concomitent, apare aspectul de scurgere în stropitoare; vindecarea se face prin cicatrici cheloidiene

19

care sunt complicațiile carbunculului?

periostita;
osteomielita vertebrelor cervicale;
septicemii cu punct de plecare cutanat.

20

care este tratamentul carbunculului?

antibioterapie generală, locală și intervenție chirurgicală obligatorie

21

prin ce se caracterizează stafilococia malignă a feței?

apariția unui furuncul pe buza superioară; țesutul celular subcutanat fiind deosebit de lax la nivelul buzei superioare, edemul inflamator din jurul furunculului este masiv și îl maschează, ceea ce face ca din punct de vedere clinic să se observe doar un edem al buzei superioare și eventual o pustuletă la suprafață; furunculul se poate palpa ca un nodul fluctuent

22

de ce furunculul buzei superioare este denumit malign?

deoarece sângele venos de la nivelul buzei superioare se drenează direct spre sinusurile venoase de la baza creierului și apare posibilitatea ca în urma unui traumatism infecția stafilococică să disemineze, producând tromboza septică de sinus cavernos, complicație care duce la deces în 90% din cazuri

23

ce semne clinice anunță tromboza septică de sinus cavernos?

cefaleea extremă, febra înaltă (peste 40), chemozis conjunctival, diplopie, comă

24

care este tratamentul furunculului buzei superioare?

strict conservativ, intervenția chirurgicală fiind o contraindicație absolută

25

cu ce se face diagnosticul diferențial al tuturor tipurilor de furunculi?

cu chiste cutanate suprainfectate, cu hidrosadenită, antrax cutanat, gome sifilitice sau tuberculoase

26

ce este hidradenita supurativă?

infecția stafilococică a unei glande sudoripare apocrine

27

care este aspectul clinic al hidradenitei supurative?

identic cu cele ale unui furuncul

28

unde se localizează hidradenita supurativă?

în axile și zona perigenitală

29

care dintre sexe este afectat predominant în hidradenita supurativă?

femeile

30

ce se întâmplă în cazul hidradenitei supurative în lipsa tratamentului chirurgical și antibioterapiei?

se cronicizează, ducând la deformări monstuoase ale axilei sau zonei inghinale; poate deveni bilaterală

31

prin ce se caracterizează abcesele multiple ale sugarilor?

prin multiple nodozități eritemato-violacei, localizate pe față, scalp, gât, torace, fese

32

spre ce evoluează abcesele multiple ale sugarilor?

spre ulcerații și cicatrici atrofice, dar fără afectarea stării generale

33

care este deosebirea dintre abcesele multiple ale sugarilor și furuncul sau hidrosadenită?

nu au burbioane

34

infecția cărei părți ale unghiei este perionixisul?

infecția repliului unghial

35

cum este aspectul clinic în perionixisul de cauză stafilococică, streptococică și candidozică?

identic

36

care este aspectul clinic al perionixisului?

repliul unghial devine edemațiat, eritematos, desprins de pe lama unghială, dureros la palpare și uneori apare o picătură purulentă la presiune între repliu și unghie

37

care este tratamentul local de elecție al perionixisisului?

povidon iodat unguent

38

cum arată unghiile în cazul perionixisului cronic?

sunt deformate datorită afectării rădăcinii unghiilot din procesul infecțios

39

cu ce se face diagnosticul diferențial al perionixisului?

cu onicomicoze și onicodistrofiile din psoriazis și eczemele localizate la degete

40

cum se numesc infecțiile pielii glabre extensorii și respectiv flexorii?

impetigo pentru zonele extensorii și intetrigo pentru zonele flexorii

41

cum se manifestă clinic un impetigo/intertrigo?

apariția bruscă a unei erupții buloase, cu conținut purulent pe un fond eritematos difuz delimitat, urmată de spargerea spontană a bulelor cu formare de cruste purulente; în cazul unui intertrigo pot apărea fisuri pe fondul pliului afectat

42

ce este granulomul piogen/botriomicomul?

o formă particulară de infecție stafilococică care se manifestă ca o tumoră inflamatorie, formată din țesut de granulație.

43

care sunt condițiile de apariție ale granulomului piogen?

existența unei soluții de continuitate prin care stafilococii pot ajunge direct în derm (înțepătură, fricțiune)

44

unde apare cel mai frecvent granulomul piogen?

pe degetele mâinilor, buze, vârful limbii

45

care sunt manifestările clinice ale granulomului piogen?

tumoreta se constituie rapid, în decurs de 2-4 săpt, după care persistă cronic, indefinit; are formă hemisferică, este eritematoasă, ușor sângerândă la lovire, uneori acoperită de mici cruste purulente

46

cu ce se face diagnosticul diferențial în cazul granulomului piogen?

cu keratoacantomul, carcinoamele bazocelulare și spinocelulare, melanomul malign acrom

47

care este tratamentul granulomului piogen?

exclusiv chirurgical prin excizia tumorii și cauterizarea bazei sale

48

cărei categorii de vârstă este specific sindromul SSS?

copilului mic, de la naștere până la circa 4 ani

49

cine este agentul patogen al SSSS?

o sușă particulară de stafilococ aureu de tip fagic II, grup 71, producător al unei toxine epidermolitice

50

care sunt manifestările SSSS?

pornind de la un impetigo aparent banal, se dezvoltă rapid bule imense, flasce pe toată suprafața corporală, însoțite de eritrodermizarea tegumentului, iar prin decaparea spontană a bulelor se produce o descuamație în lambouri generalizată; copilul devine febril, intră rapid în șoc hipovolemic

51

cum este manifestarea clinică în pemfigusul epidermic al nou-născutului?

erupție buloasă cu conținut sero-citrin înconjurată de un halou eritematos care apare pe torace și membre, respectând palmele și plantele

52

cu ce se face diagnosticul diferențial al pemfigusului epidermic al nou-născutului?

cu pemfigusul sifilitic al nou-născutului, dar acesta este localizat strict palmo-plantar

53

prin ce se manifestă impetigoul contagios Tilbury-Fox?

apar inițial bucal niște pete eritematoase difuze acoperite de cruste melicerice (galbene, translucide); crustele sunt precedate de o erupție buloasă pasageră care nu se mai observă; boala se extinde pe față, gât, torace superior

54

unde se localizează de regulă intertrigoul streptococic al copilului?

retroauricular

55

cum se deosebește intertrigoul streptococic de cel stafilococic al copilului?

cel streptococic are cruste mericerice

56

cum se manifestă streptococia scuamoasă a scalpului?

prin apariția unor arii cu depozite scuamoase fie uscate, fie scuamo-crustoase (exudative) pe scalp

57

unde se localizează electiv ectima streptococică?

la nivelul gambelor

58

care sunt manifestările ectimei streptococice?

apare o leziune unică, o crustă net purulentă (precedată de o bulă pasageră, rar observabilă) înconjurată de un halou eritematos larg

59

cum se pune diagnosticul în cazul ectimei streptococice?

după îndepărtarea mecanică a crustei, se observă o ulcerație superficială, perfect rotundă; în cazul în care etiologia este stafilococică, ulcerația are un fond necrotic și purulent, și leziunile ulcerative sunt multiple