Enigma Otiliei Flashcards
(41 cards)
In „Enigma Otiliei ” personajele sunt contruite prin tehnica balzaciană a deducerii trăsăturilor de caracter prin descrierea mediului și fizionomiilor. Care sunt caracterele clasice și de către cine sunt reprezentate?
Romanul realist tradițional devine o adevărată „comedie umană ”, cu personaje tipice , așa cum sunt cele menționate (avarul- Costache Giurgiuveanu, baba absolută- Aglae, fata bătrână- Aurica, aristocratul- Pascalopol, dementul senil- Simion, iar Otilia şi Felix sunt victimele, „termenii angelici de comparaţie”, după cum îi numeşte chiar autorul).
În ce an apare romanul și în ce tipologie se încadrează?
Publicat în 1938 , romanul „Enigma Otiliei” apare la sfârșitul perioadei interbelice, fiind ilustrativ pentru modul în care romancierul își trădează formația de critic literar, căci comentariul vieții înfățișate în roman trece înaintea vieții create. Tipologic, este un roman realist prin tema socială a burgheziei citadine, prin tehnica detaliului, prin tipologia personajelor și prin perspectiva narativă obiectivă. Are și elemente moderne, ce țin de construcția personajului principal, precum reflectarea poliedrică și comportamentismul. „Enigma Otiliei” este un roman citadin, o veritabilă frescă a burgheziei bucureștene de la începutul secolului XX, ce surprinde efectele banului ca formă de pervertire morală a individului.
Prin ce este evidențiat balzacianismul romanului?
Balzacianismul romanului este evidențiat mai ales la nivel tematic: istoria unei moșteniri, căreia i se asociază lupta pentru înavuțire și relația de paternitate. Este, asa cum afirmă Nicolae Manolescu, „o redescoperire polemică a balzacianismului” prin teatralitatea discursului narativ, caricaturizarea unor personaje, situațiile absurde.
Ce tehnici moderne folosește autorul pentru portretizarea Otiliei?
În portretizarea acesteia, autorul folosește tehnici moderne precum pluiperspectivismul/oglinzile paralele și comportamentismul: Otilia este văzută și caracterizată din punctul de vedere al mai multor personaje . Pentru Aglae- „zănatică, dezmățată, stricată, care sucește capul băieților de familie”, pentru Felix- o fată superioară pe care n-o poate înțelege, rămânând o enigmă până la capăt, pentru Pascalopol- femeia în devenire care îl încântă și îl emoționează, pentru Stănică Rațiu- „o fată deșteaptă, cu spirit practic”.
Descrie perioada interbelică în literatura română .
Perioada interbelică este una de diversitate la toate nivelurile,fapt vizibil prin coexistența unor direcții românești diferite. Astfel, Rebreanu ilustrează în opera sa un realism dur, obiectiv, în timp ce Sadoveanu optează pentru un realism cu substrat mitic, iar G. Călinescu pentru un influența balzaciană. Acesta din urmă respinge proustianismul, formulă literară adoptată de scriitori precum Camil Petrescu sau Hortensia Papadat-Bengescu și optează pentru romanul realist balzacian, epic și obiectiv, considerând că „tipul firesc de roman românesc este deocamdată acela obiectiv.
De către ce este generată modernitatea personajelor?
Modernitatea personajelor este generată de trăsăturile care le conferă ambiguitate.Astfel, moș Costache nu este un avar dezumanizat, deoarece manifestă afecțiune față de cei doi orfani, cărora le ia mereu apărarea atunci când se vorbește rău despre ei.Pascalopol o iubește pe Otilia în același timp viril și patern, fiind gata să fie în preajma ei, ori ca tată, adoptând-o, ori ca soț, căsătorindu-se cu ea. Felix este un adolescent orfan, capabil să iubească dezinteresat, dar hotărât să-și construiască o carieră. Stănică este arivistul prin excelență, escroc, hoț, dar și sentimental.Otilia este un personaj cu totul contradictoriu,amestec de senzualitate și ingenuitate. Mereu imprevizibilă, Otilia este frivolă,nebunatică și exuberantă, meditativă și inteligentă, risipitoare și cochetă, dar și capabilă de gesturi de pietate filială și devotament față de mos Costache.
Care sunt câteva din trăsăturile personajului Otilia Mărculescu?
Otilia este un personaj cu totul contradictoriu,amestec de senzualitate și ingenuitate. Mereu imprevizibilă, Otilia este frivolă,nebunatică și exuberantă, meditativă și inteligentă, risipitoare și cochetă, dar și capabilă de gesturi de pietate filială și devotament față de mos Costache.
Câte capitole are romanul?
Opera este alcătuită din douăzeci de capitole, organizate pe mai multe planuri.
Dezvoltă simetria incipit-final.
Incipitul individualizează caracterul balzacian al romanului, fixează cadrul temporal (,, într-o seară de la începutul lui iulie 1909”) și spațial ( strada Antim și arhitectura casei lui moș Costache), prezintă principalele personaje, sugerează conflictul, trasează principalele planuri epice.
Finalul este închis prin rezolvarea conflictului. Simetria incipit-final se realizează prin descrierea străzii și a casei lui moș Costache, din perspectiva lui Felix, în momente diferite ale existenței ( în adolescență și aproximativ zece ani mai târziu).
Care sunt conflictele romanului?
Conflictele romanului sunt numeroase și se manifestă în taote planurile narative. Conflictul principal se declanșează între familia lui Costache Giurgiuveanu (posesorul averii, care are o fiică vitregă, Otilia Mărculescu), și cea a surorii acestuia,Aglae. Din familia ei fac parte cei tei copiii, Olimpia, Aurica, Titi și soțul Simion. În această familie pătrunde Stănică Rațiu pentru a obține zestrea în calitate de soț al Olimpiei. Conflictele succesorale sunt iscate în jurul averii lui Moș Costache ( aversiunea manifestată de Aglae împotriva Otiliei, interesul lui Stănică pentru aceeași avere). Conflictul erotic se referă la rivalitatea tânărului Felix și maturul Pascalopol pentru dragostea Otiliei.
Care este gradul relației dintre Pascalopol și Otilia?
Pascalopol o iubește pe Otilia în același timp viril și patern, fiind gata să fie în preajma ei, ori ca tată, adoptând-o, ori ca soț, căsătorindu-se cu ea.
Povestește finalul romanului.
Finalul, în care Otilia este prezentată prin intermediul unei fotografii (o tehnică modernă, de altfel), îi sugerează cititorului atât o evoluție fetei , cât și una a tânărului (prin ochii lui Felix o întâlnim pe Otilia într-o caracterizare directă ) : „Femeia era frumoasă, cu linii fine, dar nu era Otilia, nu era fata nebunatică. Un aer de platitudine feminină stingea totul. (…) Ce deosebire! Unde era Otilia de altădată? Nu numai Otilia era o enigmă, ci și destinul însuși.”
Ce reprezintă titlul?
Titlul reprezintă un element paratextual ce oferă cititorului un orizont de așteptare. Inițial, acesta a fost „Părinții Otiliei”, reflectând ideea balzaciană a paternității. Titlul final deplasează accentul de la un aspect tradițional la tehnica modernă a oglinzilor paralele prin care este realizat personajul titular.
Care este punctul de vedere al lui Felix asupra Otiliei?
Felix o consideră o fată superioară, pe care n-o poate înțelege, rămânând până la capăt o enigmă.
Ce spune dezordinea din camera Otiliei despre aceasta? De ce este importantă descrierea camerei ?
Camera ei, cu rochii aruncate peste tot, cu romane franțuzești aruncate sau arvârlite la întâmplare, depune mărturie pentru stilul de viață lăsat în voia hazardului și pentru personalitatea ei provocatoare, liberă și dezinhibată. Obiectele risipite prin odaie - oglinzi mobile, sticluțe de parfum, pălării, pantofi- toate traduc preocuparea ei pentru imagine și cochetăria feminină. Ajungând întâmplător acolo, Felix are revelația complexității interioare a Otiliei. Numeroasele volume de poezie și partituri atestă preocupările ei intelectuale, afirmă temperamentul ei artistic.Maniera balzaciană–reliefarea caracterului unui personaj prin descrierea mediului în care trăieşte – fiind elocventă în acestă scenă.
Care sunt cele două planuri ale romanului?
unul al iubirii dintre Felix și Otilia, romanul fiind și unul de dragoste; intriga acestui plan este reprezentată de gelozia lui Felix cauzată de relația Otiliei cu Pascalopol, bărbatul bogat și matur, celălalt plan se desfășoară în jurul familiei Tulea, este impulsionat de competiția pentru moștenirea averii lui Costache.
Ai cărei tipologii clasice aparțin Felix și Otilia, conform autorului?
Otilia și Felix sunt victimele, „temenii angelici de comparație” după cum îi numește chiar autorul.
Ce generează apropierea dintre Felix și Otilia?
Sentimentele care se înfiripă de la început între ei pornesc de la o apropiere firească între doi tineri, dar şi de la o grijă reciprocă între doi orfani, ce simt nevoia să se apere unul pe celălalt.
Eşecul în dragoste îl maturizează pe tânărul Felix, dându-i putere să nu renunţe la carieră. Care este concluzia finală a personajului asupra dragostei, în scoietatea actuală?
Felix înţelege că, într-o astfel de societate, dragostea nu mai este un sentiment pur, iar căsnicia devine o afacere, nu o împlinire a iubirii. Chiar el „se căsători într-un chip care se cheamă strălucit şi intră, prin soţie, într-un cerc de persoane influente”.
Comportamentul derutant al fetei, dar mai ales gesturile foarte familiare şi tandre ale acesteia, îl descumpănesc pe Felix. Ce îi mărturisește Otilia în legătură cu natura sa schimbătoare?
Otilia însăşi recunoaşte cu sinceritate faţă de Felix că este o fiinţă dificilă şi se autocaracterizează astfel: „Ce tânăr de vârsta mea îţi închipui că m-ar iubi pe mine aşa cum sunt? Sunt foarte capricioasă, vreau să fiu liberă! […] Eu am un temperament nefericit, mă plictisesc repede, sufăr când sunt contrariată.”
Apariția personajului feminin îl surprinde plăcut pe Felix. Cum este văzută Otilia ?
„Felix privi spre capătul scării ca spre un cer deschis şi văzu în apropierea lui Hermes cel vopsit cafeniu, un cap prelung şi tânăr de fată, încărcat cu bucle, căzând până pe umeri”. Portretul ei apare conturat în opoziţie cu cel al Auricăi, „Însă în trupul subţiratic, cu oase delicate ca de ogar, de un stil perfect, fără acea slăbiciune suptă şi pătată a Aureliei, era o mare libertate de mişcări, o stăpânire desăvârşită de femeie”.
Care este statutul social, psihologic și moral al Otiliei?
Otilia aparține burgheziei citadine, fiind fiica vitregă a lui Costache Giurgiuveanu și beneficiind de educație aleasă de la Conservator și pension. Este personajul central, eponim.
Ce fel de sentimente nutrește Felix față de apropierea dintre Pascalopol și Otilia?
Felix este în permanenţă gelos pe Pascalopol, pe care îl acuză de sentimente nu tocmai paterne faţă de cea pe care el o iubeşte. În momentul în care Pascalopol vine s-o ia pe Otilia la teatru, Felix este deranjat nu de veselia fetei, ci de „satisfacţia reţinută” a bărbatului, „care nu se clasa deloc printre sentimentele paterne”. Ciudată i se pare şi înclinaţia Otiliei, „o prietenă de vârsta lui”, pentru un bărbat atât de matur. Permanent această relaţie dintre Otilia şi Pascalopol îl va contraria pe tânăr.
Care sunt diferențele dintre Felix și Otilia și care sunt consecințele acestora?
Otilia devine o obsesie pe care, în funcţie de nevoile sale, Felix o dărâmă şi o reconstruieşte,fără a fi capabil de generozităţi sentimentale prea mari. Otilia concepe iubirea în felul aventuros al artistului, dăruire şi libertate absolută, pe când Felix este dispus să aştepte oricât până să se însoare cu ea. Diferenţa dintre ei şi posibilitatea de a reprezenta o piedică în calea realizării profesionale a lui Felix o fac pe Otilia să îl părăsească şi să aleagă o căsnicie cu Pascalopol.
