Curs 3 - Participanții la procesul civil Flashcards
(118 cards)
1
Q
Cine sunt participanții la procesul civil?
A
Mereu - Instanța, Grefierul, Părțile
De la caz la caz - Martorii, Avocații, Interpreții, ArbitriiExperții, Asistenții judiciari
2
Q
Cine sunt părțile în procesul civil?
A
Mereu - Reclamantul, Pârâtul
De la caz la caz - Terții intervenienți
3
Q
Cine este organul împuternicit de lege să soluționeze un conflict între părți?
A
Instanța de judecată
4
Q
Ce este compunerea instanței? Dar constituirea instanței?
A
- Compunerea - alcătuirea instanței cu numărul de judecători prevăzut de lege.
- Constituirea - alcătuirea complexă a instanței, care cuprinde pe lângă judecători, și grefierul, asistenților judiciari, etc.
5
Q
Cauzele date în primă instanță a judecătoriei, tribunalului și curții de apel se judecă în complet format din___?
A
un judecător
cu excepția cauzelor privind conflictele de muncă și asigurări sociale , care se judecă în complet format dintr-un judecător și doi asistenți judiciari sau în cazul cererii în anularea ordonanței de plată care se soluționează de 2 judecători
6
Q
La judecata apelurilor și a recursurilor se aplică sistemul ____? (privitor la compunere)
A
colegialității.
(Apelurile în complet format de 2 judecători)
(Recursurile în complet format din 3 sau 5 judecători)
7
Q
La judecata contestației la titlu, a contestației în anulare, a revizuirii ori a cererii de îndreptare a greșelilor materiale, a cererii de lămurire sau de completare a hotărârii, compunerea completului învestit să soluționeze astfel de cereri va fi cea prevăzută de legea în vigoare la data ____?
A
formulării acestor cereri
8
Q
Enumerați cazurile de incompatibilitate absolută ale judecătorului de a soluționa pricina
A
- Judecătorul care a pronunțat o încheiere interlocutorie sau o hotărâre prin care s-a soluționat cauza (nu va putea judeca căile de atac cu excepția retractării)
-Judecătorul care a pronunțat decizia din apel (nu va putea să soluționeze căile de atac extraordinare) - Judecătorul care a fost participant efectiv în aceeași cauză (nu poate judeca acel proces în nicio fază)
- Judecătorul care a pronunțat o încheiere interlocutorie/o hotărâre prin care s-a soluționat cauza pentru care a fost dispusă rejudecarea (nu va putea judeca cauza retrimisă)
9
Q
Adevărat sau fals?
Judecătorul de la prima instanță/instanța de apel nu devine incompatibil să rejudece cauza, dacă ceea ce are de soluționat în rejudecare este diferit de ceea ce s-a analizat de instanța de apel/de recurs și care a stat la baza soluției de anulare/de casare
A
Adevărat
10
Q
Dacă se dispune rejudecarea atunci când prima instanță a respins cererea de chemare în judecată prin admiterea unei excepții procesuale peremptorii iar instanța de apel admite apelul pe motiv că excepția era neîntemeiată, anulează sentința și dispune trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță, este sau nu primul judecător incompatbil să judece cauza retrimisă?
A
judecătorul nu se află într-o situație de incompatibilitate pentru în rejudecare trebuie să se pronunțe asupra unei alte chestiuni decât cea dezlegată de instanța de apel, adică fie o altă excepție, fie fondul cauzei
(excepție de la cazul de incompatibilitate absolută)
11
Q
Admiterea excepției necompetenței materiale nu determină incompatibilitatea judecătorului care a soluționat excepția, dacă, între timp, acesta este avansat la instanța superioară căreia îi revine spre soluționare cauza pe fond în instanța de apel, deoarece____?
A
hotărârea de declinare a competenței (efectul admiterii excepției) nu constituie o hotărâre prin care s-a soluționat cauza
12
Q
Adevărat sau fals?
judecătorul care a rezolvat o excepție procesuală printr-o încheiere interlocutorie sau, după caz, prin hotărâre, este incompatibil să soluționeze cauza în căile de atac ordinare și extraordinare în orice situație
A
fals, nu mereu deoarece unele excepții se rezolvă și fără o hotărâre de soluționare a cauzelor, cum ar fi cele care conduc către o declinare, sau un termen de remediere.
(soluția de dezinvestire nu este egală cu cea de soluționare a hotărârii)
13
Q
Nerespectarea dispozițiilor legale referitoare la cazurile de incompatibilitate absolută atrage ____?
A
nulitatea absolută a hotărârii
14
Q
înainte de primul termen de judecată ___ (cine?) va verifica, pe baza dosarului cauzei, dacă judecătorul se află în vreunul dintre cazurile de incompatibilitate absolută
A
grefierul de ședință
15
Q
Adevărat sau fals?
Este caz de incompatibilitate relativă
Când judecătorul și-a exprimat anterior părerea cu privire la soluția în cauza pe care a fost desemnat să o judece (antepronunțarea)
A
Adevărat, însă nu este incompatibil judecătorul care a soluționat anterior o cauză similară, în care a fost pusă în discuție aceeași problemă de drept sau dacă și i-a exprimat anterior părerea într-un articol sau o altă lucrare de specialitate
16
Q
Adevărat sai fals?
Este caz de incompatibilitate absolută, când există împrejurări care fac justificată temerea că judecătorul, soțul său, ascendenții ori descendenții lor sau afinii lor, după caz, au un interes în legătură cu pricina care se judecă
A
fals, este caz de incompatibilitate relativă
(interes=spre exemplu,au calitatea de creditori sau de debitori ai uneia dintre părți)
17
Q
Adevărat sau fals?
Se află într-un caz de incompatibilitate relativă judecătrorul care este soț, rudă sau afin până la gradul al II-lea inclusiv cu REPREZENTANTUL unei părți sau dacă este căsătorit cu fratele ori cu sora soțului uneia dintre aceste persoane
A
fals, până la gradul al IV-lea inclusiv
18
Q
Adevărat sau fals?
Se află într-un caz de incompatibilitate judecătorul ar cărui soțul sau fostul său soț este rudă ori afin până la gradul al IV-lea inclusiv cu vreuna dintre părți
A
Adevărat, incompatibilitate relativă
19
Q
Adevărat sau fals?
Se află într-un caz de incompatibilitate absolută judecătorul care este soț, rudă până la gradul al IV-lea inclusiv ori afin cu una dintre părți;
A
Fals, relativă
20
Q
Este caz de incompatibilitate realtiv[ dacă între judecător, soțul său ori rudele lor până la gradul al IV-lea inclusiv sau afinii lor, după caz, și una dintre PĂRȚI a existat un proces ____ cu cel mult ____ ani înainte de a fi desemnat să judece pricina.
A
- penal
- 5 ani
21
Q
În cazul plângerilor penale formulate de părți în CURSUL PROCESULUI, judecătorul devine incompatibil numai în situația ____?
A
punerii în mișcare a acțiunii penale împotriva sa
22
Q
Adevărat sau fals?
Este caz de incompatibilitate relativă când nepotul judecătorului a primit daruri ori alte avantaje de la una dintre părți;
A
Adevărat, se încadrează și atunci când judecătorul, soțul, ascendenții ori descendenții au primit/le-a fost promis
23
Q
Adevărat sau fals?
Este în caz de incompatibilitate relativă judecătorul care este el soțul, rudele sau afinii în relații de DUȘMĂNIE cu una dintre părți, soțul ori rudele acesteia până la gradul al patrulea inclusiv;
A
Adevărat
24
Q
Adevărat sau fals?
Se află în incompatibilitate relativă judecătorul care este soț sau rudă până la gradul al patrulea inclusiv sau afin, după caz, cu un alt membru al completului de judecată;
A
Adevărat
25
Indiferent de motivul de incompatibilitate, acesta se invocă de judecător prin ____ (obligatoriu), sau POATE fi invocată de partea interesată, prin intermediul cererii ____.
1. abținere
2. de recuzare
26
Când și în ce mod se face declarația de abținere?
se face în scris, de îndată ce judecătorul a cunoscut existența cazului de incompatibilitate, sau verbal, în ședință, fiind consemnată în încheierea de la acel termen
27
Când poate fi invocată recuzarea pentru cazurile de incompatibilitate absolută? Dar pentru relativă
Absolută - în orice stare a pricinii;
Relativă - înainte de începerea oricărei dezbateri sau de îndată ce motivele de incompatibilitate îi sunt cunoscute.
28
Instanța în fața căreia s-a formulat cererea de recuzare o poate respinge ca inadmisibilă atunci când:____?
- nu se menționează cazul de incompatibilitate prevăzut del lege sau nu se motivează
- cererea privește alți judecători decât cei care fac parte din completul de judecată
- cererea este reiterată împotriva aceluiași judecător pentru același motiv
- cererea vizează recuzarea tuturor judecătorilor unei instanțe; (este vorba de cererea de strămutare)
29
Adevărat sau fals?
Asemeni abținerii, judecata cererii de recuzare determină suspendarea cauzei
fals, nu determină suspendarea, însă pronunțarea soluției în cauză nu poate avea loc decât după soluționarea cererii de recuzare
adică judecătorul recuzat va continua să facă acte de procedură în cauză, însă va rămână în pronunțare asupra cauzei dacă încă nu s-a soluționat recuzarea
30
Adevărat sau fals?
Cazurile de abținere și de recuzare sunt diferite
fals. sunt identice
31
Care sunt deosebirile prinicpale între abținere și recuzare?
- Recuzarea e propusă de părți dar abținerea provine de la judecător
- Abținerea este imperativă dar recuzarea este reglementată de norme de ordiine privată (facultativă)
- Cererea de abținere are ca efect suspendarea cauzei în timp ce recuzarea doar amână pronunțarea soluției până la soluționarea cereriii
32
Adevărat sau fals?
Judecătorul împotriva căruia este formulată o cerere de recuzare poate declara că se abține, caz în care declarația de abținere se soluționează cu prioritate.
Adevărat, iar dacă s-au formulat ambele cereri pentru motive diferite, acestea vor fi judecate împreună.
33
Ca regulă, abținerea sau recuzarea se soluționează de un ALT complet al instanței RESPECTIVE, însă pe cale de excepție se va judeca de instanța ierarhic superioară dacă____?
din pricina abținerii sau recuzării, nu se poate alcătui completul de judecată
34
În ce mod se soluționează cererea de recuzare/abținere?
de îndată, în camera de consiliu, fără prezența părților printr-o încheiere
35
Adevărat sau fals?
Nu se admite interogatoriul ca mijloc de dovadă a motivelor de recuzare.
Adevărat, însă poate fi ascultat judecătorul recuzat și/sau părțile, dacă apreciază că este necesar.
36
Adevărat sau fals?
Dacă se admite abținerea → se respinge cererea de recuzare, prin aceeași încheiere, ca fiind lipsită de interes
fals, ca rămasă fără obiect
37
Admiterea recuzării/a declarației de abținere are drept consecință ______?
înlocuirea judecătorului incompatibil cu un alt judecător de la aceeași instanță judecătorească;
38
dacă instanța superioară este cea care a soluționat recuzarea/abținerea, atunci aceasta va dispune ____?
trimiterea pricinii la o altă instanță de același grad din circumscripția sa;
39
prin încheierea de admitere a abținerii/recuzării, instanța menționează în ce măsură actele îndeplinite de judecătorul incompatibil urmează să fie păstrate, iar dacă se face nicio mențiune se vor___?
reface în totalitate
40
Adevărat sau fals?
Încheierea prin care s-a admis sau respins abținerea nu sunt supuse niciunei căi de atac
Adevărat
41
Adevărat sau fals?
Încheierea prin care s-a admis sau respins pe motiv că a rămas fără obiect recuzarea sunt supuse căilor de atac
Fals, nu sunt supuse niciunei căi de atac
42
Încheierea prin care s-a respins recuzarea, pentru alt motiv decât rămânerea fără obiect pate fi atacată cu _____?
1. Aceleași căi de atac ca și hotărârea de fond cânt se atacă împreună cu acesta
2. Cu recurs în 5 zile de la comunicare dacă hotărârea pe fond este defintiivă
43
Dispozițiile legale referitoare la motivele de incompatibilitate se aplică în mod corespunzător și ____?
procurorilor, magistraților-asistenți și grefierilor
44
Adevărat sau fals?
asistenții judiciari pot fi recuzați sau se pot abține doar pentru motivele de incompatibilitatea absolută
Adevărat
45
Cine este reclamantul?
Persoana care se adresează instanței cu o cerere prin care se inițiază procesul civil, urmărind stabilirea ori recunoașterea unui drept subiectiv civil al cărui titular pretinde că este sau realizarea unei situații juridice protejate de lege
46
Cine este pârâtul?
Persoana chemată în judecată pentru a fi obligată să recunoască ori să respecte dreptul afirmat sau față de care se urmărește realizarea unei situații juridice protejate de lege.
47
Cine sunt terții intervenienți?
Persoanele care intervin în procesul pendinte dintre reclamant și pârât fie din proprie inițiativă, fie la inițiativa uneia dintre părțile inițiale, sau sunt introduse din oficiu de către instanța de judecată
48
Ce denumiri au părțile în funcție de etapă/fază procesuală?
În apel - apelant și intimat
În recurs - recurent și intimat
În contestația în anulare - contestator și intimat
În revziuire - revizuient și intimat
În faza de executare silită - creditor și debitor
49
Care sunt drepturile procesuale ale părților în procesul civil?
- de a se adresa instanței prin cereri
- de a formula întâmpinare și răspuns la întâmpinare
- de a propune și administra probe
- de a invoca excepții
de a discuta în contradictoriu chestiunile ivite pe parcursul procesului
- de a lua la cunoștință de toate piesele dosarului
- de a lua parte la judecata pricinii, personal și prin mandatar
- de a solicita recuzarea
- de a dispune de soarta procesului prin încheierea actelor de dispoziție,
- dreptul părții care a câștigat procesul de a-și recupera cheltuielile de judecată de la partea care a pierdut procesul
- de a exercita căile de atac
- de a solicita punerea în executare a hotărârii judecătorești
50
Care sunt Îndatoririle procesuale ale părților în procesul civil?
- de a îndeplini actele de procedură în ordinea, condițiile și termenele stabilite
- de a-și proba pretențiile și apărările
- de a urmări finalizarea acestuia;
- de a-și exercita drepturile cu bună-credință
- de a suporta cheltuielile de judecată (pentru partea care a căzut în pretenții)
51
Ce este litisconsorțiul procesual (coparticiparea procesuală)?
Situația în care, în cadrul aceluiași proces, fie două sau mai multe persoane au calitatea de reclamant sau pârât
52
Mai multe persoane pot fi împreună reclamante sau pârâte dacă:____? (cauze de coparticipare procesuală)
- obiectul procesului este un drept sau o obligație comună
- drepturile sau obligațiile lor au aceeași cauză;
- există o strânsă legătură între drepturile sau obligațiile lor
53
Care sunt tipurile de coparticipare procesuală?
- coparticipare facultativă (regula) și necesară (excepția)
- coparticipare obiectivă (rezultă din conexarea a două sau mai multor cereri) și subiectivă (pluralitate de persoane cu aceleași interese)
54
Adevărat sau fals?
La coparticiparea procesuală obiectivă este necesară existența și a unor părți care nu figurează în toate cererile conexate.
Adevărat, pentru că în ipoteza în care se conexează mai multe pricini în care sunt aceleași părți, nu va exista o coparticipare procesuală obiectivă ci subiectivă
55
Enumerați exemple de coparticipare procesuală necesară (când mai multe persoane se găsesc într-un raport juridic civil unic și indivizibil)
- Partajul* - participarea tuturor coproprietarilor
- Acțiunea în declararea nulității căsătoriei introdusă de o terță persoană interesată trebuie formulată în contradictoriu cu ambii soți
- Acțiunea în declararea nulității unui act juridic formulată de o terță persoană trebuie introdusă în contradictoriu cu toate părțile contractante
(întrucât, în cazul admiterii cererii, actul nu poate fi nul pentru cei care au avut calitatea de parte în proces și valabil pentru cei care nu au fost introduși în cauză.)
56
Ca regulă, raporturile dintre coparticipanți sunt guvernate de principiul independenței procesuale potrivit căruia ____
actele de procedură, apărările și concluziile unuia dintre reclamanți sau pârâți NE LE POT PROFITA celorlalți și nici nu îi pot PREJUDICIA
57
Adevărat sau fals?
Ca excepție, efectele hotărârii se întind asupra tuturor reclamanților ori pârâților, iar actele de procedură îndeplinite numai de unii dintre ei sau termenele încuviințate numai unora dintre ei PROFITĂ ȘI CELORALȚI
Adevărat, prin natura raportului juridic sau în temeiul unei dispoziții a legii
58
Adevărat sau fals?
Actele de procedură făcute în interes comun sau împotriva coparticipanților cu aceleași interese sunt supuse unei atâtor taxe judiciare de timbru câti reclamanti
Fals, sunt supuse unei singure taxe de timbru, deoarece taxa este datorată pe fiecare cerere în ansamblul ei, iar nu de fiecare reclamant din cerere;
59
Care sunt formele de participare a terțelor persoane la judecată?
- Intervenția voluntară
- Intervenția forțată
60
Ce presupune intervenția voluntară?
Introducerea unui terț, din propria sa inițiativă, într-un proces aflat în curs de judecată
61
Care sunt tipurile de intervenție voluntară?
Intervenția principală - când introducerea se face pentru a-și apăra un drept propriu
Intevenția accesorie - când introducerea se face pentru a apăra dreptul unei părți din acel proces
62
Adevărat sau fals?
Intervenția voluntară este o veritabilă cerere de chemare în judecată, îndreptată împotriva părților inițiale
Adevărat, atât împotriva reclamantului, cât și a pârâtului și trebuie să respecte forma prevăzută pentru cererea de chemare în judecată + indicarea elementelor care ar justifica admisibilitatea în principiu;
63
Adevărat sau fals?
Intervenția voluntară principală se poate face doar pe cale principală
fals, se poate face pe cale PRINCIPALĂ, declanșând un proces distinct, în care el ar figura ca reclamant, iar părțile din celălalt proces ar fi pârâte sau pe cale INCIDENTALĂ→ invocând pretinsul său drept în litigiul pendinte
64
Adevărat sau fals?
Este necesar să existe identitate între dreptul pretins de terțul intervenient principal și dreptul ce formează obiectul cererii de chemare în judecată
Fals, e suficient ca între cele două drepturi să existe o legătură suficientă, care să justifice rezolvarea împreună a celor două cereri; (sub sancțiunea respingirii ca inadmisibile)
65
Adevărat sau fals?
Intervenția voluntară personală determină lărgirea cadrului procesual, de regulă, din punctul de vedere al părților, însă, uneori, și sub aspectul obiectului litigiulu
Adevărat
66
Intervenția principală este de principiu admisibilă în orice proces civil, însă, ca excepție, nu este admisibilă în cazul____?
- cererile cu caracter strict personal
- cazul incidentelor procesuale (pentru că nu este pus în discuție fondul)
- cererea reconvențională și orice alte cereri prin care se solicită protecția unui drept în legătură cu bunul în litigiu
- cererea posesorie prin care se urmărește apărarea posesiei ca stare de fapt
67
Adevărat sau fals?
În cazul unei cereri cu caracter strict personal, dacă părțile formulează și cereri accesorii sau incidentale care nu au un astfel de caracter, intervenția voluntară principală devine admisibilă dacă vizează pretențiile formulate prin aceste cereri
Adevărat, de exemplu intervenția principală într-un proces de divorț, cu privire la cererea de partaj, dar nu și a celei privind desfacerea căsătoriei
68
Adevărat sau fals?
Intervenția voluntară este supusă taxelor de timbru în funcție de obiectul său
Adevărat, iar nu prin raportare la obiectul cererii principale de chemare în judecată
69
Adevărat sau fals?
Intervenția voluntară principală, fiind o cerere incidentală, va opera prorogarea legală de competență
Adevărat, se introduce la instanța la care se judecă litigiul în care se dorește intervenția, chiar dacă pe cale separată s-ar introduce la o altă competență
70
Până când se poate face cererea de intervenție voluntară principală?
oricând în fața primei instanțe, dar înainte de închiderea dezbaterilor în fond
(este inadmisibilă în recurs, ca și în căile de atac de retractare, iar în apel și rejudecarea fondului este posibilă doar în anumite cazuri)
71
Ca excepție, intervenția voluntară principală, se poate face și în instanța de apel până la momentul închiderii dezbaterilor, însă doar dacă____?
are acordul expres al părților
72
în cazul formulării unei cereri de intervenție voluntară principală, prima problemă pe care o are de rezolvat instanța de judecată este aceea de a stabili dacă ___?
această cerere poate fi încuviințată în principiu (dacă pretenția terțului este susceptibilă de a fi soluționată în litigiul pendente)
73
Care sunt condițiile de încuviințare în principiu a cererii de intervenție?
-terțul să justifice un interes și să pretindă un drept propriu care fie e dedus judecății fie este strâns legst de cel pretins de reclamant
-să există o legătură suficientă între cererea principală și cererea de intervenție, care să justifice soluționarea împreună a celor două cereri;
- să fie formulată în termen
- natura litigiului să permită o astfel de intervenție
74
Adevărat sau fals?
asupra admisibilității în principiu a intervenției voluntare în principiu, instanța se va pronunța printr-o încheiere motivată, cu caracter interlocutoriu, instanța nemaiputând reveni asupra ei
Adevărat
75
După introducerea cererii de intervenție voluntare principale, instanța va acorda un termen în care părțile inițiale trebuie să depună ___?
întâmpinare
76
Care sunt efectele admiterii în principiu a cererii de intervenție voluntară principală?
- Învestirea instanței cu soluționarea pretenției deduse
- terțul intervenient dobândește calitatea de parte
- dreptul subiectiv pretins de terț devine un drept litigios;
- părțile inițiale sunt puse în întârziere față de terțul intervenient;
- întreruperea prescripției extinctive.
77
Adevărat sau fals?
indiferent dacă cererea de intervenție voluntară a fost admisă în principiu ori a fost respinsă ca inadmisibilă, încheierea nu poate fi atacată decât odată cu fondul cauzei
Adevărat, și se face în același termen ca și hotărârea prin care instanța soluționează fondul ori prin care instanța se dezînvestește fără soluționarea fondului;
78
Adevărat sau fals?
Intervenientul a cărui cerere nu a fost admisă în principiu nu poate ataca hotărârea de dezînvestire [el nedobândind în acel punct calitatea de parte în proces] dar acestuia trebuie să i se comunice această hotărâre exclusiv în scopul declanșării termenului de exercitare a căii de atac împotriva încheierii de respingere ca inadmisibilă a cererii de intervenție
Adevărat
79
Ce se întâmplă dacă se va admite calea de atac exercitată împotriva încheierii prin care instanța a respins ca inadmisibilă cererea de intervenție?
- hotărârea pronunțată este desființată de drept, iar cauza se va rejudeca de instanța în fața căreia s-a formulat cererea de intervenție de la momentul discutării admisibilității în principiu a acesteia
- desființarea de drept a actelor de procedură efectuate și a probelor administrate ulterior momentului discutării admisibilității (vor trebui refăcute)
80
După ce devine parte în proces, ce nu poate face intervenietnul voluntar principal?
- nu poate repune în discuție excepții sau alte incidente procedurale asupra cărora instanța deja s-a pronunțat;
- nu poate invoca nulități ale unor acte de procedură care, între timp, s-au acoperit;
- nu poate solicita readministrarea probatoriului și în prezența sa (ar putea dacă indică aspecte noi și necesare în legătura cu dovedirea cererii sale)
81
Ca regulă, cererea de intervenție voluntară principală se judecă odată cu cererea principală, însă pe cale de excepție se poate dispune disjungerea atunci când____?
judecata cererii principale ar fi întârziată de soluționarea cererii de intervenție.
82
Când nu se poate dispune disjungerea cererii de intervenție de cererea principală chiar și atunci când soluționarea acesteia ar duce la întârzierea soluționării cererii principale?
- când terțul intervenient pretinde pentru sine, în tot sau în parte, însuși dreptul dedus judecății prin cererea principală;
- când dreptul subiectiv pretins de reclamant și de intervenientul voluntar principal își au izvorul în același titlu
83
Care sunt soluțiile posibile în rezolvarea cererii de intervenție voluntară principală dacă există identitate TOTALĂ între cele două drepturi afirmate?
- se pot respinge ca neîntemeiate ambele
- se poate admite în parte una dintre cereri și se poate respinge ca neîntemeiată cealaltă;
- se pot admite în parte atât cererea de chemare în judecată, cât și cerereade intervenție voluntară principală
84
Care sunt soluțiile posibile în rezolvarea cererii de intervenție voluntară principală dacă există identitate PARȚIALĂ între cele două drepturi afirmate?
- Se pot respinge ca neîntemeiate ambele
- se poate admite în totalitate una dintre cereri și respinge ca neîntemeiată cealaltă;
- se pot admite în parte ambele
- se poate admite în întregime o cerere și în parte cealaltă, în funcție de capetele de cerere concrete ale acestora
85
Adevărat sau fals?
Ca excepție, intervenția principală va fi judecată chiar dacă judecarea cererii principale s-a stins printr-unul dintre modurile prevăzute de lege.
Fals, se va judeca de regulă în acest mod, iar prin excepție, în cazul perimării cererii principale, se stinge și cererea de intervenție
86
Care este natura juridică a intervenției accesorii?
este o simplă apărare, care conduce la lărgirea cadrului procesual numai sub aspectul părților, nu și al obiectului litigiului (diferență față de intervenția principală)
87
Ca excepție, intervenția accesorie nu este admisibilă în cererile ____?
cu caracter strict personal (se poate dacă intervenția are legătură doar cu cererile accesorii și incidentale)
88
Adevărat sau fals?
Intervenția accesorie, este calificată ca fiind o cerere neevaluabilă în bani, nefiind supusă unei taxe de timbru
Fals, este supusă unei taxe fixe în cuantum de 20 lei
89
În ce termen se poate formula cerera de intervență accesorie?
până la închiderea dezbaterilor, în tot cursul judecății, în prima instanță, în apel și chiar și direct în căile extraordinare de atac (recurs, contestație în anulare, revizuire).
nu este necesar acordul părților inițiale în niciun caz
90
Care sunt condițiile de admitere în principiu a intervenției accesorii?
- terțul să justifice un interes propriu (nu doar interesul părții în favoarea cărei a intervenit)
- să există o legătură între cererea principală și cererea terțului
- să fie formulată în termen
- natura litigiului să permită
91
Adevărat sau fals?
Spre deosebire de cazul intervenției voluntare principale, Încheierea asupra admisibilității in principiu a intervenției accesorii poate fi atacată numai odată cu fondul
Fals, este o asemnăare, fiind identică ca la internveția principală
92
intervenientul voluntar accesoriu are o poziție subordonată părții în favoarea căreia a intervenit, în sensul că acesta nu poate face intervenientul voluntar accesoriu are o poziție subordonată părții în favoarea căreia a intervenit, în sensul că acesta nu poate face decât acele acte de procedură care ____?
profită părții respective, orice act potrivnic fiind considerat neavenit
93
Adevărat sau fals?
Asemeni intervenției principale, intervenția accesorie se se soluționează ca regulă împreună cu cererea principală, fiind posibilă și disjungerea
Fals, intervenția accesorie se soluționează întotdeauna împreună cu cererea principală
(datorită raportului de interdependență și accesorialitate cu partea în favoarea căreia s-a intervenit)
94
Care sunt soluțiile posibile în cazul intervenției volunare în sprijinul pârâtului ?
- se va admite, dacă se respinge cererea de chemare în judecată
- se va respinge ca neîntemeiată, dacă se admite cererea principală a reclamanatului
95
Care sunt soluțiile posibile în cazul intervenției volunare în sprijinul reclamantului?
- se va admite, dacă se admite cererea de chemare în judecată;
- se va respinge ca neîntemeiată , dacă se respinge cererea principală a reclamantul
96
Adevărat sau fals?
în orice ipoteză de stingere sau de întrerupere a judecății în privința cererii de chemare în judecată a reclamantului, se produce automat și stingerea sau întreruperea judecății în privința cererii de intervenție voluntară accesorie
Adevărat, fiind o deosebire față de intervenția principală
97
Care sunt situațile premise intervenției forțate?
- Chemarea în judecată a altei persoane
- Chemarea în garanție
- Arătarea titularului dreptului
- Introducerea forțată în cauză, din oficiu, a altor persoane
98
Ce presupune chemarea în judecată a altei persoane ?
mijlocul procesual prin care una dintre părțile inițiale solicită introducerea în proces a unei terțe persoane care ar putea să pretindă aceleași drepturi ca și reclamantul sau unul aflat în strânsă legătură
99
Cine poate fi chemat în judecată la cererea unei părți?
numai persoana care ar fi în măsură să invoce aceleași drepturi subiective civile ca și reclamantul (similar, în strânsă legătură)
(sub sancțiunea respingerea ca inadmisibilă în principiu)
100
Adevărat sau fals?
Pentru chemarea în judecată a altei persoane, este necesar să existe un interes propriu al părții care formulează cererea de chemare în judecată a terțului
Adevărat
101
Adevărat sau fals?
Chemarea în judecată a altei persoane este o veritabilă cerere de chemare în judecată
Adevărat, trebuie să îmbrace forma unei cereri de chemare în judecată și este supusă taxelor judiciare de timbru
102
Până în ce termen se poate formula cererea de Chemarea în judecată a altei persoane de către RECLAMANT?
cel mai târziu până la terminarea cercetării procesului înaintea primei instanțe
103
Până în ce termen se poate formula cererea de Chemarea în judecată a altei persoane de către PÂRÂT?
în termenul prevăzut pentru depunerea întâmpinării înaintea primei instanțe iar dacă întâmpinarea nu este obligatorie, cel mai târziu la primul termen de judecată
104
Până în ce termen se poate formula cererea de Chemarea în judecată a altei persoane de către INTERVENIENTUL PRINCIPAL?
cel mai târziu până la terminarea cercetării procesului înaintea primei instanțe
105
Daca cererea de chemare in judecata a altei persoane este formulată în fața primei instanțe, în etapa dezbaterilor, partea interesată poate invoca ____?
decăderea și, respectiv, excepția de tardivitate
(cererea va putea fi anulată (respinsă) ca tardiv formulată)
106
Daca cererea de chemare in judecata a altei persoane este formulată în fața primei instanțe ulterior momentului închiderii dezbaterilor și până la cel al pronunțării soluției, aceasta va fi sancționată cu ____?
neluarea în seamă
107
Daca cererea de chemare in judecata a altei persoane este este depusă direct în apel, cererea se va ____?
respinge ca inadmisibilă (în apel nu se pot formula pretenții noi și nici nu se poate lărgi cadrul procesual)
(soluția fiind similară și în cazul recursului ori al altei căi de atac extraordinare)
108
o cerere de intervenție forțată depusă tardiv va putea fi soluționată de instanța învestită, împreună cu cererea principală atunci când___?
părțile își dau acordul expres, cu condiția ca cererea fie formulată înainte de închiderea dezbaterilor în fața primei instanțe
(în caz contrar va fi sancționată cu neluarea în seamă chiar și cu acordul părților)
109
Care sunt condițiile de admitere în principiu ale chemării în judecată a altei persoane ?
- să fie comunicată cererea și părților adverse
- să existe posibilității ca terțul să poată pretinde aceleași drepturi ca și reclamantul;
- să existe un interes propriu al părții care formulează intervenția forțată justifică
- dacă terțul chemat în judecată ar putea pretinde un drept împotriva părților inițiale din proces, pe calea unei cereri separate;
- să se respecte termenul de formulare
- natura litigiului să permită o intervenție forțată
110
Adevărat sau fals?
Pe calea cererii de chemare în judecată a altor persoane, reclamantul nu poate introduce în cauză un nou pârât, nici chiar un alt reclamant
Adevărat, neputând acoperi în acest mod o eventuală lipsă a calității procesuale
111
Adevărat sau fals?
Asupra admisibilității în principiu cererii de chemare în judecată a altei persoan, instanța se va pronunța prin încheiere interlocutorie motivată se poate ataca numai odată cu fondul
Adevărat, și doar dacă hotărârea nu îi este favorabilă
112
Care sunt efectele admiterii în principiu a cererii de chemare în judecată a altei persoane?
- Terțul chemat în judecată dobândește calitatea de parte și POZIȚIA procesuală de reclamant în privința pretenției solicitate prin cererea de intervenție forțată (iar nu CALITATEA de reclamant în proces!)
- cadrul procesual se lărgește doar din punct de vedere al părțilo
- are loc o prorogare legală a competenței
113
Ce presupune POZIȚIA procesuală de reclamant?
- Intervenientul va lua procedura în starea în care aceasta se găsește în momentul introducerii sale în proces, actele de procedură îndeplinite anterior fiindu-i opozabile
- are o poziție care îi conferă independență procesual
- poate exercita căile de atac prevăzute de lege, indiferent dacă părțile inițiale au atacat sau nu hotărârea;
114
Adevărat sau fals?
disjungerea cererii principale și a cererii de chmare a altei persoane în judecatp este posibilă
fals, nu este posibilă, deoarece terțul pretinde același drept ca partea care a formulat cererea;
115
în cazul în care pârâtul este chemat în judecată pentru o datorie bănească acesta va fi SCOS din proces (ca efect special al chemării în judecată a altei persoane), acesta desfășurându-se exclusiv între celelalte două părți dacă pârâtul ____?
- recunoaște pretențiile
- declară că vrea să își achite datoria față de cel în favoarea căruia instanța va stabili dreptul
- depune suma respectivă
116
în cazul în care pârâtul este chemat în judecată pentru predarea unui bun sau a folosinței acestuia, acesta va fi scos din proces dacă ____?
declară că va preda bunul celui al cărui drept va fi stabilit prin hotărâre judecătorească
117
partea interesată poate să cheme în garanție o terță persoană, împotriva căreia ar putea să se îndrepte cu o ____?
cerere separată în garanție sau în despăgubiri
118
Deși chemarea în garanție constituie o simplă facultate, iar nu o obligație pentru părți, în cazurile anume prevăzute de lege, dacă nu alege calea incidentală, garantatul se expune riscului de a ____?
nu mai putea să își valorifice ulterior pretențiile împotriva garantului
