Integrarea economică europeană - Istoric. Uniunea Europeană Flashcards
(35 cards)
A patra etapă a procesului integrării începe odată cu semnarea la 7 februarie 1992 a:
a. Tratatului de la Roma;
b. Tratatului de la Maastricht;
c. Tratatului de la Nisa.
b. Tratatului de la Maastricht;
Tratatul Uniunii Europene sau Tratatul de la Maastricht a intrat în vigoare la data de:
a. 7.02.1992;
b. 1.11.1993;
c. 1.01.1994.
b. 1.11.1993;
Obiectivul principal al Tratatului Uniunii Europene este:
a. crearea uniunii economice şi monetare europene inclusiv crearea şi punerea în circulaţie a unei monede unice – Euro;
b. instituirea cetăţeniei europene incluzând dreptul cetăţenilor de a se muta şi trăi în orice stat european;
c. întărirea cooperării UE în sectoarele non-economice, inclusiv politica de securitate şi apărare precum şi aplicarea legii, codul penal, probleme de drept civil şi politici de acordare a azilului şi imigrare.
a. crearea uniunii economice şi monetare europene inclusiv crearea şi punerea în circulaţie a unei monede unice – Euro;
Uniunea Europeană are la bază un ansamblu de trei “piloni”:
a. Comunitatea Europeanã (CE), Politica externã şi de securitate comunã (PESC), Cooperarea în domeniile justiţiei şi afacerilor interne (JAI);
b. Politica externã şi de securitate comunã (PESC), Comunitatea Europeanã (CE), Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului (CECO);
c. Cooperarea în domeniile justiţiei şi afacerilor interne (JAI), Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului (CECO), Comunitatea Europeanã (CE).
a. Comunitatea Europeanã (CE), Politica externã şi de securitate comunã (PESC), Cooperarea în domeniile justiţiei şi afacerilor interne (JAI);
EI-Agraa consideră că integrarea monetară presupune:
a. o unificare a ratelor de schimb;
b. integrarea pieţelor de capital;
c. o bancă centrală unică.
Varianta corectă este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c.
a. o unificare a ratelor de schimb;
b. integrarea pieţelor de capital;
Tratatul de la Maastricht stabileşte următoarele aspecte importante pentru instituirea Uniunii Economice şi Monetare (UEM):
a. criterii de convergenţă, un calendar precis de realizare a UEM;
b. un ansamblu de instituţii, politici şi mecanisme menite să asigure funcţionarea sănătoasă a economiilor ţărilor participante la UEM;
c. criterii de convergenţă, un calendar precis de realizare a UEM, un ansamblu de instituţii, politici şi mecanisme menite să asigure funcţionarea sănătoasă a economiilor ţărilor participante la UEM.
c. criterii de convergenţă, un calendar precis de realizare a UEM, un ansamblu de instituţii, politici şi mecanisme menite să asigure funcţionarea sănătoasă a economiilor ţărilor participante la UEM.
Acceptarea unui stat în cadrul Uniunii economice şi monetare implică îndeplinirea unor:
a. criterii de integrare.
b. criterii de convergenţă;
c. criterii de aderare;
b. criterii de convergenţă;
Criteriile de convergenţă nominală prevăzute de Tratatul de la Maastricht (art. 104c, 109j), se referă la:
a. stabilitatea preţurilor, care va reieşi dintr-o rată a inflaţiei observată de-a lungul unei perioade de un an înainte de examinarea pentru trecerea la etapa a treia, rată a inflaţiei care să nu depăşească cu mai mult de 1,5% rata medie a celor trei state membre cu inflaţia cea mai scăzută şi rate ale dobânzilor pe termen lung, care nu trebuie să depăşească cu mai mult de 2% rata medie a dobânzilor nominale pe termen lung a celor trei state membre cu cea mai scăzută inflaţie;
b. capacitatea de susţinere a finanţelor publice:deficitul public nu trebuie să depăşească 3% din produsul intern brut (PIB) la preţuri de piaţă; datoria publică nu trebuie să depăşească 60% din PIB, “mai puţin în cazul în care acest raport se reduce suficient şi se apropie de valoarea de referinţă într-un ritm adecvat”;
c. stabilitatea ratelor de schimb, adică respectarea marjelor normale de fluctuaţie prevăzute prin mecanismul de schimb al Sistemului Monetar European pentru cel puţin doi ani premergători examinării, fără devalorizare din proprie iniţiativă a ratei de schimb a monedei proprii în raport cu moneda unui alt stat membru.
Varianta corectă este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c.
a. stabilitatea preţurilor, care va reieşi dintr-o rată a inflaţiei observată de-a lungul unei perioade de un an înainte de examinarea pentru trecerea la etapa a treia, rată a inflaţiei care să nu depăşească cu mai mult de 1,5% rata medie a celor trei state membre cu inflaţia cea mai scăzută şi rate ale dobânzilor pe termen lung, care nu trebuie să depăşească cu mai mult de 2% rata medie a dobânzilor nominale pe termen lung a celor trei state membre cu cea mai scăzută inflaţie;
b. capacitatea de susţinere a finanţelor publice:deficitul public nu trebuie să depăşească 3% din produsul intern brut (PIB) la preţuri de piaţă; datoria publică nu trebuie să depăşească 60% din PIB, “mai puţin în cazul în care acest raport se reduce suficient şi se apropie de valoarea de referinţă într-un ritm adecvat”;
c. stabilitatea ratelor de schimb, adică respectarea marjelor normale de fluctuaţie prevăzute prin mecanismul de schimb al Sistemului Monetar European pentru cel puţin doi ani premergători examinării, fără devalorizare din proprie iniţiativă a ratei de schimb a monedei proprii în raport cu moneda unui alt stat membru.
Ce se înţelege prin convergenţa legală:
a. armonizarea legislaţiilor naţionale şi a regulamentelor băncilor centrale ale ţărilor membre ale UE, astfel încât să devină compatibile cu Sistemul European al Băncilor Centrale (SEBC);
b. independenţa băncilor centrale naţionale şi integrarea acestor bănci în Sistemul European al Băncilor Centrale (SEBC);
c. egalizarea legală a standardelor de viaţă în ţările membre, realizarea aşa-numitei „coeziuni economice şi sociale” la nivelul Uniunii.
Varianta corectă este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c.
a. armonizarea legislaţiilor naţionale şi a regulamentelor băncilor centrale ale ţărilor membre ale UE, astfel încât să devină compatibile cu Sistemul European al Băncilor Centrale (SEBC);
b. independenţa băncilor centrale naţionale şi integrarea acestor bănci în Sistemul European al Băncilor Centrale (SEBC);
Convergenţa reală:
a. presupune armonizarea legislaţiilor naţionale şi a regulamentelor băncilor centrale ale ţărilor membre ale UE, astfel încât să devină compatibile cu Sistemul European al Băncilor Centrale (SEBC);
b. se referă la omogenizarea nivelului de trai, egalizarea standardelor de viaţă în ţările membre, realizarea aşa-numitei „coeziuni economice şi sociale” la nivelul Uniunii;
c. reprezintă pentru UE un scop în sine, îndeplinirea condiţiilor pe care le presupune reprezentând un mijloc pentru a garanta creşterea economică durabilă la nivelul Uniunii.
b. se referă la omogenizarea nivelului de trai, egalizarea standardelor de viaţă în ţările membre, realizarea aşa-numitei „coeziuni economice şi sociale” la nivelul Uniunii;
Tratatul de la Maastricht introduce termenul „convergenţă durabilă” pentru a sublinia că:
a. UE nu este interesată de un proces de integrare formal şi rapid, ci de un proces de integrare cu geometrie şi ritmuri variabile, în acord cu rezultatele fiecărui stat membru;
b. pentru UE convergenţa economică nu este un scop în sine, îndeplinirea condiţiilor pe care le presupune reprezentând un mijloc pentru a garanta creşterea economică durabilă la nivelul Uniunii;
c. pentru UE convergenţa este un scop în sine, îndeplinirea condiţiilor pe care le presupune reprezentând un mijloc pentru a garanta creşterea economică durabilă la nivelul Uniunii.
Varianta corectă este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c.
a. UE nu este interesată de un proces de integrare formal şi rapid, ci de un proces de integrare cu geometrie şi ritmuri variabile, în acord cu rezultatele fiecărui stat membru;
b. pentru UE convergenţa economică nu este un scop în sine, îndeplinirea condiţiilor pe care le presupune reprezentând un mijloc pentru a garanta creşterea economică durabilă la nivelul Uniunii;
Variabilele care măsoară convergenţa reală sunt:
a. rata inflaţiei, rata dobânzii pe termen lung, deficitul public, datoria publică, marjele de fluctuaţie ale cursurilor de schimb;
b. venitul pe cap de locuitor, nivelul salariilor, rata şomajului, cheltuielile guvernamentale;
c. rata inflaţiei, rata dobânzii pe termen lung, venitul pe cap de locuitor, nivelul salariilor, rata şomajului.
b. venitul pe cap de locuitor, nivelul salariilor, rata şomajului, cheltuielile guvernamentale;
Care dintre următorii criterii nu se regăsesc printre criteriile de convergenţă nominală?
a. deficitul public;
b. rata inflaţiei;
c. rata şomajului.
c. rata şomajului.
Etapele principale ale realizării Uniunii economice şi monetare europene au fost, în ordine, următoarele:
a. etapa coordonării politicilor monetare, etapa introducerii monedei unice, etapa consolidării convergenţei şi a preparativelor tehnice;
b. etapa consolidării convergenţei şi a preparativelor tehnice, etapa coordonării politicilor monetare, etapa introducerii monedei unice;
c. etapa coordonării politicilor monetare, etapa consolidării convergenţei şi a preparativelor tehnice, etapa introducerii monedei unice.
c. etapa coordonării politicilor monetare, etapa consolidării convergenţei şi a preparativelor tehnice, etapa introducerii monedei unice.
Etapa coordonării politicilor monetare în cadrul procesului de realizarea a Uniunii Economice şi Monetare s-a desfăşurat în perioada:
a. 1 iulie 1990 - 31 decembrie 1993;
b. 1 noiembrie 1992 – 1 noiembrie 1993;
c. 7 februarie 1992 – 1 noiembrie 1993.
a. 1 iulie 1990 - 31 decembrie 1993;
Etapa consolidării convergenţei şi a preparativelor tehnice în cadrul procesului de realizarea a Uniunii Economice şi Monetare s-a desfăşurat în perioada:
a. 1 ianuarie 1994 – 1 ianuarie 1998;
b. 1 ianuarie 1994 - 31 decembrie 1998;
c. 1 ianuarie 1999 – 1 iulie 2002.
b. 1 ianuarie 1994 - 31 decembrie 1998;
Etapa introducerii monedei unice în cadrul procesului de realizare a Uniunii Economice şi Monetare s-a desfăşurat în perioada:
a. 1 ianuarie 1999 - 1 iulie 2002;
b. 1 ianuarie 1992 – 31 decembrie 1996;
c. 1 ianuarie 1994 - 31 decembrie 1998.
a. 1 ianuarie 1999 - 1 iulie 2002;
Prin etapa coordonării politicilor monetare, în cadrul procesului de realizare a Uniunii economice şi monetare, s-au urmărit următoarele obiective:
a. realizarea celui mai mare grad posibil de convergenţă economică prin planurile de convergenţă, eliminarea barierelor tehnice, eliminarea barierelor fizice şi fiscale, înfiinţarea Institutului Monetar European (IME), cu scopul intensificării cooperării dintre băncile naţionale şi centrale şi coordonării politicilor monetare, etapă preliminară în vederea creării Băncii Centrale Europene(BCE);
b. angajamentul de a garanta independenţa băncilor centrale, finalizarea tranziţiei la piaţa unică, eliminarea barierelor tehnice, fizice şi fiscale care împiedicau dezvoltarea deplină a acesteia, eliminarea tutoror genurilor de obstacole din calea circulaţiei persoanelor şi serviciilor;
c. realizarea celui mai mare grad posibil de convergenţă economică prin planurile de
convergenţă, finalizarea tranziţiei la piaţa unică, eliminarea barierelor tehnice, fizice şi fiscale care împiedicau dezvoltarea deplină a acesteia, eliminarea tuturor genurilor de obstacole din calea liberei mişcări a capitalurilor.
c. realizarea celui mai mare grad posibil de convergenţă economică prin planurile de
convergenţă, finalizarea tranziţiei la piaţa unică, eliminarea barierelor tehnice, fizice şi fiscale care împiedicau dezvoltarea deplină a acesteia, eliminarea tuturor genurilor de obstacole din calea liberei mişcări a capitalurilor.
Printre obiectivele principale ale etapei consolidării convergenţei şi a preparativelor tehnice, în cadrul procesului de realizare a Uniunii economice şi monetare, se numără:
a. realizarea celui mai mare grad posibil de convergenţă economică prin planurile de convergenţă, finalizarea tranziţiei la piaţa unică, eliminarea barierelor tehnice, fizice şi fiscale care împiedicau dezvoltarea deplină a acesteia,eliminarea tuturor genurilor de obstacole din calea liberei mişcări a capitalurilor;
b. înfiinţarea Institutului Monetar European - cu scopul intensificării cooperării dintre băncile naţionale şi centrale şi coordonării politicilor monetare; garantarea independenţei băncilor centrale
c. îndeplinirea criteriilor de convergenţă, interzicerea accesului privilegiat al sectorului public la instituţiile financiare, pregătirea de către statele membre a legislaţiilor naţionale, inclusiv regulamentele băncilor lor centrale, astfel încât să fie compatibile cu Tratatul privind Uniunea Europeană;
Varianta corectă este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c.
b. înfiinţarea Institutului Monetar European - cu scopul intensificării cooperării dintre băncile naţionale şi centrale şi coordonării politicilor monetare; garantarea independenţei băncilor centrale
c. îndeplinirea criteriilor de convergenţă, interzicerea accesului privilegiat al sectorului public la instituţiile financiare, pregătirea de către statele membre a legislaţiilor naţionale, inclusiv regulamentele băncilor lor centrale, astfel încât să fie compatibile cu Tratatul privind Uniunea Europeană;
Obiectivele principale ale etapei introducerii monedei unice au fost:
a. intrarea în funcţiune a Băncii Centrale Europene şi transferul către aceasta a suveranităţilor monetare naţionale din partea băncilor centrale ale celor 11 state care au intrat în uniunea monetară (12 state de la l ianuarie 2001, incluzând şi Grecia),
b. introducerea EURO - moneda unică europeană şi dispariţia monedelor naţionale;
c. îndeplinirea criteriilor de convergenţă.
Varianta corectă este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c.
a. intrarea în funcţiune a Băncii Centrale Europene şi transferul către aceasta a suveranităţilor monetare naţionale din partea băncilor centrale ale celor 11 state care au intrat în uniunea monetară (12 state de la l ianuarie 2001, incluzând şi Grecia),
b. introducerea EURO - moneda unică europeană şi dispariţia monedelor naţionale;
Consiliul european, reunit la Bruxelles, la 3 mai 1998, a decis, în urma evaluării îndeplinirii „criteriilor de convergenţă” următoarele:
a. 11 state membre respectiv Belgia, Germania, Spania, Franţa, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Austria, Portugalia şi Finlanda, îndeplinesc condiţiile necesare pentru adoptarea monedei unice la 1 ianuarie 1999 şi, ca atare, vor participa la cea de-a treia etapă a uniunii economice şi monetare;
b. 2 state membre respectiv Marea Britanie şi Danemarca nu vor participa la etapa introducerii monedei unice şi îşi vor păstra moneda naţională;
c. 4 state membre respectiv Marea Britanie, Danemarca, Grecia şi Suedia nu îndeplinesc condiţiile necesare pentru adoptarea monedei unice la 1 ianuarie 1999 şi, ca atare, vor intra în categoria statelor cu derogare.
a. 11 state membre respectiv Belgia, Germania, Spania, Franţa, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Austria, Portugalia şi Finlanda, îndeplinesc condiţiile necesare pentru adoptarea monedei unice la 1 ianuarie 1999 şi, ca atare, vor participa la cea de-a treia etapă a uniunii economice şi monetare;
Avantajele monedei unice sunt:
a. creşte transparenţa pieţei şi a preţurilor, creşte costul tranzacţiilor, întrucât nu mai include cheltuielile legate de riscul valutar;
b. producţia şi investiţiile nu mai sunt influenţate de evoluţia cursurilor de schimb, creşte costul tranzacţiilor, scade transparenţa pieţei şi a preţurilor;
c. scade costul tranzacţiilor, creşte transparenţa pieţei şi a preţurilor, producţia şi investiţiile nu mai sunt influenţate de evoluţia cursurilor de schimb, se dezvoltă relaţiile comerciale şi financiare între membrii UE şi între parteneri.
c. scade costul tranzacţiilor, creşte transparenţa pieţei şi a preţurilor, producţia şi investiţiile nu mai sunt influenţate de evoluţia cursurilor de schimb, se dezvoltă relaţiile comerciale şi financiare între membrii UE şi între parteneri.
Care sunt contra-argumentele “euroscepticilor” faţă de moneda unică:
a. ca monedă de schimb, Euro nu are şanse să constituie o alternativă reală la hegemonia dolarului,
b. ca monedă de rezervă, dolarul ocupă în 2/3 din rezervele valutare mondiale, în timp ce monedele UE doar 1/5,
c. ca monedă de investiţii, piaţa obligaţiunilor europene este cu peste 1/3 mai mică decât cea americană.
Varianta corectă este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c.
a. ca monedă de schimb, Euro nu are şanse să constituie o alternativă reală la hegemonia dolarului,
b. ca monedă de rezervă, dolarul ocupă în 2/3 din rezervele valutare mondiale, în timp ce monedele UE doar 1/5,
c. ca monedă de investiţii, piaţa obligaţiunilor europene este cu peste 1/3 mai mică decât cea americană.
Dimensiunea politică a Uniunii:
a. a fost practic prezentă continuu pe masa negocierilor, mai ales după Actul Unic European;
b. este meritul Tratatului de la Roma, care a introdus politicile comune;
c. este meritul Tratatului de la Maastricht, care a introdus expres şi articulat, dimensiunea politică a Uniunii Europene - uniunea politică, în primul rând prin aşezarea edificiului european pe trei piloni principali.
Varianta corectă este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c.
a. a fost practic prezentă continuu pe masa negocierilor, mai ales după Actul Unic European;
c. este meritul Tratatului de la Maastricht, care a introdus expres şi articulat, dimensiunea politică a Uniunii Europene - uniunea politică, în primul rând prin aşezarea edificiului european pe trei piloni principali.
