Grile tot Flashcards
(120 cards)
1
Q
- Tratamentul general al degeraturilor include :
a. Antitrombolitice
b. Antibiotice
c. Antiagregante
d. Vasoconstrictoare
A
b. c.
2
Q
- Ruptura fasciala se caracterizeaza prin :
a. Au ca si consecinta directa ruptura musculara
b. Este produsa de un traumatism mai intens decat cel care produce hernia musculara
c. Nu dispare imediat dupa ce muschiul intra in activitate izometrica sau izotona
d. Tratamentul este exclusiv chirurgical
A
c. d.
3
Q
- Influente pozitive asupra vindecarii plagilor au :
a. Temperatura cu valori extreme
b. Irigatia sanguina bogata a tesuturilor traumatizate
c. Volumul mare al tesutului adipos
d. Prezenta locala a hematoamelor
A
b.
4
Q
- Semnele generale in infectii sunt :
a. Tulburarile neuro-psihice
b. Starea de voma
c. Tulburarile disleptice
d. Frisonul solemn
A
a. c. d. e.
5
Q
Semnele in leziunile vasculare acute la mainii sunt :
a. Instalarea lenta a tulburarilor de sensibilitate
b. Aparitia extensiei pasive dureroase la nivelul mainii
c. Disparitia lenta a miscarilor active
d. Distensia usoara a partilor moi ale mainii
A
b
6
Q
- Echimoza tardiva se caracterizeaza prin :
a. E urmarea unui hematom aparut in zona echimotica
b. Nu contibuie singure la aprecierea nivelului la care este localizat focarul lezional (hemoragia)
c. Migreaza pana in spatiile virtuale perineurovasculare existente in mod normal
d. Se constituie prin dinamica gravitationala
A
b. c. d.
7
Q
- Arsurile de grad II B se caracterizeaza prin :
a. Escara dermica cu continut tulbure-sanguinolent
b. Sensibilitate inconstanta a zonei de arsura
c. Evolutia in prezenta agresiunii septice e constanta
d. Obtinerea vindecarii necesita de regula grefare
A
b. c.
8
Q
- Supravietuirea e exceptionala la pacientii arsi in cazul unui indice prognostic cuprins intre :
a. 140-180
b. 100-140
c. 80-100
d. 180-200
A
a.
9
Q
- Aplicarea corecta a garoului in hemoragii are ca rol :
a. Evitarea aparitiei ischemiei tisulare
b. Evitarea aparitiei necrozei tisulare
c. Evitarea aparitiei sindromului de reperfuzie
d. Evitarea aparitiei socului toxic ireversibil
A
a. b. c. d.
10
Q
- Cauze ale producerii hemoragiei chirurgicale pot fi :
a. Agentii vulneranti din traumatismele inchise (contuzii)
b. Procese inflamatorii din cistita
c. Rupturi ale dilatatiilor varicoase
d. Excizia necrozelor tumorale maligne
e. Procese ulcerative din tuberculoza urinara
f. Rupturi ale dilatatiilor anevrismale
g. Eliminarea necrozelor tumorale maligne
A
a. b. c. e. f. g.
11
Q
- Tratamentul chirurgical al furunculului antracoid :
a. Necesita incizie in cruce sub anestezie locala
b. Necesita incizie circulara sub anestezie generala
c. Nu este necesar in fazele initiale
d. Este de electie in faza de furuncul antracoid matur
e. Necesita excizie circulara sub anestezie generala
A
b c d e
12
Q
- Sunt simptome in traumatismele toracice :
a. Durerea toracica accentuata de mobilizare
b. Insuficienta respiratorie
c. Dispneea intensa, periodica
d. Durerea toracica permanenta, neinfluentata de miscarile respiratorii
A
a
13
Q
- Presiunea venoasa sub 3cmm(H2O) in hemoragii :
a. Semnifica un deficit de volum sanguin de 20%
b. Semnifica un deficit de volum sanguin de 40%
c. Semnifica un deficit de volum sanguin de peste 40%
d. Nu are nicio semnificatie, doar scaderea TA are
A
b.
14
Q
- Erizipelul gangrenos necrotic se caracterizeaza prin :
a. Edeme la nivelul scrotului, vulvei, pleoapelor
b. Asocierea cu gangrena superficiala tardiva
c. Risc de deces
d. Aparitia extravazari echimotice
A
a. c.
15
Q
- Durerea in infectiile mainii este obligatoriu :
a. Doar pulsatila
b. Accentuata in pozitie procliva
c. Exacerbata la atingerea zonei afectate
d. Prezenta la distanta (localizata in limfonoduri)
A
c.
16
Q
- Antisepsia locala se poate realiza cu :
a. Substante pe baza de fluor
b. Substante cu proprietati de detergent
c. Substante care degaja oxigen activ
d. Derivati ai metalelor pretioase
e. Substante pe baza de clor
A
b. c. e.
17
Q
- Tratamentul hematoamelor mici presupune :
a. Tratamentul obligatoriu chirurgical
b. Pansamente de tip prisnit cald
c. Incizia si evacurea dupa lichefierea cheagului
d. Tratamentul anevrismului posttraumatic
A
c.
18
Q
18.Plagile penetrante au ca si caracteristici :
a. Afecteaza elementele subfasciale
b. Nu lezeaza seroasa unei cavitati
c. Produc o comunicare intre o cavitate viscerala si mediul intern
d. Au ca varianta plagile neperforanta
A
c. a.
19
Q
- Semnele locale ale plagilor cuprind :
a. Solutia de continuitate
b. Exteriorizarea de puroi
c. Exteriorizarea de materii fecale
d. Evidentierea structurilor subjacente plagii
A
a. b. c. d.
20
Q
- Reactivitatea la durere a pacientului aflat in starea de torpoare presupune :
a. Trezirea doar la aplicarea de stimuli durerosi puternici
b. Dupa trezire poate executa ordine complexe
c. Raspunde la intrebari prin cuvinte monosilabice
d. Adoarme imediat dupa disparitia stimulilor
A
a. c.
21
Q
- In traumatismele toracice, la inspectie se pot evidentia :
a. Dispnee cu inspir lung
b. Emfizem facial extensiv
c. Respiratie paradoxala
d. Agitatie psihomotorie
A
b. c. d.
22
Q
- Ruptura bronsica e caracterizata clinic prin :
a. Pneumomediastin lent evolutiv
b. Pneumotoraxul sufocant
c. Emfizemul subcutanat
d. Hemoptizia
A
b. c. d.
23
Q
- Leziunile posttraumatice intraparenchimatoase ale ficatului determina :
a. Melena
b. Hipotensiune arteriala
c. Icter obstructiv
d. Bradicardie
A
b. d.
24
Q
- Palparea in traumatismele mainii poate pune in evidenta :
a. Anestezie pulpara FD index in leziuni de nerv radial
b. Durere provocata localizata diafizar
c. Transmiterea anormala a miscarilor
d. Fixare elastica articulara in fracturi
A
b. c.
25
25. Leziunea locala din arsura de gradul IV (III) se caracterizeaza prin :
a. Escara alba
b. Durere moderata
c. Escara bruna-neagra
d. Se poate vindeca prin cicatrici retractile
a. c. d.
26
26. O arsura de gradul I 5% + II 15% + III 20% este caracterizata ca fiind o arsura in care :
a. Pot aparea complicatii medii, decesul e posibil
b. Pot aparea complicatii usoare, vindecarea e regulata
c. Apar complicatii grave, decesele sunt majoritare
d. Apar complicatii in majoritatea cazurilor, decese mai frecvente decat vindecarile
d.
27
27. Semne generale in hemoragiile importante sunt :
a. Paloarea tegumentelor si mucoaselor
b. Scotoame, acufene
c. Senzatia de frig
d. Vene periferice turgescente
a.
28
28. Hemostaza in hemoragiile parenchimatoase se poate obtine prin :
a. Procedee de by pass
b. Electrocauterizare bipolara
c. Adezivi tisulari
d. Fotocoagulare laser-argon
c. d.
29
29. Abcesul cald mare poate evolua cu :
a. Fistulizare spontana prin evacuare la exterior
b. Septicemie
c. Vindecare spontana prin cicatrice sclero-fibroasa
d. Fistulizare spontana prin evacuare in alte organe
a. b. d.
30
30. Semnele locale caracteristice gangrenei gazoase curpind :
a. Senzatie de tensiune la nivelul plagii
b. Crepitatii gazoase la examinarea digitala a plagii
c. Tegumente reci
d. Absenta locala a pulsului arterial
a. b. c. d.
31
31. Socul hipodinamic este caracterizat de :
a. Tegumente calde, normal colorate
b. Puls filiform, depresibil
c. Piloerectie
d. Frison tencae (adrenalinic)
b. c.
32
32. Flegmoanele mainii se caracterizeaza clinic prin :
a. Degete in flexie
b. Tablou clinic de stare septica
c. Adductia degetelor adiacente zonei cu supuratie
d. Aspectul de grifa ireductibila a mainii infectate
b. d.
33
Hematoamele difuze se caracterizeaza prin :
a. Aparitia unor fenomene ischemice
b. Extindere intre structurile aponevrotice
c. Formarea unui coagul compact
d. Semnul cuburilor de gheata in apa
a. d.
34
34. Tratamentul plagilor suturate infectate cuprinde :
a. Utilizarea solutiilor de apa oxigenata
b. Pansamente umede la 2-3 zile
c. Aplicare de unguente cu antibiotice
d. Indepartarea firelor de sutura
a. d.
35
35. Simptomele specifice TCC nu includ :
a. Varsaturi cu greata asociata
b. Adinamie in diverse grade
c. Modificari ale capacitatii de concentrare
d. Echimoze periorbitare sau mastoidiene
a. b. d.
36
36. Sunt simptome in traumatismele toracice :
a. Durerea toracica accentuata de mobilizare
b. Insuficienta respiratorie
c. Dispneea intensa, periodica
d. Durerea toracica permanenta, neinfluentata de miscarile respiratorii
a
37
37. Tratamentul de reducere a unei luxatii la mana presupune :
a. Realizarea obligatorie sub anestezie
b. Tractiunea in ax
c. Actionarea pe linia de luxatie in sensul mecanismului de producere
d. Imobilizarea articulatiei luxate
a. b.
38
38. Semne in leziunile vasculare ale mainii sunt??? :
a. Instalare rapida a tulburarilor de sensibilitate
b. Disparitia lenta a miscarilor active
c. Distensia grava a partilor moi ale mainii
d. Aparitia extensiei pasive dureroase la nivelul mainii
a. c. d.
39
39. Arsurile de grad IIA se caracterizeaza prin :
a. Flictena dermo-hipodermica cu continut seros limpede
b. Hipersensibilitatea zonei de arsura
c. Absenta infectiei in procesul de vindecare
d. Necesitatea tratamentului specific local
b. d.
40
Evolutia cu deces e majoritara la pacientii arsi in cazul unui indice prognostic cuprins intre :
a. 140-180
b. 100-140
c. 80-100
d. 180-200
a
41
Tratamentul curativ ca prim-ajutor in arsuri include :
a. Realizarea unei contentii pt mentinerea caldurii fiziologice pt arsurile de grad III-IV
b. O buna analgezie la arsurile superficiale sub 10%
c. Aport lichidian prin perfuzie pentru arsurile superficiale cu suprafata arsa peste 10%
d. Aport lichidian prin perfuzie pentru arsurile de grad III-IV cu suprafata arsa sub 10%
a. c. d.
42
Cauza ale producerii hemoragiei chirurgicale pot fi :
a. Agentii vulneranti din traumatismele inchise (contuzii)
b. Procese ulcerative din tuberculoza urinara
c. Rupturi ale dilatatiilor anevrismale
d. Eliminarea necrozelor tumorale maligne
a. b. c. d.
43
43. Presiunea venoasa sub 3cmm(H2O)in hemoragii:
a. Semnifica un deficit de volum sanguin de 20%
b. Semnifica un deficit de volum sanguin de 40%
c. Semnifica un deficit de volum sanguin de peste 40%
d. Nu are nicio semnificatie, doar scaderea TA are
b.
44
44. Aplicarea corecta a garoului in hemoragii are ca rol :
a. Evitarea aparitiei ischemiei tisulare
b. Evitarea aparitiei necrozei tisulare
c. Evitarea aparitiei sindromului de reperfuzie
d. Evitarea aparitiei socului toxic ireversbili
a. b. c. d.
45
44. Aplicarea corecta a garoului in hemoragii are ca rol :
a. Evitarea aparitiei ischemiei tisulare
b. Evitarea aparitiei necrozei tisulare
c. Evitarea aparitiei sindromului de reperfuzie
d. Evitarea aparitiei socului toxic ireversbili
a. b. c. d.
46
46. Erizipelul gangrenos necrotic se caracterizeaza prin :
a. Edeme gigante la nivelul scrotului, vulvei, pleoapelor
b. Asocierea cu gangrena superficiala tardiva
c. Risc de deces
d. Aparitia de extravazari echimotice
a. c.
47
47. Tratamentul chirurgical al furunculului antracoid :
a. Necesita incizie in cruce sub anestezie locala
b. Necesita excizie circulara sub anestezie generala
c. Nu este necesar in fazele initiale
d. Este de electie in faza de furuncul antracoid matur
b. c. d.
48
48. Antisepsia locala se poate realiza cu :
a. Substante pe baza de clor
b. Substante cu proprietati de detergent
c. Substante care degaja oxigen activ
d. Derivati ai metalelor pretioase
a. b. d.
49
49. Tratamentul hemoatoamelor mici presupune :
a. Tratamentul obligatoriu chirurgical
b. Pansamente de tip prisnit cald
c. Tratamentul anevrismului posttraumatic
d. Incizia si evacuarea dupa lichefierea cheagului
d.
50
50. Reactivitatea la durere a pacientului aflat in starea de torpoare presupune :
a. Trezirea apare doar la aplicarea de stimuli durerosi puternici
b. Raspunde la intrebari prin cuvinte monosilabice
c. Dupa trezire poate executa ordine complexe
d. Adoarme imediat dupa disparitia stimulilor
a. b.
51
51. Palparea in traumatismele mainii poate pune in evidenta :
a. Fixare elastica articulara in fracturi
b. Anestezie pulpara FD index in leziuni de nerv radial
c. Durere provocata localizata diafizar
d. Transmiterea anormala a miscarilor
a.???? d.
52
52. Semnele locale ale plagilor includ :
a. Exteriorizarea de materii fecale
b. Exteriorizarea de puroi
c. Solutia de continuitate
d. Evidentierea structurilor subjacente plagii
a. b. c. d.
53
Plagile penetrante au ca si caracteristici :
a. Nu lezeaza seroasa unei cavitati
b. Afecteaza elementele subfasciale
c. Produc o comunicare intre o cavitate viscerala si mediul intern
d. Au ca varianta plagile nepenetrante
b
54
54. Leziunile posttraumatice intraparenchimatoase ale ficatului determina :
a. Hipotensiune arteriala
b. Melena
c. Icter obstructiv
d. Bradicardie
a d
55
55. Ruptura bronsica e caracterizata clinic prin :
a. Pneumotoraxul sufocant
b. Pneumomediastin lent evolutiv
c. Emfizem subcutanat
d. Hemoptizia
a. c. d.
56
56. In traumatismele toracice, la inspectie se pot evidentia :
a. Emfizem facial extensiv
b. Dispnee cu inspir lung
c. Respiratie paradoxala
d. Agitatie psihomotorie
a. c. d.
57
57. O arsura de gradul I 5% + II 15% + III 20% este caracterizata ca fiind o arsura in care :
a. Apar complicatii la majoritatea cazurilor, decese mai frecvente decat vindecarile
b. Pot apare complicatii medii, decesul e posibil
c. Pot apare complicatii usoare, vindecarea e regula
d. Apar complicatii grave, decesele sunt majoritare
a
58
58. Leziunea locala din arsura de gradul IV (III) se caracterizeaza prin :
a. Escara alba
b. Se poate vindeca prin cicatrici retractile
c. Durere moderata
d. Escara bruna neagra
a. b. d.
59
59. Hemostaza in hemoragiile parenchimatoase se poate obtine prin :
a. Adezivi tisulari
b. Procedee de by-pass
c. Electrocauterizare bipolara
d. Fotocoagulare laser argon
a. d.
60
60. Semne generale in hemoragiile importante sunt :
a. Scotoame, acufene
b. Senzatia de frig
c. Paloarea tegumentelor si mucoaselor
d. Vene periferice turgescente
c
61
61. Semnele locale caracteristice gangrenei gazoase cuprind :
a. Senzatie de tensiune la nivelul plagii
b. Crepitatii gazoase la examinarea digitala a plagii
c. Tegumente reci
d. Absenta locala a pulsului arterial
a. b. c. d.
62
62. Flegmoanele mainii se caracterizeaza clinic prin :
a. Tablou clinic de stare septica
b. Degete in flexie
c. Aspectul de grifa ireductibila a mainii infectate
d. Adductia degetelor adiacente zonei cu supuratie
a. c.
63
63. Abcesul cald mare poate evolua spre :
a. Vindecare spontana prin cicatrizare sclero-fibroasa
b. Septicemie
c. Fistulizare spontana prin evacuare la exterior
d. Fistulizare spontana prin evacuare in alte organe
b. c. d.
64
64. Socul hipodinamic este caracterizat de :
a. Piloerectie
b. Tegumente calde, normal colorate
c. Puls filiform, depresibil
d. Frison tenace (adrenalic)
a. c.
65
. Ruptura bronsica e caracterizata clinic prin :
a. Pneumotoraxul sufocant
b. Pneumomediastin lent evolutiv
c. Emfizem subcutanat
d. Hemoptizia
a c d
66
n traumatismele toracice, la inspectie se pot evidentia :
a. Emfizem facial extensiv
b. Dispnee cu inspir lung
c. Respiratie paradoxala
d. Agitatie psihomotorie
a c d
67
. Factorii care pot influenta negativ mecanismul de vindecare al plagilor sunt:
a. Agentii antiinflamatori exogeni
b. Anemia posttraumatica
c. Hipovitaminoza in special C si A
a b c
68
Plagile penetrante nu au ca si caracteristici faptul ca
a. Nu lezeaza seroasele unei cavitati
b. Afecteaza elementele subfasciale
c. Produc o comunicare intre cavitatea viscerala si mediul intern
a c
69
Tratamentul chirurgical este obligatoriu
a. In hematoamele mari
b. In hematoamele neinfectate
c. In hematoamele care prezinta o remaniere conjunctiva fibroasa
a
70
Tratamentul hematoamelor mici presupune:
a.Tratamentul obligatoriu chirurgical
b. pansamente de tip prișniț cald
c. Incizia și evacuarea după lichefierea cheagului
d. Tratamentul anevrismului posttraumatic
c
71
Plăgile penetrante au ca și caracteristici:
a. Afectează elemente subfasciale
b. Nu lezează seroasa unei cavități
c. Produc o comunicare între o cavitate viscerală și mediul intern
d. Au ca variantă plăgile neperforante
a
72
Semnele locale ale plăgilor cuprind:
a. Soluția de continuitate
b. Exteriorizarea de puroi
c. Exteriorizarea de materii fecale
d. Evidențierea structurilor subiacente plăgii
a b c d
73
În traumatismele toracice, la inspecție se pot evidenția:
a. Dispnee cu inspir lung
b. Emfizem facial extensiv
c. Respirație paradoxală
d. Agitație psihomotorie
b c d
74
Leziunile posttraumatice intraparenchimatoase ale ficatului determina:
a) Melenă
b. Hipotensiune arterială
c. Icter obstructive
d. bradicardie
b d
75
. Palparea in traumatismele mainii poate pune in evidenta:
a. Anestezia pulpara FD index in leziuni de nerv facial
b. Durere provocata localizata diafizar
c. Transmiterea anormala a miscarilor
d. Fixare elastica articulara in fracturi
b d
76
Leziunea locală din arsura de gradul IV (III) se caracterizează prin:
a. Escara albă
b. Durere moderată
c. Escară brună-neagră
d. Se poate vindeca prin cicatrici retractile
a c d
77
O arsură de gradul I 5% + II 15 % + III 20% este caracterizată ca fiind o arsură în care:
a. Pot apare complicații medii, decesul e posibil
b. pot apare complicații ușoare, vindecarea e regulă
c. Apar complicații grave, decesele sunt majoritare
d. Apar complicații la majoritatea cazurilor, decese mai frecvente decât vindecările
d
78
. Semne generale in hemoragiile importante sunt::
a) Paloarea tegumentelor și mucoaselor
b) Scotoame. acufene
c) Senzația de frig
d) Vene periferice turgescente
a
79
Hemostaza in hemoragiile parenchimatoase se poate obține prin:
a. Procedee de bypass
b. Electrocauterizare bipolară
c. Adezivi tisulari
d. Fotocoagulare laser-argon
c d
80
Abcesul cald mare poate evolua spre:
a. Fistulizare spontană prin evacuare la exterior
b. Septicemie
c. Vindecare spontană prin cicatrizare sclero-fibroasă
d. Fistulizare spontană prin evacuare În alte organe
a b d
81
Semnele locale caracteristice gangrenei gazoase cuprind:
a. Senzație de tensiune la nivelul plăgii
b. Crepitatii gazoase la examinarea digitala a plăgii
c. Tegumente reci
d. Absenta locala a pulsului arterial
a b c d
82
. Șocul hipodinamic este caracterizat de:
a. Tegumente calde, normal colorate
b. Puls filiform, depresibil
c. Piloerecție
d. Frison tenace (adrenalinic)
b c
83
Flegmoanele mâinii se caracterizează clinic prin:
a. Degete in flexie
b. Tablou clinic de stare septică
c. Adducția degetelor adiacente zonei cu supurație
d. Aspectul de grifă ireductibilă a mâinii infectate
b d
84
Echimozele tardive au ca si caracteristici faptul ca:
a) sangele din hematomul initial isi modifica localizarea, migrand pana in derm de-a lungul interstitiilor conjunctive intermusculare sau a spatiilor virtuale perineurovasculare
b) apar in zona contuzionata doar dupa cateva ore posttraumatic
c) hematomul se formeaza in zona contuzionata
c
85
.Echimozele tardive au ca si caracteristici semiologice:
a) modificarea progresiva a localizarii
b) disparitia spontana
c) disparitia progresiva
b c
86
Echimoza tardiva se caracterizeaza prin:
a) E urmare a unui hematom aparut in zona echimotica
b) Nu contribuie singure la aprecierea nivelului la care este localizat focarul lezional (hemoragia)
c) Migreaza pana in spatiile virtuale perineurovasculare existente in mod normal
d) Se constituie prin dinamica gravitationala
b d
87
Echimoza tardiva se caracterizeaza prin:
a) E urmare a unui hematom aparut in zona echimotica
b) Nu contribuie singura la aprecierea nivelului la care este localizat focarul lezional (hemoragia)
c) Nu migreaza pana in spatiile virtuale perineurovasculare existente in mod normal
d) Se constituie prin dinamica gravitationala
c d
88
Hematoamele difuze se caracterizeaza prin:
a) Aparitia unor fenomene ischemice
b) Extindere intre structurile aponevrotice
c) Formarea unui coagul compact
d) Semnul cuburilor de gheata in apa
a d
89
Hematomul circumscris NU are ca si caracteristici:
a) tumefactia lenticulara sau emisferica dureroasa la palpare
b) caracterul fluctuent, cu crepitatii la nivel periferic
c) caracterul de regula pulsatil
b c
90
Tratamentul hematoamelor mici presupune:
a) Tratamentul obligatoriu chirurgical
b) Pansamente de tip prișnit cald
c) Incizia si evacuarea dupa lichefierea cheagului
d) Tratamentul anevrismului posttraumatic
c
91
Tratamentul hematoamelor mici NU presupune:
a) Tratamentul obligatoriu chirurgical
b) Pansamente de tip prișnit cald
c) Incizia si evacuarea dupa lichefierea cheagului
d) Tratamentul anevrismului posttraumatic
a b d
92
Tratamentul chirurgical este obligatoriu:
a) in hematoamele care prezinta o remaniere conjunctiva fibroasa
b) in hematoamele mari
c) in hematoamele neinfectate
a b
93
Seromul posttraumatic iatrogen se caracterizeaza prin:
a) dezinsertia posttraumatica a tegumentului de pe aponevroze si fascii
b) mecanism hidrostatic de aparitie, prin extravazarea serului sanguin in sectorul intravascular
c) producerea de largi decolari hipodermice in repararea defectelor parietale extinse
c
94
Despre hernia musculara posttraumatica se poate afirma ca:
a) este determinata de o puternica contuzie fasciala sau aponevrotica
b) poate fi pusa in evidenta imediat ce muschiul iese din activitatea izometrica sau izotona
c) poate fi observata doar in timpul activitatii musculare
b
95
.Semiologic, ruptura musculara are ca si caracteristici:
a) edem si echimoze aparute la nivel subtegumentar
b) fluctuenta aparuta la mobilizarea activa sau pasiva a musculaturii lezate
c) discontinuitate structurala la palpare a musculaturii din zona afectata
b c
96
Ruptura fasciala se caracterizeaza prin:
a) Au ca si consecinta directa si ruptura musculara
b) Este produsa de un traumatism mai intens decat cel care produce hernia musculara
c) Nu dispare imediat ce muschiul intra in activitatea izometrica sau izotona
d) Tratamentul este exclusiv chirurgical
c d ( nu stiu daca sunt raspunsurile corecte , dar nu am rabdare sa caut )
97
Semiologia locala a plagilor cuprinde:
a) impotenta functionala
b) intreruperea continuitatii tegumentare
c) scurgerea fiziologica sau patologica de lichide
a b c
98
Semnele locale ale plagilor cuprind:
a) Soluția de continuitate
b) Exteriorizarea de puroi
c) Exteriorizarea de materii fecale
d) Evidențierea structurilor subjacente plagii
a. b. c. d.
99
Hemostaza in hemoragiile parenchimatoase se poate obține prin:
a) Procedee de by-pass
b) Electrocauterizare bipolara
c) Adezivi tisulari
d) Fotocoagulare laser-argon
c d
100
Hemostaza in hemoragiile parenchimatoase NU se poate obtine prin:
a) adezivi tisulari
b) procedee de by-pass
c) electrocauterizare bipolara
b c
101
Arsurile de grad II A se caracterizeaza prin:
a) Flictena dermo-hipodermica cu conținut seros limpede
b) Hipersensibilitatea zonei de arsura
c) Absența infectiei in procesul de vindecare
d) Necesitatea tratamentului specific local
b d
102
Arsurile de grad ll B se caracterizeaza prin:
a) Escara dermica cu continut tulbure-sanguinolent
b) Sensibilitatea inconstienta a zonei de arsura
c) Evolutia in prezenta agresiunii septice e constanta
d) Obtinerea vindecarii necesita de regula grefare
c
103
14. Semnele locale ale plagilor NU cuprind:
a) exteriorizarea de puroi
b) posibilitatea evidentierii structurilor suprajacente plagii
c) solutia de continuitate
b
104
Plagile penetrante au ca si caracteristici:
a) Afectează elemente subfasciale
b) Nu lezează seroasa unei cavitați
c) Produc o comunicare intre o cavitate viscerală și mediul intern
d) Au ca variantă plagile neperforante
a
105
Plagile penetrante au ca si caracteristici:
a) Afectează concomitent si elementele subfasciale
b) Nu lezează seroasa unei cavitați
c) Produc o comunicare intre mediul extern și mediul intern
d) Au ca variantă plagile neperforante
a
106
. Dintre factorii locali care influenteaza vindecarea fac parte:
a) infectia
b) resursele circulatiei sanguine
c) gradul de traumatizare a tesuturilor
a. b. c.
107
.Cicatricea dureroasa este caracterizata de:
a) formarea unui nevrom din capetele filetelor nervoase inglobate in calusul conjunctiv
b) remiterea spontana a cicatricii sau agravarea acesteia, impunand interventia chirurgicala
de corectare
c) lipsa sensibilitatii de tip anestezie si parestezie
a. b. c.
108
Refacerea structurilor lezate de la nivelul unei plagi se realizeaza
a) cu blandete si totdeauna la vedere
b) utilizand fire de sutura resorbabile pentru structurile din profunzime
c) ulterior hemostazei prin compresiune
b c
109
Tratamentul plagilor suturate infectate cuprinde:
a) Utilizarea soluțiilor de apa oxigenata
b) Pansamente umede la doua-trei zile
c) Aplicare de unguente cu antibiotice
d) Indepartarea firelor de sutura
a d
110
.Reactivitatea la durere a pacientului aflat in starea de torpoare presupune:
a) Trezirea apare doar la aplicarea de stimuli dureroși puternici
b) Dupa trezire poate executa ordine complexe
c) Raspunde la intrebări prin cuvinte monosilabice
d) Adoarme imediat dupa disparitia stimulilor
e) Dupa trezire nu poate executa decat ordine complexe
a c
111
.Simptomele specifice traumatismelor cranio-cerebrale NU includ:
a) Varsaturile cu greata asociata
b) Adinamie in diverse grade
c) Modificari ale capacitatii de concentrare
d) Echimoze periorbitare sau mastoidiene
a b d
112
.Aplicarea corectă a garoului in hemoragii are ca rol:
a) Evitarea aparitiei ischemiei tisulare
b) Evitarea aparitiei necrozei tisulare
c) Evitarea aparitiei sindromului de reperfuzie
d) Evitarea aparitiei socului toxic ireversibil
e) Facilitarea aparitiei sindromului de reperfuzie
a b c d
113
Cauze ale producerii hemoragiei chirurgicale pot fi:
a) Agenții vulneranti din traumatisme inchise (contuzii)
b) Procese ulcerative din tuberculoza urinara
c) Rupturi ale dilataților anevrismale
d) Eliminarea necrozelor tumorale maligne
a b d
114
Tratamentul curativ ca prim-ajutor in arsuri include:
a) Realizarea unei contentii pentru mentinerea caldurii fiziologice pentru arsurile de grad IIIIV
b) buna analgezie la arsurile superficiale sub 10%
c) Aport lichidian prin perfuzie pentru arsurile superficiale cu suprafata arsa peste 10%
d) Aport lichidian prin perfuzle pentru arsurile de grad III-IV cu suprafață arsa sub 10%
a c d
115
.Tratamentul arsurilor chimice impune obligatoriu:
a) utilizarea cat mai rapida a unui neutralizant sigur, chiar daca poate produce la randullui
distrugeri
b) neutralizarea substantei chimice cu o substanta avand caracter opus (acid-baza)
c) spalarea imediata cu apa timp de 30 de minute a zonei afectate
b c
116
.Tratamentul chirurgical al furunculului antracoid:
a) Necesita incizie in cruce sub anestezie locala
b) Necesită excizie circulara sub anestezie generala
c) Nu este necesar in fazele initiale
d) Este de electie in faza de furuncul antracoid matur
b c d
117
.Tratamentul chirurgical al furunculului antracoid:
a) Necesita incizie in cruce sub anestezie locala
b) Necesită incizie circulara sub anestezie generala
c) Nu este necesar in fazele initiale
d) Este de electie in faza de furuncul antracoid matur
c d
118
Antisepsia locala se poate realiza cu:
a) Substante pe baza de clor
b) Substante cu proprietati de detergent
c) Substante care degaja oxigen activ
d) Dervati ai metalelor prețioase
a b c
119
. Cauze ale producerii hemoragiei chirurgicale pot fi:
a) agenții vulneranti din traumatisme închise ( contuzii)
b) procese inflamatorii din cistită
c) rupturi ale dilatațiilor varicoase
d) excizia necrozelor tumorale maligne
a b c d
120
