examen Flashcards
(70 cards)
1
Q
1. Procedurile la care Foucault se referă au rolul de: ● a conjura puterile discursului ● a-i stăpâni evenimentul aleator ● a lupta împotriva instituțiilor ● a îngrădi libertatea de expresie
A
● a conjura puterile discursului
● a îngrădi libertatea de expresie
2
Q
in viziunea lui Culler, principala cauză a rezistenței la teorie este: ● dificultatea ● lipsa dovezilor științifice ● imposibilitatea de a o controla ● Inutilitatea
A
● imposibilitatea de a o controla
3
Q
3. Paradigma modernității nu este dată pentru Agamben de: ● actul emancipator al Revoluției ● progresul tehnologic ● figura Cetății ● spațiul lagărului
A
● actul emancipator al Revoluției
● progresul tehnologic
● figura Cetății
4
Q
- În viziunea lui Rancière, politica-poliție e definită de:
● tendința spre consens
● naturalizarea ordinii
● tipologizarea, numărarea și clasarea indivizilor
● reconfigurarea cadrelor sensibilului
A
● tendința spre consens
● naturalizarea ordinii
● tipologizarea, numărarea și clasarea indivizilor
5
Q
5. Alegeți conceptele care sunt discutate de Judith Butler: ● norme de recunoaștere ● viață precară ● jelire ● Simptom
A
● norme de recunoaștere
● viață precară
● jelire
6
Q
6. Pentru Foucault, puterea: ● este o strategie ● este o proprietate a suveranului ● e definită și reglată prin legi ● se aplică exclusiv de sus în jos
A
● este o strategie
● e definită și reglată prin legi
7
Q
. Pentru Derrida, doliul este:
● jelirea absenței celuilalt
● o traumă la care inconștientul se adaptează
● esența experienței celuilalt ca alteritate
● Imposibil
A
● esența experienței celuilalt ca alteritate
8
Q
- Punctum-ul:
● nu este intenționat de fotograf
● poate fi detectat printr-un studiu arheologic
● poate fi descoperit printr-un delir schizofren
● necesită afectul subiectului privitor
A
● nu este intenționat de fotograf
● necesită afectul subiectului privitor
9
Q
9. Opera lui Kafka este, conform lui Deleuze și Guattari: ● o galerie ● o potecă ● un rizom ● o structură molară
A
● un rizom
10
Q
10. Istoricul pentru Didi-Huberman: ● practică o poetică ● practică o știință ● are o detașare obiectivă ● nu circumscrie exact obiectul
A
● practică o poetică
11
Q
- Conform lui Judith Butler, ceea ce simțim:
● este condiționat de felul cum interpretăm lumea din jur
● poate fi explicat printr-o viziune psihanalitică
● e expus prin relația dintre studium și punctum
● ține de natura noastră de individualități libere
A
● este condiționat de felul cum interpretăm lumea din jur
12
Q
12. Modernitatea e definită drept lumea sub dominația fantasmagoriei de: ● Roland Barthes ● Arthur Rimbaud ● Alain Badiou ● Charles Baudelaire
A
● Charles Baudelaire
13
Q
13. Între dimensiunile eticii evidențiate de Badiou fac(e) parte: ● curajul ● eroismul ● moderația ● Discernămîntul
A
● curajul
● moderația
● Discernămîntul
14
Q
14. Filosofia de Stat este: ● bazată pe putere ● legislatoare ● bazată pe identități ● bazată pe forță
A
● bazată pe putere
● legislatoare
15
Q
- Voința de adevăr se referă la:
● modul de valorizare a cunoașterii într-o societate
● viziunea științifică asupra lumii
● corectitudine politică
● posibilitatea de a alege adevărul prin discurs
A
● modul de valorizare a cunoașterii într-o societate
16
Q
- Pentru Alain Badiou, este corect:
● cuvîntul știință obliterează cuvîntul tehnică
● realismul înseamnă a cere ceea ce e posibil
● numele cultură îl obliterează pe cel de artă
● problema-cheie a eticii este diferența
A
● numele cultură îl obliterează pe cel de artă
17
Q
- Conform lui Rancière, emanciparea muncitorilor:
● s-a realizat prin obținerea de drepturi sociale
● a fost obținută prin schimbarea legilor politice
● a fost și estetică prin descoperirea dreptului la individualitate
● nu s-a produs
A
● a fost și estetică prin descoperirea dreptului la individualitate
18
Q
18. Pentru Rancière, travaliul politicii emancipatoare: ● inventează subiecți noi ● protejează identitatea grupului ● creează noi legi și instituții ● e revenirea la natura lucrurilor
A
● inventează subiecți noi
19
Q
19. Istoricul tradițional trebuie, pentru Benjamin, înlocuit de un: ● istoric academic ● istoric ignorant ● istoric mutlicultural ● istoric materialist
A
● istoric materialist
20
Q
20. Modelul propus de Paul de Man pentru studiile literare nu este: ● scolastic ● ideologic ● hermeneutic ● Fenomenologic
A
● scolastic
● ideologic
● hermeneutic
21
Q
- În viziunea lui Spivak, alteritatea:
● trebuie văzută ca producător de cunoaștere
● trebuie judecată în raport cu modelele etice acceptate
● trebuie tolerată într-o formă de negociere multiculturală
● nu trebuie apropriată de către modelul hegemonic
A
● trebuie văzută ca producător de cunoaștere
● nu trebuie apropriată de către modelul hegemonic
22
Q
- Pentru Slavoj Žižek, reconcilierea între universal și particular e:
● imposibilă
● posibilă prin generalizarea unei identități-model
● posibilă prin poziția excepției universale
● o idee foarte periculoasă
A
● posibilă prin poziția excepției universale
23
Q
25. În momentul în care centrul nu mai este gândit ca prezență sau ca un loc fix, acesta devine: ● o graniță ● o funcție ● o ființare ● o problemă
A
● o graniță
24
Q
26. Critica idelogiei înseamnă: ● a ajunge la lucrurile însele ● a expune sistemele totalitare ● a vedea cum înțelegerea realității este construită ● a funcționa după bunul-simț
A
● a vedea cum înțelegerea realității este construită
25
27. Inegalitatea radicală funcționează pentru Butler:
● între diferențele mari de proprietate între cei care au au și cei care nu au
● între viețile care pot fi jelite și cele care nu pot
● între drepturile cetățenești și absența acestora
● între accesul la discurs și absența acestuia
● între viețile care pot fi jelite și cele care nu pot
26
```
28. În viziunea lui Barthes, subiectul are acces la desfătare
prin:
● coabitarea limbajelor
● dialectica dorinței
● jocul deschis
● Neprevăzut
```
● coabitarea limbajelor
| ● jocul deschis
27
```
29. Pentru Didi-Huberman, imaginile:
● nu capturează cu acuratețe trecutul
● conțin detalii numite punctum
● sunt impure din punct de vedere temporal
● sunt reprezentări ale realului
```
● nu capturează cu acuratețe trecutul
| ● sunt impure din punct de vedere temporal
28
```
30. Teoria vede critic ideile cu care operăm ca pe niște:
● preconcepții
● judecăți de valoare
● adevăruri
● constructe istorice
```
● constructe istorice
29
31. Epoca clasică inventează alteritatea drept:
● ceea ce e în afara societății
● ceea ce e străin în propria sa patrie
● ceea ce trebuie protejat
● ceea ce expune limitele identității noastre
● ceea ce e străin în propria sa patrie
30
```
32. Textul despre moartea lui Barthes este scris de:
● Michel Foucault
● Giorgio Agamben
● Georges Didi-Huberman
● Jacques Derrida
```
● Jacques Derrida
31
33. Limbile și culturile Sudului sunt pentru Spivak:
● obiecte de studiu cultural
● o etapă întîrziată în narațiunea de evoluție a emancipării
● un mediu în care se pot traduce dezideratele multiculturalismului
● medii culturale active
● medii culturale active
32
```
34. În vizunea lui Derrida, istoria sensului este:
● o serie de substituiri de centre
● o narațiune fără centru
● o istorie a formelor
● fără origine
```
● o serie de substituiri de centre
33
```
35. Autorul unor cărți esențiale despre arta africană între 1915 și 1921 este:
● Aby Warburg
● Georges Braque
● Walter Benjamin
● Carl Einstein
```
● Carl Einstein
34
```
36. Pentru Agamben, martorul definește:
● pe cel care își păstrează umanitatea
● ceea ce rămîne după distrugerea omului
● perspectiva din viitor
● pe cel capabil să păstreze o dimensiune etică
```
● ceea ce rămîne după distrugerea omului
35
7. Suveranul numește pentru Derrida:
● cel care face legea, exceptîndu-se de la lege
● dominantul care-și apropriază emergentul
● subiectul cunoașterii raționale
● exponentul puterii
● cel care face legea, exceptîndu-se de la lege
36
```
38. Pentru Agamben, Auschwitzul nu trebuie:
● sacralizat
● să rămînă indicibil
● analizat cu dovezi empirice
● mărturisit de către musulman
```
● sacralizat
| ● să rămînă indicibil
37
39. Rezolvarea crizei ecologice, pentru Slavoj Žižek, se va face:
● în cadrele ecologiei
● prin măsurile impuse global în sistemul capitalist
● prin invenția unor tehnologii noi
● prin depășirea capitalismului
● prin depășirea capitalismului
38
```
40. Plăcerea lecturii, pentru Barthes, vine din:
● întîlnirea cu autorul
● decodificarea textului
● interpretare
● Rupturi
```
● Rupturi
39
41. Alegeți afirmațiile incorecte pentru viziunea lui Badiou asupra adevărului:
● adevărul rămîne dependent de identitatea multiculturală a fiecăruia
● adevărul ține de ceea ce poate fi dovedit obiectiv
● singularitatea adevărului este imediat universalizabilă
● adevărul ține de revelație
● adevărul rămîne dependent de identitatea multiculturală a fiecăruia
● adevărul ține de revelație
40
```
42. Pentru Agamben, figura-martor pentru lumea contemporană
nu trebuie găsită în:
● cetățean
● individul privat și liber
● refugiat
● Artist
```
● cetățean
● individul privat și liber
● Artist
41
```
43. Dintre toate științele umane, pentru a-și exemplifica demonstrația din textul studiat la seminar,
Derrida vorbește despre:
● psihologie
● arheologie
● etnografie
● Sociologie
```
● etnografie
42
```
44. Pentru Spivak, este necesară:
● resuscitarea materialului subaltern
● negocierea tolerantă între identități
● generalizarea narațiunii de evoluție a Occidentului
● respectarea metodologiilor academice
```
● resuscitarea materialului subaltern
43
```
45. Printre figurile de pe prag teoretizate de Walter Benjamin se
află:
● nomadul
● colecționarul
● jucătorul
● Flâneuru
```
● colecționarul
● jucătorul
● Flâneuru
44
```
46. În viziunea lui Derrida, limbajul este:
● cîmpul unui joc
● spațiul unor contestări
● un sir de semnificanți
● o înșiruire de semne
```
● cîmpul unui joc
45
47. Conform lui Walter Benjamin, moda:
● arată evoluția gustului estetic la nivelul societății, nu doar al elitelor
● este o democratizare a vizibilului
● prescrie ritualul prin care marfa e fetișizată
● e lizibilă într-o analiză mitologică
● prescrie ritualul prin care marfa e fetișizată
46
```
48. Pentru Foucault, noțiunea de „sex” este:
● o idee produsă de practici discursive
● un tabu
● ideea unei anumite paradigme
● secretul naturii unui individ
```
● o idee produsă de practici discursive
47
```
49. Arta și politica - pentru Rancière - au în comun:
● ideologia dominantă
● sunt forme ale disensiunii
● definesc morala unei societăți
● crearea consensului și armoniei social
```
● sunt forme ale disensiunii
48
```
50. Istoria artei, pentru Didi-Huberman:
● este anacronică
● nu e interesată de stabilirea unui canon
● oferă metode corecte de interpretare
● trebuie să fie pozitivistă
```
● este anacronică
49
```
51. Planetaritatea numește pentru Spivak:
● o solidaritate ce rămîne să vină
● o traiectorie multi-formă
● o generalizare a unui model identitar
● o învățare de jos în sus
```
● o solidaritate ce rămîne să vină
| ● o învățare de jos în sus
50
```
52. În viziunea lui Deleuze și Guattari, devenirea-animal
implică:
● coexistența unor durate
● intensități eliberate
● linii de fugă
● zone de control
```
linii de fugă
51
```
53. În ceea ce privește punctum-ul, e adevărat că:
● e deja acolo
● e adăugat de privitor
● străpunge subiectul
● e intenționat de fotograf
```
● e deja acolo
● e adăugat de privitor
● străpunge subiectul
52
54. Conform lui Judith Butler, jelirea publică:
● nu e posibilă, deoarece fiecare e o individualitate privată
● funcționează doar în comunitățile tradiționale
● trebuie contracarată de accentul pus pe privat
● e distribuită diferențial
● e distribuită diferențial
53
55. Pentru Paul de Man, ideologia numește:
● discursul oficial în sistemele totalitare
● confuzia dintre limbă și realitatea naturală
● logica ideilor în textele literare
● deconstrucția modelului scolastic
● confuzia dintre limbă și realitatea naturală
54
```
56. Pentru Foucault, atributul prim al puterii este faptul că:
● exclude indivizi
● cenzurează adevărul
● maschează realul
● produce realul
```
● produce realul
55
```
57. Homo sacer numește pentru Agamben:
● viața nudă ce poate fi legal ucisă
● omul sacru
● omul ajuns la capacitatea cunoașterii-de-sine
● Precaritatea
```
● viața nudă ce poate fi legal ucisă
56
58. Egalitatea, pentru Alain Badiou, numește:
● negocierea și toleranța multiculturală
● uniformizarea pornind de la o identitate considerată corectă
● drepturile omului în viziune liberală
● co-apartenența la un proces de adevăr
● co-apartenența la un proces de adevăr
57
59. E greșit să afirmi despre deconstrucție că:
● este o metodă critică
● poate fi refăcută, doar dacă perspectiva este academică
● legitimează sistemele de gîndire
● expune ce e în afara textului
● este o metodă critică
● poate fi refăcută, doar dacă perspectiva este academică
● legitimează sistemele de gîndire
● expune ce e în afara textului
58
```
60. Cel mai bun instrument - pentru Spivak - produs de istoria studiilor literare este:
● distant reading
● close reading
● psihanaliza literaturii
● analiza cantitativă
```
● close reading
59
61. Conform lui Slavoj Žižek, actul emancipator:
● se face în cadrele situației existente
● implică un maestru ignorant
● e corect cînd e autorizat de oamenii de valoare
● se autorizează pe sine
● se autorizează pe sine
60
```
62. Pentru Rancière, în logica emancipării, între maestru și ucenic:
● există întotdeauna dialog
● există întotdeauna armonie
● există mereu un al treilea lucru
● există o relație ierarhică
```
● există mereu un al treilea lucru
61
```
63. Pentru Foucault, puterea de normare merge mînă în mînă cu:
● emiterea de legi
● formarea de cunoștințe
● aparatul punitiv
● respectul pentru ordinea naturală
```
● aparatul punitiv
62
64. Pentru Sf Pavel, în lectura lui Badiou, e corect că:
● adevărul intră în competiție cu opiniile
● adevărul ține de revelație
● adevărul depinde de fidelitatea unui subiect
● adevărul se bazează pe identități deja existente
● adevărul depinde de fidelitatea unui subiect
| ● adevărul se bazează pe identități deja existente
63
```
65. În viziunea lui Foucault, producerea discursului e:
● controlată
● selecționată
● organizată
● Redistribuită
```
● controlată
● selecționată
● organizată
● Redistribuită
64
```
66. Mediul privilegiat al semnificațiilor mitice este pentru Barthes reprezentat de:
● lumea antică
● epoca clasică
● sistemele totalitare
● societatea capitalistă
```
● societatea capitalistă
65
```
67. Conform lui Culler, teoria este:
● interdisciplinară
● analitică și speculativă
● gîndire despre gîndire
● o critică a bunului simț
```
● interdisciplinară
● analitică și speculativă
● gîndire despre gîndire
● o critică a bunului simț
66
```
68. Pentru Deleuze, corpul-fără-organe:
● e ceea ce arestează viața
● e realitatea intensională a corpului
● pre-există organismului
● nu e format din axe și vectori
```
● e realitatea intensională a corpului
67
```
69. Textul este, în viziunea lui Barthes, ca:
● un corp erotic
● o pînză de păianjen
● o cutie cu semnificații
● o relație indescifrabilă
```
● o pînză de păianjen
68
```
70. Pentru Walter Benjamin, imaginea istorică poate fi cel mai
bine înțeleasă:
● prin modelul caleidoscopului
● prin studium
● prin rizom
● prin critica ideologiei
```
● prin modelul caleidoscopului
69
```
71. Aby Warburg propune:
● o istorie pozitivistă a artei
● o privilegiere a gîndirii nomade
● o antropologie istorică a imaginilor
● o critică dialectică a istoriei
```
● o antropologie istorică a imaginilor
70
```
72. Un platou numește pentru Deleuze:
● o țesătură de stări intensionale
● un nivel stabil în interiorul unei construcții
● o etapă istorică a unei evoluții
● modul de a fi al organismului
```
● o țesătură de stări intensionale
