compresia de maxilar Flashcards
(169 cards)
1
Q
definitie compresie de maxilar
A
= anomalie dm complexa, frecvent intalnita in cabinetele orto ; deficit de dezvoltare transversala maxilar
Conform clasificarii:
-propusa de Korkhaus si Kantorwics 1927
-modificata de Reichenbach si Brukl 1962
=> sindrom cu etiologie predominant FUNCTIONALA cu buchet de semne clinice si paraclinice SPECIFICE produse de INSUFICIENTA dezvoltarii TRANSVERSALE a MAXILARULUI
2
Q
Terminologie compresie
A
- Hoffer 1955 morsus contractus
- Angle 1907 - clasa 2 div 1 frecvent + RO ; distalizare unilaterala => subdiv 1
- Proffit 2013 - literatura anglo saxona
- Franceza - Bassigny 1983 - ENDO = deficitul de dezv transv
Endo alveolie mx sau md - LINGUO inclinare/versie molari si premolari uni sau bi lateral
Endo gnatie - normo inclinare M si Pm; inghesuire incisivi
- Firu 1983 - clasificarea clinico antropologica - anomalie dento maxilara
3
Q
Prevalenta compresie
A
- maj autorilor (fisk, moyers, canot) - locul 1 in cab orto ; locul 2 din totalul anomaliilor dupa clasa 1
- forma cu prodentie mai frecv
- Boboc, tara noastra, 1971 - 30% pop generala ; 50% cabinet orto
- studiu TUDOR 2014, regiuni montane, copii clasele 1-8 => 22,3% RO si 31% RRO
(zone cu amestec populational redus si carii 98,6% )
4
Q
ETIOPATOGENIE compresie
A
interactiune factori de mediu cu factori genetici ; mecanisme incomplet elucidate
Compresia de mx rezulta prin ALTERAREA ONTOGENETICA a cresterii transversale maxilare
- f locali
-f generali
-f genetici
- f de mediu = externi = functionali
5
Q
CRESTEREA TRANSVERSALA a maxilarului
A
BOBOC 1993 : periost ( apozitie si remodelare ) + apofize alveolare laterale ( crestere divergenta ) + suturi ( activitate crescuta 2-3 ani, pana in 10 ani mai lenta, dupa 10 ani scade mult )
PETERSON 1977 : tipar individual de crestere + EXTINS IN DECADA A DOUA DE VIATA - sutura medio palatina
BJORK : sutura activa PANA LA SFARSITUL PUBERTATII. dupa pubertate => osificare
PERSSON THAILANDER : OSIFICARE sutura medio palatina 30-35 ani
SOREL 2013 : activitatea suturii in primii ani de viata => expansionare baza craniu si dezvoltarea etajului superior TRANSVERSAL
6
Q
crestere transversala maxilar - BOBOC 1993
A
- periost - apofiza si remodelare osoasa
- crestere divergenta apofize alveolare laterale
- suturi perimaxilare si medio palatina
- activitate mult crescuta in primii
2-3 ani
- pana in 10 ani mai lent
- dupa 10 ani se reduce mult
7
Q
crestere transversala maxilar PETERSON
A
- tipar de crestere individual
- expansionare pana in decada a doua
pe baza suturii medio palatine
8
Q
crestere transversala maxilar PERSSON si THAILANDER
A
- sutura mediopalatina
OSIFICARE 30-35 ani
9
Q
crestere transversala maxilar BJORK
A
sutura medio palatina activitate intensa in primii ani de viata
osificarea incepe la pubertate
10
Q
Sorel 2013 crestere transversala maxilar
A
sutura medio palatina determina:
EXPANSIONARE BAZA CRANIU
CRESTERE TRANSVERSALA etaj SUPERIOR
11
Q
cresterea transversala a maxilarului pe baza factorilor functionali
A
dupa finalizare crestere cu sutura medio palatina si blabla
FACTORI FUNCTIONALI :
- presiunea din fosele nazale si sinusurile maxilare
- presiunea LIMBII pe palat, procese alveolare si dinti : in repaus + functii pe directie vestibulara
12
Q
tipurile nordice
A
-proalveolodontie superioara = fenomen atavic
-retrognatism mandibular = fenomen protero genetic - tendinta de reducere
-inocluzie sagitala 8mm
13
Q
cum se manifesta tendinta de evolutie filogenetica
A
prin reducere sagitala a oaselor maxilare si mandibulare
14
Q
Ce gene sunt implicate in cresterea si dezvoltarea maxilarelor
A
DLX 1,2
MSX 1,2
15
Q
Caracteristici cranio faciale cu transmitere ereditara
A
- dezechilibru intre bazele maxilare - PROgnatism MAXILAR si RETROgnatism MANDIBULAR
- dezechilibru muschi => influente pe os
- ALUNGIRE planum
- REDUCEREA flexiunii bazei craniului = Unghi Sfenoidal MARIT
- Malformatii cranio faciale - MICRO somie faciala , sdr Apert, sdr Crouzon, sdr Treacher Collins ( disostoza mandibulara ) , sdr Pierre Robin, sdr Goldenhar
16
Q
Daca se reduce flexiunea bazei craniului inseamna ca
A
unghiul sfenoidal e marit
17
Q
Ce malformatii cranio faciale avem la compresie?
A
- microsomia hemifaciala
- sdr Treacher Collins = disostoza mandibulara
- sdr Pierre Robin
- sdr Apert
- sdr Crouzon
- sdr Goldenhar
18
Q
Cine a zis de alungirea planumului si de reducerea flexiunii bazei craniului
A
Precious si Elrow
19
Q
Factori constitutionali cu transmitere ereditara
A
- dolicocefal
- ectomorf
- tipar osos fosfo calcic
- tipar osos elastopat
20
Q
ce implica tiparul osos fosfo calcic
A
- exces de dezvoltare maxilar transversal si sagital
- retrognatism mandibular functional
- carii
21
Q
ce implica tiparul osos elastopat
A
plasticitate osoasa crescuta si deformari ale coloanei vertebrale
22
Q
Ce afectiuni sistemice interfera cu metabolismul osos
A
- HIPER tiroidism
- HIPO fosfatemie
- muco LIPIDOZE
- muco POLIZAHARIDOZE
interfera cu activitatea suturilor
si afecteaza dezv transversala
23
Q
Ce efecte au hipertiroidismul, hipofosfatemia, muco lipidozele si muco polizaharidozele
A
- interfera cu metabolismul osos
- interfera cu sutura medio palatina=> scade actiunea osteoformatoare
- interfera cu dezvoltarea transversala a maxilarului
24
Q
Ce factori Genetici sunt?
A
- Caracteristici cranio faciale mostenite:
- dezechilibre baze - prognatism maxilar si retrognatism mandibular
- dezechilibre musculare
- alungire planum
- reducerea flexiunii bazei craniului
- unghi sfenoidal marit
- malformatii cranio faciale din sindroame - microsomie; pierre robin; apert; crouzon ; goldenhar; treacher collins - Tipar constitutional mostenit
- ectomorf
- dolicocefal
- tipar osos elastopat : plasticitate osoasa crescuta si modificari coloana vertebrala
- tipar osos fosfocalcic : exces maxilar trans si sagital ; retrognatism mandibular ; carii multe - Afectiuni sistemice care inferfera cu metabolismul osos
- hiper tiro
- hipo fosfat
- muco lipidoze
- muco polizaharidoze
25
Ce factori de mediu intrauterini sunt
- alimentatia mamei din sarcina calitativ si cantitativ
- efectul teratogen al fumatului, alcoolului, medicamentelor, radiatiilor, HIPER tensiunii din sarcina
26
Cand alimentatia mamei din sarcina e deficitara cantitativ si calitativ ce se produce
- structura defectuoasa os
- oasele sunt mai vulnerabile la deformari
27
Ce factori teratogeni actioneaza intrauterin
- alcool
-tutun
-medicamente
-radiatii
- hiper tensiune in sarcina
28
Care sunt factorii generali functionali ( de mediu ) DUPA NASTERE
- alimentatia naturala in primele 6 luni
- consistenta alimentelor si diversificarea
- rahitismul
- respiratia orala
- deglutitia infantila
- tulburari de fonatie
- alterarea activității musculare
- atitudini posturale diurne si nocturne
29
Ce efecte are absenta suptului in primele 6 luni
- dezvoltare deficitara
- aport sangvin si nutritiv redus
- scade travaliul muscular prin absenta miscarilor de propulsie si retropulsie repetitive si ample
- nu se mai stimuleaza prima mezializare fiziologica a mandibulei
30
daca nu se mai stimuleaza prima mezializare fiziologica a mandibulei ce se intampla
- mandibula ramane intr o pozitie posterioara
- mandibula nu mai poate contribui la dezvoltarea maxilarului
31
Ce efecte are alimentatia naturala a sugarului
- rol major in DEZVOLTAREA GENERALA
- EVOLUTIE FAVORABILA MAXILARE
- plasarea limbii pe sutura INCISIVO - CANINA => dezvoltarea armonioasa a maxilarului si deglutitie si respiratie simultan
32
Ce rol are diversificarea alimentatiei
- fibre + dure
- amelioreaza musculatura
- stimuleaza centrele osteogenice
33
Ce e rahitismul
tulburare metabolica prin deficit de D2 si D3
34
Ce modificari apar in rahitism in primele luni de viata - korkhaus si kantorwicks
- dispare aspectul normal de semicerc in zona anterioara => aspect de apofiza in V
- ingustare maxilar grad maxi la CANIN
ingustarea scade spre zona molara
- bolta palatina - ADANCA ; OGIVALA
- narine sub dezvoltate
- la mandibula - franare dezvoltare; franare mezializare fiziologica; APLATIZARE zona FRONTALA
- ingustare + scurtare mandibila CANIN + MOLARI TEMPORARI
35
Cand e usor de ameliorat deficitul de dezvoltare transversala din rahitism
in perioada permutarii dentare
36
cauze respiratie orala cronica
- vegetatii adenoide
- rinite
- hipertrofie cornete nazale
- hipertrofie amigdale palatine
- deviatie de sept
- alergii
37
dupa GUDIN marii respiratori orali
facies ADENOIDIAN
LEPTOPROSOP
ELASTOPAT
38
ce se grefeaza pe terenul unui respirator oral
compresia de maxilar
39
cum e presiunea sinusala la respiratorul oral
mai mica decat presiunea atmosferica
40
ce determina obstructia nazala si faringiana superioara
hiperextensie cervicala
cu reducerea lordozei cervicale pt aportul de aer
41
ce determina amigdalele hipertrofice
postura craniana anterioara cu accentuarea lordozei cervicale
pt a degaja spatiul aerian POSTERIOR
42
ce determina amigdalele hipertrofice
postura craniana anterioara cu accentuarea lordozei cervicale
pt a degaja spatiul aerian POSTERIOR
43
prin fanta labiala mentinuta deschisa in respiratia orala ce dispare
tripla inchidere orala facuta de buze limba si mandibula
44
cum e buza superioara in respiratia orala
hipotona si ridicata => face presiune pe procesul alveolar superior, nu pe coroanele dentare => bascularea radiculo linguala
45
Ce determina proalevolodontia superioara in respiratia orala
- buza superioara hipotona si ridicata care face presiune pe procesul alveolar al incisivilor superiori, nu pe coroana => bascularea radiculo linguala a incisivilor superiori
- buza inferioara in spatele incisivilor superiori si face presiune directa pe ei
46
Ce semne avem in respiratia orala
- fanta labiala deschisa => dispare tripla inchidere orala - buze limba si mandibula
- limba coboara => nu mai stimuleaza sutura medio palatina
- buccinatorii sunt hipertoni => ingustare maxilar
- buza superioara e hipotona si ridicata => proalveolodontie superioara
- buza inferioara se insinueaza in spatele incisivilor superiori => presiune directa pe ei => proalveolodontie superioara
- presiunea atmosferica mai mare decat presiunea sinusala
- narinele subdimensionate
- mandibula coboara => retrognatism mandibular
47
care sunt cele doua tipuri de deglutitie infantila
- cu impingerea anterioara a limbii
- linguala sau sublinguala
48
deglutitia cu impingerea limbii spre anterior
- presiune directa pe fata palatinala a incisivilor superori => vestibularizare si proalveolodontie
- limba se ingusteaza
- dispare actiunea protectiva a limbii pentru maxilar => buccinatorul va ingusta maxilarul
49
deglutitia linguala sau sublinguala
- limba ramane in potcoava mandibulara
=> dezvoltare md in exces
=> insuficienta dezv mx
IN HIPERTROFII AMIGDALIENE
50
ce deglutitie si cum respira un pacient cu hipertrofie amigdaliana
deglutitie linguala sau sublinguala
respiratie ; postura craniana anterioara pt a elibera spatiul aerian posterior
51
Tulburari de fonatie ca factor etiologic in compresie
- pronuntia fonemelor dentale facuta cu varful limbii pe fata palatinala a incisivilor superiori, in locul papilei retroincisive
DTLN
52
care sunt consoanele dentale
D T L N
53
musculatura in forma cu prodentie
- buccinator : HIPER ton
- orbicular : HIPO ton
- limba : protruziva si inalta si hipertona
- m mentalis HIPER ton pt a compensa incompetenta labiala
54
cum e musculatura in compresia cu inghesuire
- buccinator HIPER ton
- orbicular HIPER ton
- limba INALTA SI POSTERIOARA
55
Ce mentine retrognatismul mandibular - muschi
HIPO tonia pterigoidienilor EXTERNI
56
Ce atitudini posturale diune sunt in compresie
- postura craniana anterioara
- sprijinire unilaterala obraz
57
ce semne avem in postura craniana anterioara
- umerii : pozitie anterioara si rotatie interna
- accentuare lordoza cervicala
- muschii maseter si temporal : spasm muscular
- limba in pozitie INALTA
- RETROGNATISM MANDIBULAR
58
Ce atitudini posturale nocturne avem
- dormit cu capul in HIPERextensie
- dormit cu PUMNUL INTRE FATA SI PERNA
- dormit cu fanta labiala deschisa
59
Ce atitudini posturale nocturne avem
- dormit cu capul in HIPERextensie
- dormit cu PUMNUL INTRE FATA SI PERNA
- dormit cu fanta labiala deschisa
60
De ce doarme cu fanta labiala deschisa
gravitatie
modificari minore de tonus muscular
61
Ce efecte are mentinerea fantei labiale deschise in timpul somnului
- se exclude pasajul aerian nazal
- in nazofaringe apare o PRESIUNE NEGATIVA comparativ cu presiunea atmosferica
- presiunea negativa din nazofaringe => EXPANSIONARE INTRALUMINALA a :
- tesut adenoidian inel waldeyer
- mucoasa cornet nazal inferior
- mucoasa sinus maxilar
Presiunea negativa si gravitatia mentin limba intr o pozitie posterioara si =>
intretinere apnee si hiponee
restrictionare dezvoltare maxilara
62
Cand se tine fanta labiala deschisa in somn ce se produce in nazofaringe
presiune negativa comparativ cu preziunea atmosferica
=> expansionare intraluminala
- tesut adenoidian inel waldeyer
- mucoasa sinus maxilar
- mucoasa cornete nazale inferioare
63
cand se mentine fanta labiala deschisa in somn, gravitatia si presiunea negativa din nazofaringe ce produc?
limba in pozitie posterioara => intretine apneea si hipopneea
restrictioneaza dezvoltarea maxilarului
64
Ce factori locali avem in compresie
intrauterini :
- fibrom intrauterin
- traumatisme obstetricale
- pozitii anormale membre fat
=> compesie prin presiune directa ; poate fi si asimetrica
dupa nastere :
- obiceiuri vicioase
- alterarea posturii linguale
- alterarea echilibrului labio lingual
- factori patologici locali ( anodontii, pozitii intraosoase ale incisivilor superiori , neconcordanta varstei dentare cu varsta biologica )
65
Ce factori locali avem in compresie
intrauterini :
- fibrom intrauterin
- traumatisme obstetricale
- pozitii anormale membre fat
=> compesie prin presiune directa ; poate fi si asimetrica
dupa nastere :
- obiceiuri vicioase
- alterarea posturii linguale
- alterarea echilibrului labio lingual
- factori patologici locali ( anodontii, pozitii intraosoase ale incisivilor superiori , neconcordanta varstei dentare cu varsta biologica )
66
cand se considera ca obiceiul vicios are efecte permanente
dupa 3 ani
67
cand se considera ca obiceiul vicios are efecte permanente
dupa 3 ani
68
ce obiceiuri vicioase sunt la compresie
interpozitii heterotrope deget / degete => dezechilibre mecanice => modificari specifice compresiei
=> bolta deformata ( presiune directa)
=> ingustare maxilar
=> prodentie superioara
asociere cu succiune => presiune maxima facuta de buccinatori la nivelul comisurilor => ingustare predominant anterioara => arcada maxilara in forma de V
asociere cu sprijin degete pe mandibula => RETROgnatism md + LINGUO inclinare incisivi inferiori
69
cum se produce ingustarea maxilara la interpozitiile hetero trope
1. deformare bolta palatina prin presiune directa pe os
2. ingustare maxilar prin actiunea buccinatorului ( constrictiva ) si limba nu mai stimuleaza sutura mediopalatina
3. succiunea amplifica prin actiunea buccinatorului care va avea efect maxim la comisuri
70
in interpozitiile heterotrope daca se sprijina degetele pe mandibula ce se intampla
retrognatism mandibular
linguo inclinare incisivi inferiori
71
in interpozitiile heterotrope daca se sprijina degetele pe mandibula ce se intampla
retrognatism mandibular
linguo inclinare incisivi inferiori
72
ce efect are succiunea in interpozitiile heterotrope
- creste actiunea constrictoare a buccinatorilor
- efect maxim la comisuri
=> forma de V a arcadelor frontal
=> ingustare predominant ANTERIOR
73
ce efect are succiunea in interpozitiile heterotrope
- creste actiunea constrictoare a buccinatorilor
- efect maxim la comisuri
=> forma de V a arcadelor frontal
=> ingustare predominant ANTERIOR
74
Moss?
Moss: limba organ conformator cu rol in cresterea si dezvoltarea cranio faciala
alterarea posturii linguale si a echilibrului linguo labial => repercursiuni negative
75
factori patologici locali
- anodontii i sup
- pozitii intraosoase variabile i sup
- neconcordanta intre varsta biologica si varsta osoasa ( De coster ) => lipsa de suport osos => migrari frontali => premise de compresie
76
ce produce neconcordanta intre varsta biologica si varsta osoasa
lipsa de os => migrari frontali => premise de compresie
77
cine a zis de neconcordanta intre varsta biologica si varsta osoasa
de coster
78
ce poate afecta deficitul de dezv transversala
- osul bazal + osul alveolar + arcada
- doar osul bazal
- doar osul aveolar si arcada
- doar maxilar
- doar mandibula
- mx + md
79
ce forme clinice descriu autorii germani
- forma cu prodentie
- forma cu inghesuire
in functie de aspectul zonei frontale maxilare
80
ce forme clinice descrie boboc
pornind de la clasificarea scolii germane:
- forma cu prodentie - cu inghesuire ; cu spatiere ; cu aliniere
- forma cu inghesuire
forma cu prodentie - vestibulo inclinare I sup
forma cu inghesuire - normo inclinare I suppose
81
Examenul clinic general compresie
ectomorf
longilin
astenic
semne de rahitism :
- matanii costale
- deformari toracice, craniene si curburi coloana vertebrala
modificari de postura craniana
- hiperextensie cervicala
-postura craniana anterioara
82
ce tip constitutional avem la compresie
ectomorf
longilin
astenic
83
indicii de dezvoltare transversala arcada dinti
pont
84
indici de dezvoltare transversala arcada - fata
IZARD
FERNEX
85
Arcada maxilara in compresie
Ingustata + alungita
- forma : V, U , omega, M , W , rar pentagon
86
cum e arcada maxilara in compresie in plan sagital
alungita
87
cum e arcada maxilara in plan transversal in compresie
ingustata
88
Arcada mandibulara in compresie
scurtata => forma de trapez
linguo inclinarea incisivilor inferiori
89
ce influenteaza forma arcadei mandibulare in compresie
forma osului bazal MAXILAR
mai mult decat cea a osului bazal mandibilar
90
ce aspect da hipetrofia buccinatorilor la nivelul arcadelor maxilare
aspect hiperostotic in balcon
ingustarea gingiei
91
Cum e curba spee in compresie
accentuata prin supra pozitie incisivi
92
cum e curba wilson in compresie
endoALVEOLIE - aplatizata
endoGNATIE - accentuata
93
Endognatia vs endoalveolia
endognatia - M si Pm normo inclinare - vertical sau vestibulo inclinare
endoalveolie - M si Pm palato inclinare
94
Malpozitii dentare in compresie
- prodentie in diferite grade I sup => expusi la accidente
- vestibularizari, oralizati, mezio, disto
DISTO MAI RAR
- rotatii
- lipsa de spatiu care e cauzata de lipsa eruptiei , ectopii, incluzii
- Incisivi laterali in palato inclinare = semn de compresie grava
95
Ce e un semn de ingustare grava a premaxilei
incisivi laterali in palato inclinare
96
cum e baza apicala
- in forma cu prodentie : baza apicala e mult mai mica decat cea coronara => tratament greu
- in forma cu inghesuire : baza apicala e la fel sau putin mai mica decat baza coronara
97
Daca avem bride puternice ce efect au ele
se opun largirii maxilarului si deplasarilor mezio distale
98
Modificari parti moi in compresie
- mucoasa - uscata fisurata
- gingia- hipertrofie
- mucoasa palatinala - hiperemie
- hiperemie pilieri amigdalieni si faringe
- retractii PRECOCE incisivi INFERIORI
- bride si fren jos inserat trag de marginea gingivala libera si favorizeaza si ele retractia gingivala
- buza inferioara : impresiuni ale incisivilor superiori
99
ce favorizeaza retractiile gingivale
bride si fren jos inserat trag de marginea gingivala libera si favorizeaza si ele retractia gingivala
100
in caz de supra acoperire 1/1 ce se traumatizeaza
mucoasa retroincisiva
101
cum e bolta palatina
INGUSTA
ADANCA
OGIVALA = caz particular in rahitism
102
ce efect are ingustarea boltii palatine
ingustarea foselor nazale
103
Tulburari de ocluzie statica in sagital
- ocluzie distalizata UNI sau BI lateral Molar si canin
- inocluzie sagitala frontala care variaza cu V inclinarea I sup si L inclinarea I inf
104
in ce procente apare ocluzia distalizata
60% prodentie
16% inghesuire
105
de ce apare ocluzia distalizata
- blocarea mezializarii fiziologice a md = comparata cu efectul de arc gotic
- constrangerea mandibulei de maxilarul hipodezvoltat
106
modificari de ocluzie statica in transversal
1. daca mandibula e normala sau usor ingustata => OCLUZIE INVERSA UNI sau BI laterala
- UNI laterala = compresie asimetrica sau compresie simetrica + laterognatie functionala
- BI laterala = compresie grava
2. daca mandibula e si ea mult ingustata
=> OCLUZIE LINGUALIZATA UNI LATERAL mai rar bilateral
107
modificari de ocluzie statica in vertical
SUPRA pozitie **INCISIVI INFERIORI**
=> ocluzie adanca in acoperis
in forma cu prodentie
108
cand facem testul de propulsie a md
- ocluzie distalizata
- inocluzie sagitala
- profil accentuat convex
109
ce presupune testul de propulsie a md
- se urmareste **normalizarea profilului** cand ajunge in raport **neutral** la molar sagital prin propulsie
110
rezultat pozitiv test propulsie
retrognatism functional
111
rezultat negativ test propulsie
retrognatism anatomic
112
ce limiteaza miscarea de lateralitate in dinamica mandibulara
- ghidajul anterior
- hipotonia pterigoidienilor externi
113
OPG
- dintii, oasele, fosele nazale, sinusurile maxilare in ansamblu
- sutura mediopalatina grad de osificare
- asimetrii transversale corp si ram vertical mand
- semne de dezvoltare transversala insuficienta maxilar
🤍dinti succesionali in buchet ( C Pm1 Pm2 )
🤍 axe dentare convergente incisivi uni sau bilatral
🤍 C perm - erup in mezio inclinare
🤍 incluzii dentare
114
semne de desv transversala insuficienta maxilar pe OPG
semne de dezvoltare transversala insuficienta maxilar
🤍dinti succesionali in buchet ( C Pm1 Pm2 )
🤍 axe dentare convergente incisivi uni sau bilatral
🤍 C perm - erup in mezio inclinare
🤍 incluzii dentare
115
Rx ocluzala maxilara
grad de osificare sutura medio palatina
la tineri si adolescenti
116
roluri tele de profil
- modificari in plan vertical si sagital : oase, dinti, arcade, parti moi
- prognoza de crestere => atitudine terapeutica
- severitatea cazului
117
roluri tele de profil
- modificari in plan vertical si sagital : oase, dinti, arcade, parti moi
- prognoza de crestere => atitudine terapeutica
- severitatea cazului
118
Semne de severitate pe tele de profil
- ANB = decalaj intermaxilar : crescut prin SNA crescut si SNB scazut
- diametrul spatiului retrofaringian scazut antero posterior
- tipar HIPER divergent
- unghi sfenoidal marit
- alungire planum
- unghi interincisiv modificat
119
ce semnifica unghi sna crescut
prognatism maxilar
lungime maxilar crescuta
120
ce tipar facial de crestere e in compresie
HIPER divergent
121
ce indica un unghi sfenoidal crescut si alungirea planumului
etiologie EREDITARA
122
Roluri Tele de FATA
- tulburari de crestere in sens transversal
- faciliteaza diagnosticul ENDOGNATIEI si ASIMETRIILOR TRANSVERSALE
- ff util pt CAZURILE SEVERE DE COMPRESIE
- semne de OBSTRUCTIE NAZALA
• deviatie de sept
• hipertrofie cornete
• modificare forma apertura piriforma
• reducere diametru fose nazale
123
Roluri Tele de FATA
- tulburari de crestere in sens transversal
- faciliteaza diagnosticul ENDOGNATIEI si ASIMETRIILOR TRANSVERSALE
- ff util pt CAZURILE SEVERE DE COMPRESIE
- semne de OBSTRUCTIE NAZALA
• deviatie de sept
• hipertrofie cornete
• modificare forma apertura piriforma
• reducere diametru fose nazale
124
cand vedem ingustarea aperturii piriforme si pe ce tip de radiografie se vede
pe tele de profil
in endoGNATIE
NUUUU IN ENDO ALVEOLIE
125
ce vedem pe CT
- sutura medio palatina grad de osificare
- inclinare dinti si procese alveolare
- grosime corticale V si O
- raportul dintre corticale si radacini
- buna vizualizare cai aeriene superioare si sinusuri maxilare
=> diagnosticul patologie respiratorie
126
ce vedem pe CT
- sutura medio palatina grad de osificare
- inclinare dinti si procese alveolare
- grosime corticale V si O
- raportul dintre corticale si radacini
- buna vizualizare cai aeriene superioare si sinusuri maxilare
=> diagnosticul patologie respiratorie
127
pe ce s a bazat initial diagnosticul de compresie
pe indicii transversali arcada dinti PONT
128
pe ce s a bazat initial diagnosticul
indicii arcada dinti PONT transversali
129
pe ce s a bazat initial diagnosticul
indicii arcada dinti PONT transversali
130
cine a adaugat indicii sagitali la diagnostic
SCHWARZ pt modificarile din zona frontala
demonstreaza etiologia ereditara a compresiei
131
in ce procent apare compresia de maxilar cu ocluzia inversa bilateral
22.3% pacientii tratati orto cu dentitie TEMPORARA
semnifica afectare severa
132
de ce se prezinta la cabinet copii cu varste mici cu compresie
tublurari fizionomice si functionale grave
133
cum e considerat diagnosticul pozitiv
dificil
134
studiu facut de Streit, in ce procent se ajunge la un consens diagnostic in compresie
55,6%
dupa analiza extra orala intra orala model si anamneza
135
anamneza in compresie
- cazuri in familie
- evenimente sarcina nastere
- mod de alimentatie sugar
- obiceiuri vicioase
- somn
- infectii respiratorii acute
- astm
136
diagnostic diferential compresie cu prodentie
- ocluzia distalizala genuina kantorwiks
- constrictii anchiloze ATM
- prodentie cu diasteme
- biproalveolodontia case
137
diagnostic diferential compresie cu inghesuire
- inghesuiri in macro dontii absolute si relative
- mezio pozitia generalizata
138
prin ce se caracterizeaza ocluzia distalizata genuina
retrognatism md anatomic - ereditar
maxilar normal
139
prin ce se caracterizeaza constrictia sau anchiloza ATM
antecedente: traumatism direct indirect pe atm
miscarile sunt restrictionate, absente, cu artefacte
140
prin ce se caracterizeaza prodentia cu diasteme
arcade LARGI
limba VOLUMINOASA => spatieri
141
prin ce se caracterizeaza biproalveolodontia Case
rapoarte neutrale M si C
unghi ANB normal
=> sagital bazele maxilare sunt in armonie
142
cum se caracteriseaza incongruenta dento alveolara cu inghesuire
parametri cefalometrici NORMALI
MACRODONTIE absoluta ( SI > 35 mm ) sau relativa
INGHESUIRE
143
meziopozitia generalizata
pierderea precoce a zonei korkhaus
nu afecteaza cresterea transversala
poate COMPLICA compresia
144
Complicatii pe termen lung compresie
- respiratia orala : afecteaza dezvoltarea generala
- CEA MAI GRAVA COMPLICATIE : baza ingusta os maxilar => baza ingusta fose nazale
- risc TRAUMATISME I sup in prodentie
( inocluzie sag >3 mm => x2 risc )
- lipsa filmului salivar => carii si parodontopatii
- inghesuire => carii ( absenta igienizarii ) si parodontopoatii ( suprasolicitare ocluzala )
BP + compresie => accentuate prodentie si spatieri => degradare fizionomie
145
Cea mai grava complicatie in compresie
CEA MAI GRAVA COMPLICATIE : baza ingusta os maxilar => baza ingusta fose nazale
=> pasaj aerian nazal dificil
=> inflamatii ureche medie
=> apnee somn
146
Cu cat creste riscul de traumatizare al I sup in prodentie cand inocluzia sagitala e mai mare de 3 mm
x2
147
cum complica boala parodontala compresia
accentuare prodentie
accentuare spatieri
=> af fizionomie
148
cum e afectata fonatia
sigmatism - interpozitia limbii intre arcade
rinolalie - ingustare pasaj nazal
149
cum e afectata deglutitia
1. Limba
- pe fata palatinala I sup
- in contact cu buza INFERIOARA
- prezinta IMPRESIUNI DENTARE pe fata ANTERIOARA
2. ETANSEIZARE arcade prin contractia orbicularului si buccinatorului
3. ACCENTUARE sant labio mentonier
150
cum se etanseizeaza arcada in deglutitia din compresie
ETANSEIZARE arcade prin contractia orbicularului si buccinatorului
151
Cum e afectata fizionomia in compresie
- precoce
- prodentie i sup
- se agraveaza in timp : santuri labio jugale accentuate ; creste vizibilitatea incisivilor sup in repaus
152
ce produce masticatie unilaterala
- asimetrie buccinatori HIPER toni
- ocluzie inversa uni laterala
masticatia se va face pe partea cu ocluzia inversa
153
ce restrictioneaza inocluzia sagitala in masticatie
incizia si campul masticator
154
ce restrictioneaza blocajele ocluzale
triturarea alimentelor
155
pe ce parte se face masticatia unilaterala in ocluzia inversa unilaterala
pe partea cu ocluzia inversa
156
Adaptarea ATM la modificarile dentitiei
initial functional apoi morfologic
157
Bacetti : ATM
ATM mai POSTERIOR la clasa 2 angle
158
Rickets : ATM
Asocierea dintre compresie si respiratie orala => condilii plasati MAI ANTERIOR intraarticular
ca mecanism de compensare a dezech sagital
159
cum se instaleaza suferinta articulara in compresie
precoce
160
ce clasificare se foloseste pentru disfunctiile ATM
Helkimo
161
studiu pacienti orto din bucuresti, 6-33 ani : ATM:
52,2% forme usoare de disfunctie articulara ( clasificarea Helkimo )
pana la 10 ani predomina afectarea MIOGENA
162
Obiective terapeutice compresie
1. armozinare arcade
2. normalizare functii
3. echilibrare ocluzala
4. deblocare transversala maxilar
5. stimulare crestere mandibula
163
Cand incepe tratamentul profilactico preventiv?
la nastere
pana la 6 ani
164
in tratamentul profilactic ce tb sa facem dupa varsta de 4 ani
monitorizare orto la 6 luni :
- absenta diastemizarii
- lipsa abraziunii fiziologice pe caninii temporari
- fren lingual scurt => hipo mobilitate limba
165
Varsta optima pt trat interceptiv
limita minima si maxima
limita minima : 4-5 - 9 ani
limita maxima : perioada PREPUBERTARA
fete 10-11 baieti 12-13
166
corelatia intre tratament si aspectul facial
trat precoce => aspectul facial se adapteaza la tratament
trat tardiv => tratamentul se adapteaza la aspectul facial
167
ce presupune in principal tratamentul interceptiv
reeducarea functionala
168
Teoria efectorilor comuni
= ierarhizarea functiilor => programare interventii terapeutice
1. respiratie
2. deglutitie
3. masticatie
4. fonatie
169
ierarhizare functii adm
1. respiratie
2. deglutitie
3. masticatie
4. fonatie
