Capitolul I/ Dreptul de Proprietate Flashcards
(115 cards)
1
Q
Ce exprima proprietatea sub aspect economic?
A
Sub aspect economic, proprietatea exprima o relatie sociala de apropriere a unor lucruri, in mod direct si nemijlocit.
2
Q
Ce reprezinta dreptul de proprietate sub aspect juridic?
A
Sub aspect juridic, dreptul de proprietate reprezinta un ansamblu de atribute ocrotite juridic, in temeiul carora titulrul dreptului isi poate satisface, in mod direct si nemijlocit, interesele sale legate de apropierea unui lucru.
3
Q
Ce este dreptul de proprietate?
A
Dreptul de proprietate este acel drept subiectiv care da expresie apropierii unui lucru, permitand titularului sa exercite posesia, sa foloseasca si sa dispuna de acel lucru, in putere proprie si in interes propriu, in cadrul si cu respectarea dispozitiilor legale.
4
Q
Care sunt cele doua forme ale dreptului de proprietate?
A
Cele doua forme ale dreptului de proprietate sunt: dreptul de proprietate publica si dreptul de proprietate privata.
5
Q
Cum defineste art. 555 dreptul de proprietate privata?
A
Art. 555 defineste dreptul de proprietate privata ca fiind dreptul titularului de a poseda, folosi si dispune de un bun in mod exclusiv, absolut si perpetuu, in limitele prevazute de lege.
6
Q
Ce exercita proprietarul, spre deosebire de titularii altor drepturi subiective asupra aceluiasi bun?
A
Spre deosebire de titularii altor drepturi subiective asupra aceluiasi bun, proprietarul exercita atributele juridice ale dreptului de proprietate in putere proprie si interes propriu.
7
Q
Care este definitia dreptului de proprietate privata?
A
Dreptul de proprietate privata este acel drept subiectiv asupra unor bunuri, altele decat cele care alcatuiesc domeniul public, in temeiul caruia titularul sau exercita posesia, folosinta si dispozitia, in putere proprie si in interes propriu, in limitele determinate de lege.
8
Q
Conform art. 553 alin (1), cine poate fi titular al dreptului de proprietate privata?
A
Din art. 553 alin (1), rezulta ca titular al dreptului de proprietate privata poate fi orice subiect de drept civil, deci orice persoana fizica sau juridica de drept privat sau de drept public, inclusiv statul si unitatile administrativ-teritoriale.
9
Q
Ce poate forma obiect al dreptului de proprietate privata?
A
Poate forma obiect al dreptului de proprietate privata orice lucru mobil sau imobil, cu exceptia celor care, prin natura lor, formeaza obiectul exclusiv al proprietatii publice, precum si a celor care nu sunt susceptibile de apropiere.
10
Q
Conform art. 555, care sunt atributele dreptului de proprietate publica si dreptului de proprietate privata?
A
Conform art. 555, atributele dreptului de proprietate, sunt urmatoarele: posesia, folosinta si dispozitia.
11
Q
Ce reprezinta posesia ca atribut al dreptului de proprietate?
A
Ca atribut al dreptului de proprietate, posesia este expresia juridica a apropierii si stapanirii lucrului, constituind o stare de drept, iar nu o simpla stare de fapt.
12
Q
Ce posibilitate are titularul dreptului de proprietate, pe temeiul posesiei?
A
Pe temeiul acestui atribut aldreptului de proprietate, titularul dreptului de proprietate are posibilitatea fie de a exercita o stapanire efectiva a lucrului in materialitatea sa, direct si nemijlocit, pin putere proprie si in interes propriu, fie de a consimti ca stapanirea sa fie exercitata si in interesul lui, de catre o alta persoana.
13
Q
Ca atribut al dreptului de proprietate, ce este posesia?
A
Posesia este expresia juridica a apropierii si stapanirii lucrului, constituind o stare de drept, iar nu o simpla stare de fapt.
14
Q
Ce posibilitate are titularul dreptului de proprietate (proprietarul) pe temeiul posesiei, ca atribut al dreptului de proprietate?
A
Proprietarul are posibilitatea fie de a exercita o stapanire efectiva a lucrului in materialitatea sa, direct si nemijlocit, prin putere proprie si in interes propriu, fie de a consimti ca stapanirea sa fie exercitata, in numele si in interesul lui, de catre o alta persoana.
15
Q
Ca atribut al dreptului de proprietate, ce se desemneaza prin folosinta?
A
Prin acest atribut se desemneaza facultatea conferita titularului dreptului de proprietate de a uza de lucrul sau si facultatea de a pune lucrul in valoare prin exploatarea acestuia in propriul sau interes, dobandind fructele pe care le obtine acesta.
16
Q
Prin intermediul carei operatiuni pot fi dobandite fructele?
A
Dobandirea fructelor poate fi rezultatul exploatarii directe si nemijlocite a lucrului de catre titularul dreptului de proprietate, dar si al cedarii folsintei lucrului catre o alta persoana, in schimbul unei sume de bani.
17
Q
Ca atribut al dreptului de proprietate, ce se intelege prin dispozitie?
A
Prin acest atribut se intelege prerogativa titularului dreptului de proprietate de a dispune de lucru.
18
Q
Ce se intelege prin dispozitia materiala?
A
Prin dispozitia materiala se intelege prerogativa titularului dreptului de proprietate de a dispune de substanta lucrului, prin consumare, transformare sau chiar distrugere, desigur cu respectarea prevederilor legale.
19
Q
Ce se desemneaza prin dispozitia juridica?
A
Prin dispozitia juridica se desemneaza prerogativa de a instraina lucrul, precum si de a constitui asupra lui drepturi reale in favoarea altor persoane.
20
Q
Care sunt caracterele juridice ale dreptului de proprietate privata?
A
Caracterele juridice ale dreptului de proprietate privata (ca de altfel si ale dreptului de proprietate publica) sunt in numar de 3: caracterul absolut, caracterul exclusiv si caracterul perpetuu.
21
Q
Ce se intelege prin caracterul exclusiv al dreptului de proprietate?
A
Prin caracterul exclusiv al dreptului de proprietate se intelege ca titularul acestuia exercita singur toate atributele dreptului de proprietate, cu excluderea celorlalte persoane, acestea avand obligatia de a nu face nimic de natura a aduce atingere dreptului titularului.
22
Q
Ce se intelege prin caracterul perpetuu al dreptului de proprietate?
A
Prin caracterul perpetuu al dreptului de proprietate se intelege, pe de o parte, ca dreptul de proprietate nu are o durata limitata in timp, iar, pe de altaparte, ca dreptul de proprietate nu se pierde prin intrebuintare din partea titularului.
23
Q
De catre cine sunt determinate limitele materiale ale exercitarii dreptului de proprietate?
A
Limitele materiale ale exercitarii dreptului de proprietate sunt determinate de corporalitatea lucrului, obiect al dreptului de proprietate.
24
Q
Ce sunt limitele juridice ale dreptului de proprietate?
A
Limitele juridice sunt acelea care vizeaza exercitarea atributelor dreptului de proprietate.
25
Din ce pot izvori limitele juridice ale dreptului de proprietate?
Limitele juridice pot izvori din: lege, uzante, acte juridice, hotarari judecatoresti.
26
Care este distanta minima la care se pot face constructiile, lucrarile sau plantatiile?
Constructiile, lucrarile sau plantatiile se pot face de care proprietarul fondului numai cu respectarea unei distante minime de 60 de centimetri fata de linia de hotar, daca nu se prevede altfel prin lege sau prin regulamentul de urbanism, astfel incat sa nu se aduca atingere drepturilor proprietarului vecin.
27
Cum se poate face derogare de la distanta minima de 60 de cm fata de hotar?
Orice derogare de la distanta minima se poate face prin acordul partilor exprimat printr-un inscris autentic (art. 612).
28
Conform art. 611, cum trebuie facuta streasina casei?
Art. 611 il obliga pe proprietar sa isi faca streasina casei sale astfel incat apele provenind de la ploi sa nu se scurga pe fondul proprietarului vecin.
29
La ce distanta trebuie saditi arborii fata de linia de hotar?
In lipsa unor dispozitii cuprinse in lege, regulamentul de urbanism sau a obiceiului locului, arborii trebuie saditi la o distanta de cel putin 2 metri de linia de hotar, cu exceptia acelora mai mici de 2 metri, a plantatiilor si a gardurilor vii.
30
Proprietarul vecin, in caz de nerespectare a distantei de sadire a arborilor, la ce este indreptatit?
In caz de nerespectare a distantei, proprietarul vecin este indreptatit sa ceara scoaterea, ori, dupa caz, taierea, la inaltimea cuvenita, a arborilor, plantatiilor ori a gardurilor vii, pe cheltuiala proprietarului fondului pe care acestea sunt ridicate.
31
Ce drept are proprietarul fondului peste care se intind radacinile sau ramurile arborilor apartinand proprietarului vecin?
Proprietarul fondului peste care se intind radacinile sau ramurile arborilor apartinand proprietarului vecin are dreptul de a le taia, precum si dreptul de a pastra fructele cazute in mod natural pe fondul sau.
32
Care este distanta minima obligatorie intre fondul, ingradit sau neingradit, apartinand proprietarului vecin si fereastra pentru vedere?
Este obligatorie pastrarea unei distante de cel putin 2 metri intre fondul, ingradit sau neingradit, apartinand proprietarului vecin si fereastra pentru vedere, balconul ori alte asemenea lucrari ce ar fi orientate catre acest fond.
33
Care este distanta minima pentru fereastra pentru vedere, balconul ori alte asemenea lucrari neparalele cu linia de hotar spre fondul invecinat?
Fereastra pentru vedere, balconul ori alte asemenea lucrari neparalele cu linia de hotar spre fondul invecinat sunt interzise la o distanta mai mica de un metru.
34
De unde se calculeaza distanta in cazul ferestrelor pentru vedere, balcoanelor ori alte asemenea lucrari?
Distanta se calculeaza de la punctul cel mi apropiat de linia de hotar, existent pe fata zidului in care s-a deschis vederea sau, dupa caz, pe linia exterioara a balconului, pana la linia de hotar.
35
De unde se calculeaza distanta in cazul lucrarilor neparalele (ferestrelor pentru vedere, balcoanelor ori alte asemenea lucrari)?
Distanta, si in cazul lucrarilor neparalele, se masoara tot perpendicular, de la punctul cel mai apropiat al lucrarii cu linia de hotar si pana la aceasta linie.
36
Care este limita de distanta permisa proprietarului pentru fereastra de lumina daca sunt astfel contruite sa impiedice vederea spre fondul invecinat?
Art. 616 permite proprietarului sa isi deschida, fara limita de sitanta, ferestre de lumina daca sunt astfel construite incat sa impiedice vederea spre fondul invecinat.
37
Ce prevede art. 617 cu privire la proprietarul fondului care este lipsit de acces la calea publica?
Art. 617 prevede ca proprietarul fondului care este lipsit de acces la calea publica are dreptul sa i se permita recerea pe fondul vecinului sau pentru exploatarea fondului propriu.
38
Care este calea pentru a obtine dreptul de trecere pe fondul vecin?
Proprietarul lipsit de acces la calea publica se poate intelege cu proprietarul fondului vecin si care are acces la calea publica in privinta constituirii unui drept de trecere.
39
Cum va fi stabilit dreptul de trecere pe fondul vecin catre calea publica, in lipsa unei intelegeri?
In lipsa unei intelegeri, dreptul de trecere va fi stabilit prin hotarare judecatoreasca, tinandu-se seama de dispozitiile inscrise in art. 617 si urm.
40
Cum poate fi stabilit accesul la calea publica in cazul in care lipsa accesului la calea publica este imputabila proprietarului care pretinde trecerea?
In cazul in care lipsa accesului la calea publica este imputabila proprietarului care pretinde trecerea, aceasta poate fi stabilita numai cu consimtamantul proprietarului care are acces la calea publica si cu plata despagubiri.
41
Cum se poate dobandi dreptul de proprietate?
Prin conventie, prin mostenire legala sau testamentara, prin accesiune, prin uzucapiune, ca efect al posesiei de buna-credinta in cazul bunurilor mobile si al fructelor, prin ocupatiune, prin traditiune, prin hotarare judecatoreasca, atunci cand aceasta aeste translativa de proprietate prin ea insasi, prin efectul unui act administrativ, insa numai in cazurile expres prevazute de lege.
42
Ce poate face proprietarul, deasupra si in subsolul terenului?
Proprietarul pote face, deasupra si in subsolul terenului, toate constructiile, plantatiile si lucrarile pe care le gaseste de cuviinta, in afara de exceptiile stabilite de lege, si poate trage din ele foloasele pe care acestea le-ar produce.
43
Este absoluta regula potrivit careia proprietarul poate realiza pe terenul sau orice constructie?
Regula potrivit careia proprietarul poate realiza pe terenul sau orice constructie nu este absoluta, ci trebuie privita in cadrul juridic general al amenajarii teritoriului si cel al executarii, al transformariii si al demolarii contructiilor si, de asemenea, trebuie sa se tina cont de dispozitiile legale privind amplasarea constructiilor si calitatea in constructii.
44
Ce reprezinta amenajarea teritoriului?
Amenajarea teritoriului reprezinta o activitate complexa care are ca scop armonizarea la nivelul intregului teritoriu a politicilor economice, sociale, ecologice si culturale, stabilite la nivel national si local.
45
Care este scopul amenajarii teritoriului?
Asigurarea echilibrului in dezvoltarea diferitelor zone ale tarii, urmarindu-se cresterea coeziunii si eficientei relatiilor economice dintre acestea.
46
Ce este urbanismul?
Urbanismul este componenta cea mai importanta a amenajarii teritoriului, avand ca principal scop stimularea evolutiei complexe a localitatilor, prin elaborarea si implementarea strategiilor de dezvoltare spatiala, durabila si integrata, pe termen scurt, mediu si lung.
47
De cine este organizata activitatea de amenajare a teritoriului si de urbanism la nivel national?
Activitatea de amenajare a teritoriului si de urbanism la nivel national este coordonata de guvern, care stabileste, in baza strategiilor nationale de dezvoltare, linii directoare, politici sectoriale, programe si poriecte prioritare.
48
Ce este certificatul de urbanism?
Certificatul de urbanism este actul de informare, cu caracter obligatoriu, prin care autoritatea adminisratiei publice judetene saau locale face cunoscute regimul juridic, economic si tehnic al imobilelor, precum si conditiile necesare pentru realizarea unor investitii, "tranzactii" imobiliare si alte operatiuni imobiliare potrivit legii.
49
De cine se emite certificatul de urbanism?
Certificatul de urbanism se emite de presedintii consiliilor judetene, primarul general al municipiului Bucuresti sau, dupa caz, primari, la cererea persoanelor fizice sau juridice, in vederea obtinerii ulterioare a autorizatiei de executare a lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente acestora, precum si in vederea desfiintarii constructiilor.
50
Ce se va mentiona in mod obligatoriu in certificatul de urbanism?
In certificatul de urbanism se va mentiona in mod obligatoriu scopul pentru care a fost eliberat.
51
Ce este autorizatia de construire?
Autorizatia de construire este un act al autoritatii publice locale pe baza caruia este permisa executarea lucrarilor de constructii corespunzatoare masurilor prevazute de lege referitoare la amplasarea, conceperea, realizarea, exploatarea si postutulizarea constructiilor.
52
In ce baza se emite autorizatia de construire?
Autorizatia de construire se emite in baza documentatiei pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii, elaborata in conditiile legii, in temeiul si cu respectarea prevederilor documentatiilor de urbanism, avizate si aprobate potrivit legii.
53
Ce este necesar pentru emiterea unei autorizatii de construire?
In vederea emiterii autorizatiei de construire, este necesara o cerere in acest sens formulata de catre titularul "unui drept real" asupra unui imobil identificat prin numar cadastral, daca legea nu dispune altfel.
54
In cat timp se emite autorizatia de construire?
Autorizatia se emite, in cel mult 30 de zile de la data depunerii documentatiei pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii, de catre presedintele consiliului judetean, primarul general al municipiului Bucuresti sau, dupa caz, primar.
55
Care sunt operatiunile care pot fi facute numai in baza autirzatiei de desfiintare?
operatiunile de demolare ori dezmembrare, partiala sau totala, a constructiilor si a instalatiilor aferente, precum si a oricaror amenajari pot fi facute numai pe baza autorizatiei de desfiintare.
56
Cum se obtine autorizatia de desfiintare?
Autorizatia de desfiintare se obtine de la aceleasi autoritati publice si in aceleasi conditii ca autorizatia de construire, nefiind insa necesara emiterea punctului de vedere al autoritatii mediului ori a actului administrativ al acesteia.
57
In baza carei autorizatii se face inscrierea in cartea funciara a dreptului de proprietate asupra constructiei?
Inscrierea in cartea funciara a dreptului de proprietate asupra constructiei se va face in baza autorizatiei de construire si a procesului-verbal de receptie la terminarea lucrarilor semnat de reprezentantul autoritatii locale sau a unui certificat eliberat de autoritatea locala pe raza careia este edificata constructia, precum si a unei documentatii caastrale.
58
Cum se intabuleaza constructiile realizate inainte de 1 august 2001?
Constructiile realizate inainte de 1 august 2001 se intabuleaza, in lipsa autorizatiei de construire, in baza certificatului de atestare fiscala.
59
Ce se atesta prin certificatul de atestare fiscala?
In baza certificatului de atestare fiscala se atesta achitarea tuturor obligatiilor fiscale de plata datorate autoritatii administratiei publice locale in a carei raza se afla constructia, precum si a documentatiei cadastrale.
60
Cum se inregistreaza constructiile neinregistrate la autoritatea administratiei publice locale competente?
In cazul in care constructiile nu sunt inregistrate la autoritatea administratiei publice locale competente, acestea se inregistreaza daca se achita impozitul aferent pe ultimii 5 ani anteriori depunerii declaratiei fiscale, inclusiv pentru anul in curs.
61
Cum poate ataca proprietarul terenului in cazul in care se refuza inregistrarea unei constructii realizate anterior 1 august 2001?
Pentru constructiile realizate anterior datei de 1 august 2001, in cazul in care se refuza eliberarea certificatului de atestare fiscala, proprietarul terenului poate sa atace acest refuz la instanta de contencios administrativ.
62
Care sunt consecintele suportate de proprietarul unei constructii fara autorizatie de construire sau cu nerespectarea prevederilor acesteia, precum si cele care nu au efectuate receptia realizate dupa 1 august 2001 ?
Constructiile executate fara autorizatie de construire sau cu nerespectarea prevederilor acesteia, precum si cele care u au efectuata receptia la terminarea lucrarilor, potrivit legii, nu se considera finalizate si nu pot fi intabulate in cartea funciara.
63
Cum pot fi instrainate (dobandite) constructiile si terenurile aflate in proprietate privata?
Constructiile si terenurile aflate in proprietate privata, indiferent de titular, sunt in circuitul civil general, astfel incat ele pot fi instrainate (dobandite) prin oricare dintre modurile de dobandire a dreptului de proprietate reglementate de lege, afara de exceptiile expres si limitativ stabilite prin lege.
64
Cu ce este compatibil dreptul de proprietate privata asupra constructiilor sau terenurilor?
Dreptul de proprietate privata asupra constructiilor sau terenurilor este compatibil cu constituirea unor drepturi reale principale-dezmembraminte ale dreptului de proprietate, precum si constituirea unor garantii reale imobiliare.
65
Ce reprezinta dreptul de uzufruct, uz, abitatie, servitute si superficie?
Dezmembraminte ale dreptului de proprietate.
66
Ce reprezinta ipoteca imobiliara si privilegiile imobiliare?
Garantii reale imobiliare.
67
Care sunt restrictiile opozabile persoanelor fizice sau juridice straine si a apatrizilor pentru dobandirea dreptului de proprietate asupra constructiilor?
Persoanele fizice sau juridice straine si apatrizii pot dobandi dreptul de proprietate asupra constructiilor fara nicio restrictie.
68
In ce forma trebuie incheiate actele juridice intre vii de instrainare a locuintelor si unitatilor individuale?
Actele juridice intre vii de instrainare a locuintelor si unitatilor individuale trebuie sa se incheie in forma autentica, sub sanctiunea nulitatii absolute.
69
Care este forma necesara pentru orice conventie care stramuta sau constituie drepturi reale ce urmeaza a fi inscrise in cartea funciara?
Art. 1244 a impus forma autentica ad validitatem pentru orice conventie care stramuta sau constituie drepturi reale ce urmeaza a fi inscrise in cartea funciara.
70
Care este sanctiunea aplicabila pentru orce conventie prin care se instraineaza un bun fara a se incheia prin inscris autentic.
Orice conventie prin care se instraineaza un imobil ori prin care se constituie un drept real imobiliar trebuie, sub sanctiunea nulitatii absolute, sa fie incheiata prin inscris autentic.
71
Ce caracter va avea inscrierea in cartea funciara in cazul instrainarii si constituirii de drepturi reale imobiliare?
Inscrierea in cartea funciara in cazul instrainarii si constituirii de drepturi reale imobiliare va avea caracter constitutiv.
72
Cand se aplica prevederea legala referitoare la caracterul constitutiv al inscrierii in cartea funciara?
Prevederea legala referitoare la caracterul constitutiv se va aplica numai dupa finalizarea lucrarilor de cadastru pentru fiecare unitate administrativ-teritoriala, pana la acea data inscrierea facandu-se numai in scopul de opozabilitate fata de terti.
73
Ce trebuie sa solicite notarul public la autentificarea actlor prin care se transmite , se modifica ori se constituie un drept real imobiliar?
La autentificarea actelor prin care se transmite, se modifica ori se constituie un drept real imobiliar, notarul public trebuie sa solicite un extras de carte funciara.
74
Unde trebuie sa isi inscrie dreptul real imobiliar instrainatorul sau cel care constituie un drept real imobiliar, inainte de incheierea actului juridic?
Instrainatorul sau cel care constituie un drept real imobiliar, inainte de incheierea actului juridic trebuie sa isi inscrie dreptul real imobiliar in cartea funciara.
75
Care este sanctiunea in cazul lipsei certificatului de performanata energetica, in cazul vanzarii(sau inchirierii) unei cladiri ori a unei unitati de cladire?
In cazul vanzarii (sau inchirierii) unei cladiri ori a unei unitati de cladire, existenta unui certificat de performana energetica reprezinta o alta cerinta impusa, sub sanctiunea nulitatii relative.
76
Care este sanctiunea in cazul operatiunilor notariale care au ca obiect imparteli sau comasari de parcele solicitate in scopul realizarii de lucrari de constructii, precum si constituirea unei servituti de trecere cu privire la imobil efectuate in lipsa certificatului de urbanism?
Operatiunile notariale care au ca obiect imparteli sau comasari de parcele solicitate in scopul realizarii de lucrari de constructii, precum si constituirea unei servituti de trecere cu privire la imobil efectuate in lipsa certificatului de urbanism sunt lovite de nulitate.
77
De cate feluri poate fi dreptul de preemptiune?
Dreptul de preemptiune poate sa fie de natua conventionala sau legala.
78
Ce este dreptul de proprietate publica?
Dreptul de proprietate publica este acel drept de proprietate ce apartine statului sau unitatilor administrativ-teritoriale si care are ca obiect bunuri care, prin natura lor sau printr-o dispozitie speciala a legii, sunt de uz sau de interes public.
79
Ce dispozitii se aplica dreptului de proprietate pubica, in lipsa de prevedere contrara?
In lipsa de prevedere contrara, dispozitiile aplicabile dreptului de proprietate privata se aplica si dreptului de proprietate publica, in masura in care sunt compatibile cu acesta.
80
Ce subiecte de drept pot fi titulari ai dreptului public?
Numai statul si unitatile administrativ-teritoriale pot fi titulari ai dreptului de proprietate publica.
81
Din sfera carui domeniu apartin bunurile proprietate publica?
Bunurulie proprietate publica fac parte din domeniul public national, judetean sau, dupa caz, local.
82
In cazul bunurilor din domeniul public de interes national, cui apartine dretul de proprietate publica?
In cazul bunurilor din domeniul public de interes national, dreptul de proprietate publica apartine statului.
83
In proprietatea cui se afla bunurile din domeniul public de interes public judetean sau local?
Bunurile din domeniul public de interes judetean sau local sunt in proprietatea publica a unitatilor administrativ-teritoriale (judetul, municipiul, orasul, comuna).
84
Cum se face delimtarea dintre domeniul public national, judetean si local?
Delimitarea dintre domeniul public national, judetean si local se face in conditiile legii.
85
Care sunt caracterele specifice dreptului de proprietate?
Inalienabilitatea
Imprescriptibilitatea
Insesizabilitatea
86
Ce reprezinta caracterul inalienabil al dreptate publica?
Dreptul de proprietate publica este inalienabil, deci bunurile care alcatuiesc domeniul public nu pot fi instrainate, sub sanctiunea nulitatii absolute a eventualului act de instrainare.
87
Care este sanctiunea actului de instrainare a dreptului de proprietate publica?
Sanctiunea nulitatii absolute.
88
Se pot constitui desmembraminte ale dreptului de proprietate asupra lucrurilor ce formeaza obiect al dreptului de proprietate publica?
Asupra lucrurilor ce formeaza obiect al dreptului de proprietate publica nu se pot constitui dezmembraminte ale dreptului de proprietate (uzufruct, uz, abitatie, servitute sau superficie).
89
Cum pot fi dobandite bunurile proprietate publica prin uzucapiune sau prin posesie de buna-credinta?
Bunurile proprietate publica nu pot fi dobandite de cel care exercita posesia asupra lor prin uzucapiune si nici ca efect al posesiei de buna-credinta.
90
Cand opereaza inalienabilitatea bunului proprietate publica?
Inalienabilitatea bunului opereaza numai atat timp cat bunul apartine domeniului public.
91
Cand poate fi instrainat un bun proprietate publica in conditiile legii?
Daca bunul este dezafectat din domeniul public si trecut in domeniul privat, atunci el va putea fi instrainat in conditiile legii.
92
Ce reprezinta imprescriptibilitatea dreptului de proprietate publica?
Dreptul de proprietate publica este imprescriptibil, ceea ce inseamna nu numai ca el nu se stinge prin neuz, dar si ca actiunea in revendicarea unui bun proprietate publica poate fi exercitata oricand in timp, fiind imprescriptibila extinctiv chiar si in situatii de exceptie.
93
Ce reprezinta insesizabilitatea dreptului de proprietate publica?
Dreptul de proprietate publica este insesizabil, deci bunurile din domeniul public nu pot fi urmarite de creditorii titularului dreptului de proprietate asupra acestor bunuri (adica de creditorii statului sau ai unitatilor administrativ-teritoriale.
94
Cum pot fi dobandite bunurile proprietate publica?
Prin achizitie publica
Prin expropriere pentru cauze de utilitate publica
Prin donatie sau legat, daca bunul prin natura lui sau prin vointa dispunatorului, devine de uz sau de interes public
prin conventie cu titlu oneros
Prin alte moduri stabilite de lege
95
Cum poate fi definita expropierea?
Expropierea poate fi definita ca un act de putere publica prin care se realizeaza dobandirea fortata a proprietatii private asupra imobilelor necesare executarii lucrarilor de utilitate publica, in schimbul unei despagubiri prealabile.
96
La ce conduce expropierea?
Exproprierea conduce la transformarea calitativa a proprietatii, din proprietate privata in proprietate publica.
97
Ce bunuri imobile pot fi expropriate?
Pot fi expropriate bunurile imobile proprietatea persoanelor fizice sau a persoanelor juridice cu sau fara scop lucrativ, precum si pentru lucrari de utilitate publica de interes national, cele aflate in proprietatea privata a comunelor, oraselor, municipiilor sau judetelor.
98
Ce bunuri nu sunt susceptibile de expropiere?
Bunurile imobile proprietate publica, intrucat acestea, prin natura si destinatia lor, sunt afectate unei utilitati publice; bunurile imobile aflate in proprietatea privata a statului, deoarece, in cazul acestora, statul, in calitate de proprietar, are posibilitatea sa afecteze utilitatii publice oricare dintre bunurile pe care le are in proprietate privata; bunurile imobile aflate in proprietatea privata a comunelor, oraselor, municipiilor sau judetelor, insa numai in cazul in care utilitatea publica nu este de interes national.
99
Cum se poate trece un bun din proprietate privata la care statul este actionar, in proprietate publica, fara a avea acordul adunarii generale a actionarilor?
Daca bunul se afla in patrimoniul unei societati comerciale la care statul sau o unitate administrativ-teritoriala este actionar si nu se obtine acordul adunarii generale a actionarilor, atunci el poate fi trecut in domeniul public numai prin procedura expropierii.
100
Cum poate fi evitata procedura expropierii?
Procedura expropierii poate fi evitata de cei interesati prin cesiunea amiabila, partile deci stabilind deci o alta modalitate de transfer din proprietate privata in proprietate publica a imobilelor susceptibile de a forma obiectul expropierii.
101
Cand poate interveni cesiunea amiabila?
Cesiunea amiabila poate interveni in orice faza a procedurii de expropiere, pana in momentul solutionarii cererii de xpropiere de catre tribunal.
102
Care sunt cele trei etape care presupun expropierea?
Declararea utilitatii publice;
Masurile pregatitoare expropierii (etapa administrativa);
Expropierea propriu-zisa si stabilirea despagubirilor (etapa judiciara).
103
De catre cine se declara utilitatea publica?
Pentru lucrarile de interes national, utilitatea publica se declara de catre Guvern, iar pentru lucrarile de interes local, utilitatea publica se declara de catre consiliile judetene sau Consiliul General al Municipiului Bucuresti.
104
De catre cine este declarata utilitatea publica pentru lucrarile de interes local ce se desfasoara pe teritoriul mai multor judete?
Pentru lucrarile de interes local care se desfasoara pe teritoriul mai multor judete, utilitatea publica este declarata de o comisie compusa din presedintii consiliilor judetene respective, iar in caz de dezacord, utilitatea publica poate fi declarata de catre Guvern.
105
Cand se face declaratia de utilitate prealabila?
Declaratia de utilitate publica prealabila se face numai dupa o cercetare prealabila, efectuata de comisiile prevazute de lege.
106
Cum va fi consemnat rezultatul cercetarii prealabile?
Rezultatul cercetarii prealabile va fi consemnat intr-un proces-verbal ce se va inainta Guvernului sau, dupa caz, consiliului judetean, respectiv Consiliului General al Municipiului Bucuresti.
107
Ce acte de declarare a utilitatii publice sunt excepate de la publicitate?
Sunt exceptate de la publicitate actele de eclarare a utilitatii publice pentru lucrari privind apararea tarii si siguranta statului.
108
Ce este declaratia de utilitate, ca natura juridica?
Ca natura juridica, declaratia de utilitate este un act administrativ- act conditie -, fiind supus controlului constitutionalitatii si legalitatii sale in aceasta etapa la CCR sau la instanta de contencios administrativ, fara insa a se putea examina oportunitatea acestuia.
109
Ce intocmeste expropriatorul dupa aducerea la cunostinta publica a declaratiei de utilitate publica?
Dupa aducerea la cunostiinta publica a declaratiei de utilitate publica, expropriatorul intocmeste planurile cuprinzand terenurile si constructiile supuse expropierii, indicand numele proprietarilor si ofertele de despagubiri.
110
In ce termen se notifica titularii drepturilor reale asupra imobilelor supuse expropierii?
Propunerile de expropiere si procesul-verbal prin care s-a finalizat cercetarea prealabila declararii uitlitatii publice se notifica titularilor drepturilor reale asupra imobilelor supuse exproprierii, in termen de 15 zile de la publicare.
111
De catre cine se solutioneaza propunerea de expropiere, precum si eventualele intampinari?
Propunerea de expropiere, precum si eventualele intampinari formulate se solutioneaza de catre comisia stabilita de lege conform procedurii prevazute de art. 15-18 din Legea nr. 33/1994.
112
De catre cin se solutioneaza cererile privitoare la expropiere?
Solutionarea cererilor privitoare la expropiere este de competenta tribunalului in raza caruia este situat imobilul propus pentru expropiere.
113
Cum se va face judecarea cererii de expropiere?
Judecarea cererii de expropiere sa va face cu citarea nu numai a proprietarului sau a posesorului, desigur si a expropriatorului, ci si cu citarea oricarui titular al unor drepturi reale asupra imobilului supus expropierii, precum si a oricarei persoanecunoscute care ar putea justifica un interes legitim asupra acestuia, solutionarea cererii realizandu-se cu participarea procurorului.
114
Ce va face instanta in cazul in care partile se invoiesc asupra expropierii si asupra despagubirilor?
In cazul in care partile se invoiesc in fata instantei asupra expropierii si asupra despagubirii, aceasta va lua act de invoiala si va pronunta o hotarare definitiva.
115
Ce va face instanta in cazul in care partile se invoiesc doar asupra expropierii?
atunci cand partile sau numai unele dintre acestea se invoiesc cu privire la expropiere, dar nu si asupra despagubirii, instanta va lua act de intelegerea partilor si va stabili despagubirea.
