Brainscape's Knowledge GenomeTM


Top Flashcards (Certified)
All Flashcards

Protetica dentara > Edentatia partial intinsa si totala > Flashcards

Edentatia partial intinsa si totala Flashcards

(65 cards)

Start Studying
1
Q

Ordinea palparii muschilor

A 
temporal
maseter
pterigoidian extern
pterigoidian intern
geniohioidian
milohioidian
digastric
SCM
muschii limbii

Muschii mimicii=orbiculari, buccinatori, narinari

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
2
Q

La examenul clinic al cavitatii orale se vor urmari in ordine

A 
orificiul cavitatii orale
mucoasa jugala
vestibulul orall
arcdele dentare
suportul odontal
SPP
suportul parodontal
palatul dur/moale
limba
planseu
examenul ocluziei
relatiile mandibulo-craniene
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
3
Q

ZONELE FUNCTIONALE MAXILARE

A

Punga Einsering

Zona Ah-palparea se realizeaza dinspre anterior spre posterior, dreapta-stanga
pozitia oblica a valului palatin fiind cea mai favorabila

Zona vestibulara dreapta

Zona frontala-situata intre cele 2 plici alveolo-jugale, tractioneaza buza superioara in afara

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
4
Q

Zonele functionale mandibulare

A

Punga Fisch(vestibulara laterala) este dominata de insertia muschiului buccinator

Zona vestibulara mandibulara centrala

Zonele functionale periferice linguale mandibulare

Zona linguala retro-molara Ney&Bowann

Zona linguala laterala-se poate aprecia profunzimea, aspectul, liniei oblice interne si insertia muchiului milohioidian

Zona linguala centrala-similara cu zona Ah de la maxilar si este dominata de insertia muschiului genioglos

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
5
Q

Zona de sprijin mandibulara este< decat cea maxilara si se rezuma la tuberculul piriform si creasta edentata.
EXAMINAREA SE FACE ANAPODA adica de la STANGA LA DREAPTA, ca asa vrea FORNA.

A

Zona tuberculului piriform- se apreciaza orientarea, marimea, mobilitatea si calitatea fibromucoasei care il acopera precum si raportul cu ligamentul pterigo-mandibular care limiteaza DISTAL extinderea protezei.

ZONA PRIMARA DE SPRIJIN= MUCHIA CRESTEI, bolta palatina la MAXILAR
ZONA SECUNDARA DE SPRIJIN=VERSANTII CRESTEI EDENTATE

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
6
Q

POZITIA INTERMEDIARA A LIMBII ESTE CEA MAI FAVORABILA
La nivelul planseului se examineaza versantul lingual al arcului anterior mandibular=inaltime, inclinare, modalitatea de insertie a genioglosului

A
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
7
Q

Tipul de ocluzie artificiala este direct influentat de valoarea unghiului interalveolar, format din prelungirile axelor celor 2 creste alveolare reziduale

A
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
8
Q

Analiza ocluziei de poate realiza prin

A

examen
gnatofonic
gnatosonic
T-SCAN

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
9
Q

Calitatiloe unei ocluzii ideale

A

Contacte punctiforme de tipul:
cuspid foseta,
cuspid ambrazura,
margine incizala-suprafata palatinala

Sa se realizeze intre suprafete netede si convexe
Sa fie multiple
Stabile
Uniform distribuite pe arcada
Localizare precisa
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
10
Q

Calitatea contactelor dento-dentare poate fi examinata clinic prin INSPECTIE dar de real folos este MODELUL DE STUDIU

A

Din multitudinea traiectoriilor mandibulare din miscarea de inchidere DOAR 2 au semnificatie functionala, cluzia terminala:

1 inchiderea in RC- relatie centrica(traiectorie ligamentara-impropriu spus)

2 inchiderea in RP-relatie de postura (traiectorie musculara)

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
11
Q

Relatiile fundamentale mandibulo-craniene

RELATIA DE POSTURA

A

spatiul de inocluzie fiziologica:
frontal 2-4mm
lateral 1,8-2,7mm

RC poate fi indusa prin metoda DAWSON, RAMFJORD, LAURITZEN-BARELLE,
JACKELSON

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
12
Q

Examenul starii de igiena

A

se examineaza fata V a 1.6, 1.2, 2.1

se examineaza fata O a 3.6, 3.2, 4.1

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
13
Q

Mucoasa orala poate fi investigata paraclinic prin

A 
testul la vitamina C
coloratie intravitala
examen bacteriologic
examen anatomopatologic
examen citologic-exfoliativ
examen stomatoscopic
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
14
Q

La proteza scheletata se va efectua analiza la paralelograf

A
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
15
Q 
pantomografie concentrica
pantomografie excentrica
ortopantomografie
radiografie digitala
radiografie retro-dento-alveolara
cefalometrie axiala, profil,fata
A
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
16
Q

ATM poate fi investigat prin

A 
tomodensitometrie
artroscopie cu fibra optica
artrografie temporo-mandibulara
radiografie simpla
CT
RMN
tomografia
scintigrafia osoasa
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
17
Q

Cinematica mandibulara poate fi evaluata prin

A

mandibulokineziografie
inregistrarea diagramei Posselt
investigarea miscarilor Functionale

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
18
Q

Relatiile mandibulo-craniene

A 
articulatoare
simulatoare
chei de ocluzie
arcuri faciale
examen gnatofotostatic(fotografie intraorala in relatie de IM, RC, fata si profil)
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
19
Q

PLANURI

A

SIMON

DREYFUS

HADJEAN-unghiul dintre frunte si piramida nazala

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
20
Q

Indicatii PPAA si PPAS

A

ORICE TIP DE EDENTATIE, de electie pentru clasa I ,II Kennedy, dar si III si IV pot beneficia de aceasta terapie

terapia fixa poate bloca dezvoltarea suturilor la copii

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
21
Q

Contraindicatii PPAA si PPAS

A 
stare generala afectata, psihic alterat
infectii acute/cronice
leziuni precanceroase
cavitatile neasanate
campurile protetice nefavorabile(necesita terapie preprotetica chirurgicala)
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
22
Q

PPAA ACRILICA INDICATII

A

arcade dentare integre la care urmeaza extractii etapizate frontal si lateral
arcade dentare integre la care apare o bresa frontala redusa
arcade partial edentate, protezate fix la care urmeaza ablatia si refacerea lor
arcade protezate mobil la care urmeaza noi extractii cu transformarea in ET

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
23
Q

Protezarea de urgenta- scop

A

conservarea integritatii morfologice si functionale a ADM
dirijeaza cicatrizare
fenomenele de resorbtie osoasa pot fi reduse
organizarea trabeculelor osoase

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
24
Q

Protezarea mobila releva urmatoarele aspecte

A

ogligativitatea izolarii substructurilor organice
impiedicarea migrarii odontale si imobilizarea elementelor odonto-parodontale
protejarea parodontiului marginal si dirijarea cicatrizarii lui
refacerea temporara a functiilor pierdute prin preparare
conservarea rapoartelor mandibulo-craniene

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
25
Elementele structurale ale PAA
SEI ARCADA DENTARA ARTIFICIALA CONECTOR PRINCIPAL EMSS
26
Legile biomecanice
Chayes Conod Ant Akerman-Legea clor 3 H, heteronumar, heteromorfism, heteropozitie
27
Conector Every si Conector Spoon (T) | miniconector Kemmeny
28
EMSS
crosete acrilice | crosete metalice
29
crosete acrilice
alveolare dentare dento-alveolare
30
crosete metalice
metalice din folie/banda metalice din sarma rotunsa/semirotunda metalo-acrilice
31
crosete din sarma
``` cervico-alveolare deschis dental cervico-alveolar deschis edental cervico-alveolar interdentar cervico-ocluzal deschis dental sau crosetul cu UMAR cervico-alveolar deschis edental croset bidentar croset intors crosetul interdentar croset cu patrice croset cu 3 brate croset alveolar(muco-alveolar) croset cu caseta ```
32
crosetele metalo-acrilice
alveolare dentare dento-alveolare
33
Protezarea FLEXIBILA Indicatii
pacienti alergici la acrilate situatii in care nu se pot folosi crosete turnate pacienti cu torusuri/tuberozitati voluminoase considerente estetice de mascare a recesiunii gingivale evitarea stresului pe unitatile odontale restante
34
Protezarea FLEXIBILA contraindicatii
``` stare generala alterata infectii acute/cronice bacteriene leziuni precanceroase nebuni igiena precara atrofia marcata a campului protetic spatiu protetic posterior <4-6mm prezenta unui overbite> 4mm ```
35
BIOMATERIALE PPA SCHELETATA
Aliaje nobile=continut crescut de Au, continut redus de Au, pe baza de Ag-Pd,pe baza de Pd Aliaje nenobile= nichel crom, crom-cobalt, fier, titan Biomateriale acrilice= polimetaacrilatul de metil termopolimerizabil polimetaacrilatul de metil autopolimerizabil
36
Conectorul principala la PAS
Sub forma de bara-design redus dar grosime crescuta ce modifica esential relieful boltii palatine Are latimea de 6-7mm si grosimea de 3mm Pe sectiune poate fi: rotund, ovala, semioval cu suprafata plana spre mucoasa Cea mai utilizata este bara semiovala deoarece asigura prin forma confort si rezistenta Barele Maxilare pot fi transversala/sagitale Barele linguale pot fi plasate V/L/dentar au forma de semiluna deschisa posterior iar pe sectiune pot fi: rotunde, ovale, semieliptice, bifilare sau semipara Conectorul principal maxilar placuta poate avea sprijin atat mucozal cat si dento-mucozal Conectorul mandibular placuta poate avea doar sprijin dento-mucozal Conectorul principali sub forma de placuta au o latime >10mm si o grosime de 0,3-0,5 mm
37
Crosetele se impart in
A. Crosete sistemice: Ney(1, 2, 1-2, 3), croset cu actiune posterioara, croset inelar Roach: 1 CLUSTIR 2 pense simple M-D, compuse M-D, dubla cu extremitate libera croset unibar, cingatoare, inelar Sistemul ROACH foloseste fetele proximale ale dintilor=estetic B. Crosete speciale: Akers, Bonwill, Equi-pose, Nally-martinet, half-half, Croset continuu( Houset), sageata, RPI, T cuconector secundar prelungit
38
Functiile crosetelor
MENTINERE =se opune deplasarilor involuntare de desprindere(brat retentiv al crosetului) SPRIJIN= se pune actiunii de infundare, prin PINTEN(interni/exten) la intern necesita acoperirea dintilor cu microproteza PASIVITATE=nu exercita forte active dupa ce e aplicat pe dinte RECIPROCITATE-se realizeaza prin slefuirea fetei pe care se aplica bratul opozant (ex. croset RPI) se neutralizeaza efectul bratului retentiv INCERCUIRE=>180 grade, doar portiunile rigide, asigura stabilitate orizontala in sens sagital si transversal STABILITATE=se opune deplasarilor orizontale(brat opozant rigid) MENTINEREA INDIRECTA=prin portiunea terminala a bratelor flexibile retentive a crosetelor circulare orientate spre edentatie Se obtine prin jumatatea Distala, subecuatoriala orientata spre edentatie a portiunii orizontale a crosetului divizat in T Se obtine prin bratele opozante, mai ales cele care sunt plasate pe microproteze cu prag gingival
39
EMSS SPECIALE CONTRAINDICATII
Pacienti cu stare generala alterata nebuni in clasele IV Lejoyeux
40
EMSS SPECIALE AVANTAJE
Realizeaza o foarte buna mentinere, sprijin si stabilizare a protezelor Asigura o buna solidarizare a protezei la elementele restante Prin distributia corecta a fortelor la nivelul CP se pot amortiza intr-o anumita masura fortele ce se transmit de la proteza la dintii restanti Se depreciaza greu, avand rezistenta in timp Exista posibilitatea de reoptimizare
41
EMSS SPECIALE DEZAVANTAJE
Necesita o pregatire a medicului si o dotare a laboratorului de TD Sunt laborioase necesita exigente in executie si materiale speciale, dificil de procurat Necesita preparari complexe impunand devitalizare deintilor suport
42
EMSS CONJUNCTOARE
BARE-STEG, DOLDER, GILMORE CAPSE CULISE INTRACORONARE/EXTRACORONARE TELESCOPARE
43
Telescoparea se poate face
coronar corono-radicular radicular
44
Cand se acopera dintii stalpi cu microproteze
pacient cu boala carioasa igiena orala deficitara cand dintii nu prezinta retentivitati naturale remodelarea fetelor laterale necesita sacrificiu major de substanta remodelarea lacaselor ocluzale ce implica sacrificiu mare de substanta nivelarea planului de ocluzie presupune slefuiri importante cand dintii restanti restanti prezinta mobilitate patologica exista microproteze vechi necorespunzatoare cand dintii prezinta abrazie accentuata este necesara realizarea unor rapoarte ocluzale normale viitoarea proteza va fi prevazuta de E SPECIALE MSS
45
Aplicarea de dispozitive radiculare
se recurge la dispozitive corono-radiculare: cand raportul coana radacina este in favoarea coroanei dintii prezinta mobilitate patologica se impun masuri de ancorare fizionomice ale protezei
46
TELESCOPATELE se pot utiliza la pacienti cu DESPICATURI LABIO PALATINE LA pacienti cu rezectii de maxilar/mandibula
culise intracoronare- de electie in zona frontala
46
TELESCOPATELE se pot utiliza la pacienti cu DESPICATURI LABIO PALATINE LA pacienti cu rezectii de maxilar/mandibula
culise intracoronare- de electie in zona frontala
47
Obiectivele amprentarii preliminare=materialul de amprenta trebuie sa se opreasca la 2-3mm de linia ghirlandata
biologice functionale mecanice
48
Amprenta preliminara se realizeaza in conditiile mobilizarii periferiei de catre medic
49
Materiale de amprenta preliminara
alginat siliconi mase termoplastice
50
Miscarile realizate de medic in timpul amprentarii
miscari nefunctionale functionale functionale automatizate
51
Se exercita presiune dinspre posterior spre anterior pentru indepartarea surplusului de material
52
Clasificarea amprentelor functionale
muco-statice=portamprente cu margini scurte, material cu fluiditate crescuta marginile amprentei vor fi inalte, subtiri si necesita retusare muco-dinamice=se realizeaza cu port-amprente functionalizate
53
Pacientii care nu pot suporta protezele:
campuri protetice deficitare coordonare deficitarea a musculaturii ADM toleranta scazuta a tesuturilor moi parafucntii ce duc la instabilitatea protezei aprecierea nerealista a conditiei de edentat total neprotezat reflexe de voma exagerate intoleranta psihologica a protezelor chiar daca acestea au stabilitate acceptabila
54
Misch & Judy impart ET in 4 clase
A(abundant)-se poate insera orice tip de implant B(barely)-pot fi inserate implante intraosoase cilindrice/tronconice de dimensiuni reduse, prognosticul fiind mai rezervat decat in situatia A C(compromised)=posibila inserarea doar in zona frontala a mandibulei a implantelor cilindrice de dimensiuni reduse, la maxilar nu se pot insera cele endoosoase D(deficient)=nu se pot insera implanturi decat dupa aditia osoasa
55
Spiekerman si procentajul ofertei osoase
30%-rezerva osoasa slaba 50%-rezerva osoasa acceptabila 20%-rezerva osoasa corespunzatoare
56
Cel mai folosit sistem de ancorare care face legatura intre infrastructura si suprastructura este
bara de conjunctie(mezostructura)
57
Dezideratele ce trebuiesc indeplinite la inserarea de 2 implante cilindrice in spatiul interforaminal la mandibula:
a) Linia care uneste cele 2 implante extreme nu trebuie sa fie dispusa in afara arcului crestei b) Bara sa uneasca cele 2 implante de la extremitati c) bara trebuie sa fie perpendiculara pe bisectoarea unghiului format de prelungirea celor 2 creste reziduale si sa aibe o lungime de minim 20mm
58
Tipuri de implante utilizate in ET
INTRACORTICALE(SUBCORTICALE) SUBPERIOSTALE- induc osteoliza(2 timpi) INTRAOSOASE-cele mai utilizate TRANSOSOASE
59
Implante transmandibulare
in atrofii accentuata clasa D Mitsch osteoporoza mandibula cu atrofie si fracturi asociate esecuri cu diferite tipuri de implante
60
Transmandibular Implant Sistem TMI
Au-70% Ag-12,8% Cu-12,2% Pt-5% Se practica la pacienti supusi radioterapiei si ca mijloc de contentie si imobilizare in fracturi de mandibula
61
Adancimea santului peri-implantar normal
1,3-3,8mm Tot ce este peste aceasta valoare are conotatie patologica
62
Sangerarea periimplantara
Poate fi declansata de medic la examinarea tesuturilor sanatoase/poate fi simptomul principal al unei inflamatii gingivale si se poate instala inainte de aparitia semnelor histologice de inflamatie Sangerarea la EXAMINARE este semn de resorbtie osoasa sau sant periimplantar adanc Sangerarea spontana se produce in faze avansate ale pierderii implantului
63
O pierdere medie osoasa de 1,5mm din marginea osoasa se produce in primul an dupa aplicare suprastructurii protetice, urmata de o pierdere verticala de 0,2mm/an
64
Succesul unui implant dentar osteointegrat
Lipsa mobilitatii Lipsa radiotransparentei periimplantare Pierdere osoasa verticala < 0,2mm/an Lipsa durerii, disconfortului, procesului infectios Designul implantului sa nu impiedice realizarea unei restaurari protetice fixe/mobile fizionomice atat pentru pacient cat si pentru medic Rata de succes de 85% la 5 ani de la incarcarea protetica si de 80% la 10 ani

Protetica dentara (3 decks)

Brainscape helps you reach your goals faster, through stronger study habits.
© 2025 Bold Learning Solutions. Terms and Conditions