curs 1 anatopat Flashcards
(27 cards)
ce sunt leziunile celulare distrofice
->leziunile celulare distrofice reprezinta modificari ale metabolismului celular sub actiunea unor factori nocivi externi sau interni , ce duc la alterarea structurii celulare reversibil sau ireversibil
-> apar in orice afectiune datorita perturbarilor metabolico-enzimatice
-> cel mai frecvent apar in urma hipoxiei sau lipsei nutrimentelor
ce se intampla cand stimulul nociv care actioneaza asupra celulei provoaca leziuni ireversibile non-selective celulare?
a) moarte celulara violenta -> necroza
ce se intampla cand stimulul nociv care actioneaza asuora celulei provoaca leziuni reversibile non-selective celulare ?
degenerescenta celulara
(granulo-vacuolara , steatoza) -> rezolvare prin autofagie si sinteza proteica de novo
ce se intampla can stimulul nociv care actioneaza asupra celulei provoaca leziuni selective la nivel mitocondrial sau de ADN ?
moarte celulara programata-> apoptoza
ce se intampla cand stimulul nociv care actioneaza asupra celulei provoaca alterari ale ADN ?
displazie-> neoplazie
clasificarea leziunilor distrofice in functie de metabolismul afectat
I. PROTEINELOR
A) DISTROFII PROTIDICE INTRACELULARE
1.distrofii hidroprotidice citoplasmatice
2.distrofia hialina
3.distrofia ceroasa ( Zencker)
B)DISTROFII PROTIDICE EXTRACELULARE
1.distrofia hialina
2.distrofia fibrinoida
3.distrofia amiloida(amiloidoza)
4.distrofia mucoida
II. GLUCIDELOR
III.LIPIDELOR
1.steatoza hepatica
2.maladia Gaucher
3. boala Niemann-Pick
IV.MINERALELOR
V.PIGMENTILOR
1.staza biliara hepatica (colestaza)
ce sunt distrofiile hidroprotidice intracelulare? Care sunt acestea?
Sunt urmarea unei perturbari a mediului ionic celular urmata de alterari ale ultrastructurii celulare care se exprima microscopic prin modificari ale aspectului citoplasmatic :
-intumescenta clara
(hidrops celular)
-intumescenta tulbure (distrofia granulara)
-distrofia vacuolara
-distrofia granulo-vacuolara
Initial reversibile ,apoi , daca actiunea agentului etiologic este indelungata si severa => leziuni ireversibile
Cum evolueaza distrofiile hidroprotidice intracelulare?
-alterarea pompei Na+/K+ -ATPaza => influx de apa in celula => distrugerea cristelor mitocondriale si balonizarea acestora + pierderea ribozomilor si dilatarea RER
-productie ineficienta de proteine si de ATP
-eliberarea calciului din mitocondrii si din RER => activarea fosfolipidelor si proteazelor , peroxidarea lipidelor si degradarea membranelor celulare
-scaderea rezervelor de ATP=> scaderea pH-ului , comutarea pe metabolism anaerob si dezintegrarea lizozomilor cu eliberarea de hidrolaze acide ce duc la autodigestia celulei si necroza
DISTROFIA GRANULO-VACUOLARA ( distrofie proteica intracelulara hidroprotidica citoplasmatica)
distrofie proteica intracelular determinata de hiperhidratarea celulara
1) Distrofia granulara = intumescenta tulbure
Macro : organomegalie , consistenta flasca , friabila , cu aspect de “carne fiarta”
Micro: creste volumul celular + material granular fin in citoplasma , nuclei picnotici ( dilatarea RER , balonizare mitocondriala , hiperhidratare)
Localizare : -organe parenchimatoase
>ficat ( hepatita acuta si cronica)
>rinichi ( intoxicatii , nefropatii tubulo-interstitiale)
>miocar ( distrofia ceroasa Zencker)
!! MB intacta ==> regenerarea epiteliului fara sechele
2)Distrofia vacuolara
Macro: organomegalie , friabilitate
Micro: ruperea lizozomilor si RER , vacuolizari citoplasmatice cu balonizarea celulei=> celulula -tumefiata , palida , clar conturata , cu putine granulatii intracitoplasmatice si cu numeroase vacuole mari , uneori acestea putand masca nucleul
-celula capata un aspect spumos si reticular
Cele 3 tipuri de distrofii se asociaza in aceeasi celula sub denumirea de distrofie granulo-vacuolara
distrofia hialina ( distrofie protidica intra sau extracelulara ) INTRACELULARA
->hialinul este un material omogen , translucid , acidofil , de natura proteica sau glicoproteica ( unele varietati) , ce se acumuleaza de regula interstitial si mai rar intracelular.
INTRACELULAR
-depunerea de picaturi omogene ,glicoproteice in citoplasma celulelor
ex:
> corpii mallory - incluzii eozinofile perinucleare , in hepatocite la alcoolici ( contin citokeratina si ubiquitina)
>corpii russell ( agregate de IgG) in plasmocite
>celulele Crooke ( contin incluzii omogene , sticloase) in adenoamele hipofizare , la pacientii cu sindrom Cushing
>Cristalele reincke ( incluzii rectangulare si perinucleare ) in celulel interstitiale Leydig
Distrofia EXTRACELULARA
Depunerea interstitiala a unei substante proteice amorfe , omogene , eozinofile , pe structurile fibrilare extracelulare . Aspectul organelor devine translucid sticlos , alb-sidefiu , (“glazura de tort”) si consistenta dura
Hialin fiziologic :
>corpul albicans ovarian
>depunerile din capsula splenica in imbatranire ( splina “glazurata”)
Hialin patologic
> cicatrici ( cheloidul la arsi )
>tumori (leiomiofibroame , schwannoame )
>peretii arteriolelor ( in diabet ) cu aparitia HTA
DISTROFIA FIBRINOIDA ( distrofie protidica extracelulara)
Distrofia fibrinoida este o distrofie protidica extracelulara datorata depunerii in tesuturi a unui material granular , omogen , eozinofilic.
-la microscopie electronica : fibre de colagen tumefiate , dilacerate si omogenizate
-chimic , fibrinoidul contine: fibrina , gamma globuline , mucopolizaharide , resturi nucleare
Apare in vasculite , boli de colagen( lupus) , HTA maligna ( necroza fibrinoida a mediei arteriolelor ) , ulcerul gastric
Se localizeaza interstitial cu aparitia unei reactii inflamatorii limfoplasmocitare si macrofagice si formarea unei cicatrici
Prototipul : nodulul reumatoid
DISTROFIE AMILOIDA (distrofie proteica extracelulara ). Compozitie amiloid. Cele 2 tipuri de de distrofie amiloida
Distrofie proteica extracelulara , prin depunerea interstitiala a unei proteine patologice/paraproteina ( amiloidul)
> amiloidul are in compozitia sa 90% proteine fibroase si 10% hidrati de carbon ( condroitin sulfat si acid neuraminic )
este insolubil in apa si solubil in acizi puternici
morfologic , este o proteina fibrilara cu structura beta-pliata , cu 2 compnente : componenta F -majora , si componenta P- minora , care este o glicoproteina pentagonala
ultramicroscopic - filamente de 7,5nm dispuse in perechi rasucite >in microscopia optica -material omogen roz palid, refractil
rosu de congo- rosu (ortocromatic) care in lumina polarizata da o birefingenta verde ( green apple birefringence)
violet de metil -rosu ( metacromatic)
–> se localizeaza cu predilectie la nivelul substantei fundamentale de-a lungul fibrelor de reticulina si colagen precum si de-a lungul membranelor bazale epiteliale si in media vaselor mici
–> nu determina o reactie inflamatorie
Tipuri de distrofie amiloida
1.tipul AA
-structura beta-pliata
-polipeptid asociat amiloidului derivat din proteine serice plasmatice (SAA=serum associated amyloid)
-depunere :fiact , splina , rinichi
2.tipul AL
-structura beta-pliata
-polipeptid derivat din portiunile N-terminale ale lanturilor usoare de IgG
-depunere: cord , tub digestiv , piele , muschi
Amiloidoza localizata
> Rinichiul este marit de volum , consistenta ferma , palid-albicios translucid ( rinichi mare slaninos )
-rinichii pot avea si consistenta normala , suprafata neteda sau usor neregulata datorita depunerilor de amiloid subcapsulare
-pe suprafata de sectiune corticala este usor ratatinata , palida , cenusiu-galbuie
-glomerulii cu depozite de amiloid sunt mariti in volum si au depozite de amiloid de culoare rosu-oranj in glomeruli ( MB capilare+mezangiu ) , peretii vaselor si membrana bazala a tubilor ( scade in lumen)
-microscopic apare o depunere selectiva la nivelul capilarelor glomerulare , mezangiu , in peretele arterelor mici , subendotelial si la nivelul membranei bazale in tubii contorti ce contin in lumen cilindri hialini
-evolutia este spre sindrom nefrotic , cu insuficienta renala cronica si deces
> Splina este marita , dura , palid-albicioasa , depunerile amiloide trecand prin doua stadii:
-stadiul I forma nodulara ( splina “sagu”) prin depozitarea amiloidului la nivelul foliculilor splenici
-stadiul II forma difuza ( splina “sunca”) prin depozitarea in tot parenchimul care ii confera un aspect brun rosiatic de carne afumata .
Microscopic, amiloidul inconjoara structurile foliculare inlocuindu-le complet , dar se depune si interstitial si in sinusurile splenice
distrofii lipidice
1.lipomatoza - inlocuirea structurilor normale ale unui tesut adipos ce se depune interstitial
-lipomatoza fiziologica-atrofia maduvei hematogene sau a timusului
-lipomatoza patologica-lipomatoza pancreasului ,ganglionilor limfatici , etc
2.obezitatea -cresterea marcata a tesutului adipos subcutanat si visceral ; structurile celulare si tisulare nu sunt afectate
3.paniculita recidivanta ( boala Weber Christian ) -necroze focale nesupurative ale tesutului subcutanat , secundare unor leziuni ischemice arteriolare
4.steatoza
steatoza def + renala si miocardica
+def: reprezinta depunerea de lipide simle (trigliceride ) intracelulara , in organe parenchimatoase ,care in mod normal nu contin lipide
+localizare: cel mai frecvent steatoza apare la nivel hepatic , renal si miocardic
+prezenta vacuolei lipidice cu pastrarea nucleului indica caracterul ei reversibil , in timp ce disparitia nucleului este semn de ireversibilitate
Steatoza renala se caracterizeaza prin prezenta unor rinichi mari , friabili, galbeni, moi. Microscopic apar depuneri de lipide in epiteliul tubilor contorti proximali si distali.
Steatoza miocardica se caracterizeaza macroscopic printr-un miocard moale , galben , friabil. Se descriu 2 forme: o forma focala ( miocardul “tigrat”) vizibila la nivelul muschilor papilari sub forma unor benzi transversale , galben roscate si o forma difuza . Apare in hipoxie , infectii( difterie ) , stari toxice
steatoza hepatica
def: acumularea de lipide simple (TG) intracelular in celulele parenchimului pancreatic ( care in mod normal nu contin lipide ) cu pastrarea structurii lobulare a ficatului( initial). In timp, acumularea excesiva de lipide duce la ciroza
->leziune reversibila - vacuole lipidice ( optic clare in HE) cu pastrarea nucleului
-> leziune ireversibila -disparitia nucleului
-> coloratii speciale - sudan III , Sudan black , Scharlach-Roth , acid osmic sau oil red pe preparate la gheata
Aspecte microscopice ale steatozei hepatice
Hepatocite cu vacuole citoplasmatice optic clare ( col HE) , rotunde , bine delimitate , de marime variabila
-> in unele hepatocite vacuolele conflueaza , deplasand nucleul spre periferia celulei sau distrugandu-l cu aparitia de”chisturi” grasoase/lacuri lipidice. Capilarele sinusoide sunt comprimate.
tipuri:
1.in functie de localizare :
-steatoza (peri)cemtrolobulara-alcool ( sau alte toxice)
-steatoza periportala - carente proteice
-steatoza mediolobulara -staza cronica
2.in functie de marime vacuolelor
-steatoza microveziculara ( vacuole<Nc)
-steatoza macroveziculara ( vacuole>Nc)
-steatoza mixta
maladia gaucher ( leziune distrofica ce afecteaza metabolismul lipidic )
->boala genetica , AR
+deficit de glucocerebrozidaza ( mutatia genei 1q21)
+acumulare de glucocerebrozide in lizozomii macrofagelor ( tezaurizmoza lizozomala ) , sistemului reticulo-histocitar ( splina , ggl , maduva hematogena , ficat ) cat si in neuroni
tipuri in functie de simptomatologie si evolutiile bolii
-tip 1 -noncerebrala cronica
–depozite hepatice , splenice , scheletice
-tip 2 - infantila/neuropatica ( cerebrala)
–hepatosplenomegalie
–leziuni progresive SNC
-tip 3 -intermediar -> la tineri
–atingere sistemica ~tip 1
–atingere SNC => deces decada III
ASPECTE MACROSCOPICE
-splina creste ( 10 kg ) palida , pestrita cu infiltrat nodular si difuz ; fibroza in pulpa rosie; se poate asocia cu infarctul alb splenic
-adenopatie generalizata
-MO mase tumorale cenusii mari , moi cu eroziuni osoase , deformari scheletice , fracturi
-ficat marit pe seama sinusoidelor , hepatocitele nefiind afectate
bolala Niemann-Pick
-> boala AR , mutatia genelor SMPD1( tipurile A si B) si NPC1 si NPC2 ( tipurile C1 si C2)
-> absenta sfingomielinazei=> acumulare de sfingomielina si colesterol in macrofage in majoritatea tesuturilor si organelor
+tip A (infantila )
>cel mai frecvent severa
>atingere neuronala extensiva
>acumulare– crestere viscerala de sfingomielina=> deces in primii 3 ani de viata
+tip B (viscerala) organomegalie fara prindere SNC
+tip C - >10 ani , cu subtipuri C1 si C2
ASPECTE MICROSCOPICE
-celula Niemann-Pick (90-100 microni) cu citoplasma fin vacuolata. Vacuole uniforme=> aspect spumos
boala Tay-Sachs
-maladie autozomal recesiva datorata deficitului de hexozamina A ( codificata de gena HEXA localizata pe cz 15) ; se recunosc 3 tipuri: infantil , tardiv si juvenil.
-microscopia electronica arata prezenta unor lizozomi plini cu formatiuni membranare “in vartejuri” in citoplasma celulelor ganglionare.
-boala evolueaza cu acumulare de gangliozide in celulele gliale din ganglionii nervosi si retina , care apar balonizate, iar clinic se manifesta prin idiotie amauronica familiala ( amaurosis fugax = tulburari tranzitorii de vedere) cu dementa si paralizie flasca
distrofii ale colesterolului
- ateroscleroza ->boala degenerativa ce afecteaza arterele mari si medii , caracterizata prin aparitia de placi ateromatoase in peretii vasculari
-printre factorii de risc sunt : HTA , fumatul , diabetul zaharat, hiperlipidemia familiala etc.
-in patogeneza placii de aterom , un rol important il joaca oxidarea LDL , care faciliteaza preluarea sa de catre macrofage prin receptori modificati ( de tip scavenger -ipoteza raspunsului la injurie )
-placa de aterom contine macrofage , colesterol si fibre de colagen
2.colesterolaza colecistica -> se datoreaza depunerii colesterolului in mucoasa colecistului; el este fagocitat de macrofagele din mucoasa care se transforma in celule spumoase ( xantomatoase )
-macroscopic, colecistul are aspect de “ vezicula fraga”
-afectiunea se poate asocia cu colecistita cronica hipertrofica
- granulomul de colesterol -> apare in otita medie sub forma de polipi inflamatori ce contin cristale de colesterol, inconjurate de celule gigante multinucleate
- calculii biliari
diabetul zaharat
-afectiune cronica a celor 3 metabolisme ( glucidic , lipidic si proteic) , caracterizat prin hiperglicemie cu utilizarea defectuoasa a glucozei ( raspuns insuficient al secretiei insulinice )
-se clasifica intr-o forma primara ( ce poate fi insulino-dependenta sau insulino-independenta - aceasta la randul ei avand 3 forme : forma obeza , non obeza si tipul MODY = mature onset diabetes in young) , si o forma secundara ( inflamatiilor , administrarii de corticosteroizi , hemocromatozei )
-in etiologia diabetului sunt enumerati urmatorii factori:
+susceptibilitatea genica ( fenotipurile HLA-DR3 , HLA-DR4)
+autoimunitatea ( autoanticorpi anti-celule beta pancreatice )
+virusuri ( urlian, rubeolei )
-morfologic se constata atrofia insulelor Langherhans , degranularea celulelor beta pancreatice , fibroza stromala , depunerea de amilina si amiloid perivascular si inflitrat inflamator cu limfocte T si B periacinar ( proces de insulinita)
-complicatiile sistemice ale diabetului zaharat pot fi :
>infectii : tegumentare cu stafilococ si streptococ ( erizipel ) , pe mucoase cu Candida Albicans ( oral si genital ) si pielonefrita acuta
>macroangipatia diabetica
>microangiopatia diabetica
Microangiopatia diabetica , nefropatia , retinopatia si neuropatia diabetica
-ateroscleroza carotidiana si vertebro-bazilara, cu aparitia unor accidente ischemice tranzitorii cerebrale , mergand pana la AVC
-ateroscleroza coronariana cu aparitia cardiopatiei ischemice si infarct miocardic acut
-ateroscleroza renala cu necroza papilara
-ateroscleroza ilio-femurala cu gangrena umeda la nivelul halucelui si calcaiului
Microangiopatia diabetica afecteaza arteriolele si capilarele si se caracterizeaza histopatologic prin arteriolo-scleroza hialina si ingrosarea membranei bazale prin glicozilarea non-enzimatica a proteinelor
Nefropatia diabetica ( evolueaza spre insuficienta renala cornica):
->se manifesta prin albuminurie, datorita cresterii permeabilitatii capilarelor si a membranelor bazale glomerulare
-> glomerulo-scleroza nodulara cu hialinizare ( noduli Kimmelstiel-Wilson )
->glomerulo-scleriza difuza
Retinopatia diabetica(evolueaza spre cecitate); histopatologic poate fi :
->retinopatie de fond , caracterizata prin exudate retiniene si microanevrisme
-> retinopatie proliferativa caracterizata printr-o retea capilara de neoformatie intre retina si corpul vitros
Neuropatia diabetica afecteaza nervii periferici somatici si vegetativi
-> se caracterizeaza prin degenerescenta celulelor Schwann si demielinizare
-> la nivelul nervilor periferici somatici apare pierderea sensibilitaitii tactile in “ciorapi si manusi “ ( polineuropatie periferica simetrica ) , cu parestezii si disparitia reflexului de intindere ; in timp apar ulcere trofice
-> afectarea nervilor periferici vegetativi determina disfunctii esofagiene , diaree , incontinenta urinara si impotenta ( la barbati )
distrofii pigmentare ( pigmenti endogeni) date generale
1.feritina = complex fero-proteic derivat din fractiunea hem a hemoglobinei , evidentiabila cu coloratia Perls ( albastru de Prusia) , care se depune in : ficat ( celule Kupffer) , splina si maduva osoasa (macrofage) , muschi striati.
Apare prin a) exces local in hemoragii si staza pulmonara cronica din insuficienta cardiaca stanga
b) exces generalizat in hemocromatoza ( care este caracterizata prin ciroza hepatica micronodulara , diabet zaharat , pigmentare generalizata )
- Bilirubina = pigment endogen rezultat prin reducerea biliverdinei derivata din protoporfirina ce se depune in tesutul elastic din piele=> icter
Icterele pot fi prehepatice ( icter hemolitic ) , hepatice ( hepatite acute sau cronice ) si posthepatice ( icter mecanic ) - Porfirina = pigment endogen derivat din protoporfirina fractiunii hem a hemoglobinei , ce se depune in piele, ficat , splina , rinichi si da nastere unui sindrom clinic -> porfirie , manifestat prin reactie cutanata la expunerea la soare ( urticarie, vezicule ) , pierderea sensibilitatii cutanate , hepatosplenomegalie , porfirinurie , dureri abdominale
4.Lipofuscina = pigment de uzura , galben-brun , insolubil in apa , colorabil in Sudan III sau IV ; se acumuleaza o data cu varsta in neuroni , miocard si hepatocite, organele aparand mici si cafenii ( ‘‘atrofia bruna “)
- Melanina = pigment endogen sintetizat de tirozina , cu depunere in melanozomi in stratul bazal al epidermului, iris , coroida , locus coeruleus , medulosuprarenala si evidentiabila prin coloratia Masson- Fontana ( azotat de argint amoniacal)
Deficitul de melanina poate fi a)generalizat ( albinism)
b) localizat ( vitiligo )
De asemenea , excesul poate fi a)generalizat ( boala Adisson)
b) localizat : lentigo-> hiperplazia liniara a melanocitelor din stratul bazal al epidermului )
cloasma -> hiperpigmentarea de sarcina
efelide-> pistrui
