gna Flashcards
(36 cards)
functiile rinichiului
Excretia produsilor metabolici/medicam.
Echilibrul hidro-electrolitic.
Echilibrul acido-bazic.
Reglarea PA.
Eritropoieza (Eritropoietina).
Metabolismul fosfo-calcic [1,25 (OH) vit D, PTH]
structura glomerul
GLOMERULUL
Membrana bazala capilara
Mesangiu
Capsula Bowman
Celule
Endoteliale
Epiteliale
Mezangiale
structur nefron
glomerul,tcp,ansa henle,tcd,tc
SRAA
aparatul juxtaglomerural(atasat de arteeriola aferenta) formeaza prorenina. aceasta e transformata in renina de hipotensiune si e eloberata in sange. renina transfor,a angiontensinogenul 1 produs de ficat in angiotensina 1 mai apoi trans fin angiontensina 2 de ensima de conversie a angiotensinei produsa in mare parte de plamani si stimuleaza vasocontrictia elierarea aldosteronului din cortexul renal care creste reabsorbtia sodiului si a apei
antugene hla implicate in gn
hla-a1,88,dr2,dr3
tipuri de boli glomerurale
focala-unii dar nu toti glpmeuriliiperezinta leziunea
difuza-aproape toti >75% prezinta leziunea
segmentar-doar o parte a glomerului este afectata
global-tot glomerului e afectat simetruc
sd nefritic
- Glomerulonefrita acută: debut brusc al hematuriei glomerulare (cilindri hematici sau hematii dismorfe), proteinurie de rang non-nefrotic, edeme, HTA şi afectare renală frecvent tranzitorie, sau
- Glomerulonefrita rapid progresivă: caracteristicile nefritei acute, necroză focală cu sau fără semilune şi insuficienţă renală rapid progresivă pe parcursul câtorva săptămânilor.
bariera de filtrare glomerulara
endoteliu fenestrat
membrana bazala glomerulara
podocite
tipuri e boli glomerurale in functie de compartimentul implicat
- Podocitele (în compartimentul urinar) sunt implicate de obicei în glomerulopatii care se prezintă ca sindrom nefrotic (SN).
- Celulele endoteliale şi mezangiale (în compartimentul endocapilar)- în principal implicate în bolile glomerulare care se prezintă sub formă de Sdr nefritic ( hematurie, proteinurie+HTA).
- Podocitele, celulele endoteliale şi mezangiale implicate în mod egal în GN care se prezintă cu proteinurie importantă şi sindrom nefritic-nefrotic.
prezentare generala a bolilor glomerulare
Afecţiunile glomerulare reprezintă a 3-a cea mai frecventă cauză (după DZ şi HTA) a bolii renale cronice în stadiu terminal (BRCT) în Europa şi SUA, reprezentând aproximativ 10-15% din aceste cazuri.
Acestea sunt boli în care:
* poate exista o leziune inflamatorie a glomerulilor mediată imunologic(glomerulonefrita) sau leziuni structurale/funcţionale glomerulare fără inflamaţie(glomerulopatie/nefropatie flomerulara)
* afectarea renală interstiţială apare în mod obişnuit
* rinichii sunt implicaţi simetric
* pot apărea mecanisme secundare de leziune glomerulară în urma unei insulte imune iniţiale, precum depunerea de fibrină, agregarea plachetară, infiltrarea neutrofilelor şi injuriile provocate de radicalii liberi
* consecinţele hemodinamice (edemul, hipovolemia, trombozele, etc) ale leziunii primare pot afecta în continuare funcţia glomerulară/renală
* leziunile renale pot face parte dintr-o boală sistemică (ex. LES, vasculite, etc).
4 sindroame glomerulare
sd nefrotic, sd nefritic, mixt nefrotic nefritic, hematurie/proteinurie asimptomatica
sd nefrotic
- Sindromul nefrotic: proteinurie masivă (>3,5 g/zi), hipoalbuminemie, edeme, lipidurie şi hiperlipidemie. Cauza cea mai frecventă este malfuncţia sau lezarea podocitelor.
gn-fiziopat
Glomerulonefrita (GN) este mediată imunologic, cu implicarea imunităţii celulare (Ly T, macrofage/celule dendritice), imunităţii umorale (Ac, complexe imune, complement) şi alţi mediatori inflamatori ( inclusiv citokine, chemokine şi cascada coagulării).
Răspunsul imun poate să fie îndreptat:
împotriva Ag- ţintă cunoscute, când GN complică infecţiile, cancerele sau cauze medicamentoase (GN secundare).
Ag- ţintă subiacent de cele mai multe ori este necunoscut. GN primară poate apărea la indivizii cu susceptibilitate
genetică [de obicei determinaţi de gene ale complexului major de histocompatibilitate (MHC): HLA-A1, 88, DR2 şi DR3], pe fondul factorilor de mediu.
AutoAc circulanţi şi/sau tulburările complementului seric, şi depunerea glomerulară a anticorpilor, complexelor
imune, complementului şi a fibrinei caracterizează boala.
tipuri de gn
-afectiuni urinare asimptomatica
-gnaO(sd nefritic)
-gnrp
afectiuni urinare asimptomatice
1.Hematuria ± proteinurie sub-nefrotică la pacient asimptomatic → descoperirea timpurie a unei boli glomerulare potenţial grave, ex.: LES, purpura Henoch-Schonlein, GN postinfecţioasă sau hipercalciurie idiopatică la copii. Hematuria asimptomatică poate fi manifestarea principală a bolii glomerulare specifice.
2.Proteinuria izolată fără hematurie. La pacienţii asimptomatici, descoperire incidentală pt proteinuria < 1g/zi + functie renală normală
> 50% din pacienţi -proteinurie posturală (benignă), care poate să fie un semn precoce al unei leziuni glomerulare grave (GN membranoasă, nefropatia lgA, GSFS, nefropatia diabetică sau amiloidoza).
uşoară sau tranzitorie poate acompania stările febrile, ICC sau bolile infecţioase, fără a avea neapărat o semnificaţie clinică renală …atenți totuși! (CARDIO-Nefropatia HT, NTIA asoc BI, etc…)
Necesită monitorizare și diagnostic adecvat!
sd goodpsture
anticopri anti membrana bazala glomerulara-afecteare renala si pulmonara
diag dif dintre gna si gnrp
punctie biopsie renala cu lipsa necrozei focale si formarea semilunelor
gnps-introducere
apare în medie după 1-3 saptamani de la o infecţie streptococică (Angina streptococică, otita medie sau celulita) cu streptococul β-hemolitic grup A Lancefield de tip nefritogenic (tipurile M l, 2,4,12,18,25,49,55,57 si 60).
perioada de latență (1-3 sapt) dintre infectie si aparitia simptomelor renale- timpul necesar CI să se formeze şi să se depună pe MBG și să producă injuria glomerulară.
GNPS este acum rară în ţările dezvoltate
Biopsia renală: inflamaţie acută, difuză, activă în glomerul (fără necroză, dar ocazional cu semilune celulare), cu neutrofile şi depunere de lgG şi complement (la IF). Acelasi aspect apare in GN postinfecţioasă nonstreptococică.
gnps patogenie
Ag streptococici circulanti - au rol de “antigen plantat” si induc formarea in situ de complexe imune, care activeaza complementul.
Autoimunitatea- Streptococii elibereaza neuroaminidaza -> desializeaza IgG -> molecule cationice de IgG fixate pe glomeruli prin interactiuni de sarcina electrica -> genereaza raspuns anti IgG -> depozite anti IgG fixate la IgG atasate anterior.
Reactie încrucisata – Ac fata de Ag streptococici reactioneaza încrucisat cu Ag glomerulari
Depunerea de CIC, dovedita de titrul crescut al CIC în ser (totusi, exista tot mai multe dovezi pentru formarea in situ a reactiei Ag-Ac).
Imunitatea celulara - demonstrata de infiltratul limfocitar cu Ly CD4+ si monocite în interstitiu în fazele precoce.
gnaps paraclinic-urinar
produşi de degradare ai fibrinei, fibrinopeptide, D-dimeri apar în urină doar în faza iniţiala a bolii
proteinurie – neselectiva, 0,5 – 3 g/24 ore, functie de severitatea si natura leziunilor; sdr nefrotic – f rar 5%
hematuria – micro sau macroscopica; originea glomerulara este atestata de prezenta de hematii dismorfice, alterate, si de cilindrii hematici
densitatea urinară este normala; nu permite diferentierea decât de necroza tubulară acută, nu de acutizările GNC
gnaps paraclinic-sange
ureea – relativ crescuta < 100 mg/dl-cresteri mai mari în formele anurice > 24 ore sau febrile
creatinina normala sau moderat crescuta; (88-177nmol/l sau 1-2 mg/dl).
reactanti de faza acuta – VSH (80 – 100 mm/h), fibrinogen ↑; Proteina C reactiva (crestere precoce, marker sensibil pentru infectia streptococica);
gnaps paraclinic-teste serologice
Teste serologice – confirma infectia streptococica recentă prin prezenţa Ac anti Ag streptococice(≥90%):
- ASLO > 400u Todd, titrul maxim în 3 – 5 săptămâni de la infecţie; persistă crescut pâna la 3 luni de la episodul infecţios.
- Ac antiendostreptozina crescuţi pe o perioadă > de 12 luni; ), anti-nicotinil adenin dinucleo-tidaza (ANAD-ază), sau anti-hialuronidaza (AH-aza), anti-dezoxiribonucleaza B (anti-ADN-aza B), antistreptokinaza (ASK-aza ).
- Ac anti proteine M - specificitate de tip, dau imunitate specifica; apar la 4 saptamâni dupa infectie, persista ani, utili serotipare.
În faza activa a bolii activitatea C seric si fractiunile C3 şi CH50 sunt scăzute si sunt markeri biologici importanti. Persistenţa hipocomplementemiei peste 8 săptămâni este neobişnuită şi impune cercetarea unui focar infecţios latent sau reconsiderarea diagnosticului (de regula GNRP)
- Hipergamaglobulinemie 75- 80%
- Cresterea crioglobuline, FR (30-40%)Ac anticolagen IV si CIC- 75%
gnaps-ex microbiologic si pbr
Examene microbiologice – atestarea infectiei streptococice prin prelevari faringiene si cutanate.
Punctie biopsie renala (PBR)- este indicată doar dacă:
- complementul seric este normal în faza acuta
- complement seric care ramâne scazut dupa 2 luni de la debut (nefrita lupica sau membranoproliferativa ? )
- persistenta HTA si proteinuriei > 3 g/zi dupa 3 – 4 saptamâni
gnaps-imunofluorescenta
Prin microscopie imunofluorescentă - depozite granulare difuze ale IgG şi C3 ( aspect de „cer înstelat“).
Depunerea extensivă a depozitelor de imunoglobuline în peretele capilarelor glomerulare („aspect de ghirlandă”)= prognostic mai rezervat.