ion

Question 1

Liviu Rebreanu, prozator interbelic, este unul dintre scriitorii care

Answer 1

se impune în conştiinţa literară prin specificul artei sale, ce dezvăluie resorturile interioare ale creaţiei.

Question 2

romanele Ion,
Pădurea spânzuraţilor,
Răscoala

Answer 2

primul se individualizează prin prezentarea unei întregi umanităţi rurale,
cel de-al doilea este primul roman de analiză psihologică din literatura română,
iar ultimul reprezintă fresca ţărănimii ca personaj colectiv în miezul unor evenimente istorice.

Question 3

Debutând ca nuvelist, deşi prozele scurte

Answer 3

nu îi anunţă vocaţia de romancier, Rebreanu rămâne un creator esenţial de viaţă reflectată într-o varietate de teme abordate.

Question 4

Fiind un roman, acţiunea este

Answer 4

amplă şi se desfăşoară pe mai multe planuri narative: viaţa ţăranilor din satul Pripas este prezentată alternativ, prin contrapunct, cu viaţa intelectualilor.

Question 5

Dacă primul plan narativ are în centru

Answer 5

conflictul dintre Ion şi Vasile Baciu,
viaţa intelectualilor este marcată de
conflictul dintre preot şi învăţător, dar şi de
modul în care românii sunt persecutați de autorităţi;
de asemenea, căutarea unui drum în viaţă de către Titu Herdelea
(escapadele sale la Roza Lang, activitatea de angajat la biroul la care nu pune sechestru decât pe averile ungurilor, elanurile naţionaliste din perioada alegerilor la care candidează Grofşoru, plecarea sa în Regat cu ajutorul fratelui lui Pintea)
reprezintă un important fir narativ al romanului intelectualilor.

Question 6

Prin Ion, roman modern realist, a cărui temă o constituie

Answer 6

condiţia ţăranului însetat de pământ, pe fundalul vieţii unui sat ardelenesc la începutul secolului al XX-lea, Rebreanu a contribuit la modernizarea prozei româneşti, eliberând-o de excesele idilice ale prozei semănătoriste sau de nota moralizatoare din romanele lui Slavici.

Question 7

Acestei teme i se adaugă cea a

Answer 7

iubirii, =>destinul personajului principal este definit de aceste două mari coordonate. De fapt, nu pământul se află în centrul romanului, ci dorinţa lui Ion de a-l avea.
=> putem considera că şi tema destinului este definitorie pentru roman.

Question 8

Un alt element realist al operei îl reprezintă geneza:

Answer 8

la baza operei stau fapte reale, expuse de prozator în volumul „Mărturisiri”.

Question 9

Rebreanu este martorul următoarelor scene petrecute în satul natal:

Answer 9

vede un ţăran în straie de sărbătoare sărutând pământul,
discută cu un ţăran pe nume Ion Pop Glanetaşul, harnic şi iubitor de pământ, dar sărac,
apoi aude păţania Rodovicăi, bătută de tatăl ei pentru că păcătuise cu cel mai neisprăvit ţăran din sat.

Question 10

Totuşi, faptele relatate sunt

Answer 10

fictive, dar prezentate credibil, ca şi cum ar fi reale, conform principiului realist al verosimilităţii.

Question 11

În planul conţinutului, romanul respectă

Answer 11

principiul realist care solicită prezentarea vieţii în multitudinea ipostazelor sale.

Question 12

În ceea ce priveşte planurile narative, Rebreanu foloseşte

Answer 12

tehnica planurilor paralele, prin care prezintă simultan viaţa ţărănimii (Ion, Ana, Vasile Baciu, George, Florica) şi viaţa intelectualităţii (preotul Belciug şi familia Herdelea).

Question 13

Titlul este sugestiv din această perspectivă, reprezentând

Answer 13

numele personajului principal, care devine astfel, personaj eponim.

Question 14

Relaţii spaţio-temporale: acţiunea romanului se desfăşoară în

Answer 14

satul Pripas, în Ardeal, la începutul secolului al XX-lea. Spaţiul este fictiv, iar incipitul romanului prezintă drumul către universul rural prin tehnica detaliului şi a restrângerii perspectivei, prin selectarea unor toponime reale şi fictive (Râpele-Dracului şi Cişmeaua-Morţilor), prin surprinderea unor detalii cu funcţie simbolică (crucea deplorabilă ce anticipă înstrăinarea sătenilor de sacralitate).

Question 15

De asemenea, pe parcursul romanului personajele evoluează şi în împrejurimile

Answer 15

Pripasului (Jidoviţa, Armadia), iar plecarea lui Titu în Regat este precedată de trecerea graniţei la Sibiu.

Question 16

Structura şi relaţia incipit-final: Ion este structurat în două mari părţi, având titluri metaforice:

Answer 16

„Glasul pământului” şi „Glasul iubirii”, iar dintre cele 13 capitole amintim: Zvârcolirea, Nunta, Botezul, Ştreangul.

Question 17

Romanul are o structură specifică operelor realiste prin

Answer 17

simetria incipit-final, prin relatarea cronologică a faptelor şi prin evoluţia gradată, coerentă, fără lovituri de teatru, a acţiunii.

Question 18

Incipitul constă în fixarea

Answer 18

indicilor spaţiali prin descrierea drumului spre satul Pripas, loc fictiv, şi prin enumerarea toponimelor reale (Armadia, Cârlibaba, Someş, Pasul Bârgăului) şi a celor fictive (Râpa Dracului, Cişmeaua-Mortului).

Question 19

Tehnica detaliului conferă

Answer 19

verosimilitate descrierii, înregistrându-se şi detalii cu funcţie simbolică: crucea în stare deplorabilă ->îndepărtarea de sacralitate a oamenilor din sat.

Question 20

. Pretextul narativ prin care sunt adunate toate personajele în aceeași scenă (aşa cum se întâmplă şi în

Answer 20

Enigma Otiliei prin jocul de table din casa lui Giurgiuveanu sau în Moromeţii prin scena cinei) îl constituie hora,

Question 21

hora are triplu rol:

Answer 21

prezentarea personajelor, pe categorii sociale, în aceeaşi scenă (dansatori, fete neinvitate, mame, copii, bărbaţi discutând treburi obşteşti, intelectuali),
prefigurarea conflictelor dintre Ion si Vasile Baciu, dintre Ion si George,
realizarea unei pagini etnografice (care prezintă obiceiuri populare) prin descrierea unei realităţi esenţiale din viaţa satului.

Question 22

Finalul prezintă

Answer 22

adunarea personajelor la sfinţirea noii biserici clădite de Belciug, care simbolizează purificarea spaţiului, apoi drumul parcurs de Herdeleni spre ieşirea din Pripas.

Question 23

Finalul are un caracter dublu:

Answer 23

este închis pentru că deznodământul este cert, conflictul soluţionându-se prin moartea protagonistului, pe de altă parte,
finalul este deschis: imaginea roţilor căruţei Herdelenilor prin pietriş paralel cu imaginea timpului ce se scurge indiferent la evenimentele din sat.

Question 24

caracterul circular al romanului permite o analogie cu

Answer 24

alte romane rebreniene: Padurea spanzuratilor – începe și se termina cu o scena de spânzuratoare, Răscoala – cu o discuție în tren.

Question 25

Conflictele de esenţă socială au la bază

Answer 25

dorinţa protagonistului de a parveni social (element realist), lupta pentru o poziţie socială sau de confuziile generate de iubire. Miza lor o reprezintă pământul văzut ca o entitate ce conferă statut personajelor în ochii celorlalţi.

Question 26

Conflictul central al romanului este generat de

Answer 26

lupta pentru pământ care determină în lumea satului poziţia socială a indivizilor şi autoritatea lor morală

Question 27

Ion este implicat într-un dublu conflict exterior:

Answer 27

cu Vasile Baciu, pentru obţinerea pământului, şi cu
George Bulbuc, pentru Ana şi apoi pentru Florica. În confruntarea cu Vasile Baciu, el foloseşte şantajul moral, ameninţând că, dacă nu i se vor satisface condiţiile, Ana va fi expusă lumii ca una care a păcătuit înainte de nuntă, rămânând însărcinată. Cu George, conflictul are ca miză iubirea. Momentul în care se intensifică conflictele este nunta lui Ion cu Ana, când fata realizează că ea nu reprezintă pentru soţul ei decât sursa averii.

Question 28

În confruntarea cu Vasile Baciu, el foloseşte

Answer 28

şantajul moral, ameninţând că, dacă nu i se vor satisface condiţiile, Ana va fi expusă lumii ca una care a păcătuit înainte de nuntă, rămânând însărcinată. Cu George, conflictul are ca miză iubirea.

Question 29

Momentul în care se intensifică conflictele este

Answer 29

nunta lui Ion cu Ana, când fata realizează că ea nu reprezintă pentru soţul ei decât sursa averii.

Question 30

Pe planul intelectualităţii se manifestă atât conflictul dintre

Answer 30

preot şi învăţător, iniţial latent şi apoi manifest, cât şi conflictul naţional între mica intelectualitate, care doreşte autonomia românească, şi stăpânirea austro-ungară

Question 31

Totuşi, definitoriu pentru personajul principal este conflictul

Answer 31

interior, între glasul pământului şi glasul iubirii, care îl conduce pe acesta într-o situaţie limită.

Question 32

De fapt, destinul lui Ion nu este marcat de

Answer 32

confruntările cu semenii săi, pe care îi şi domină, de altfel, ci de relaţia cu pământul care devine pentru el o obsesie.

Question 33

La nivel naratologic, Ion este un roman realist obiectiv prin

Answer 33

naraţiunea la persoana a III-a şi prin
prezenţa naratorului omniprezent/omniscient/omnipotent,
căruia îi corespunde o viziune „din spate” (naratorul ştie mai multe decât fiecare personaj în parte)şi
o perspectiva auctorială ( evenimentele sunt povestite de un narator exterior evenimentelor).

Question 34

Condiţia ţăranului este evidenţiată prin tema

Answer 34

pământului care este, de fapt, miza conflictului, pentru că el determină în lumea satului poziţia socială şi autoritatea morală a indivizilor.

Question 35

Acestei teme[pamantului] i se adaugă cea a

Answer 35

iubirii, pentru că destinul personajului principal este definit de aceste două mari coordonate. De fapt, nu pământul se află în centrul romanului, ci dorinţa lui Ion de a-l avea. De aceea, putem considera că şi tema destinului este definitorie pentru roman.

Question 36

Această obsesie a pămîntului îl apropie pe ţăranul lui Rebreanu de eroii lui

Answer 36

Dostoievski sau de François Torissard, personajul lui Balzac (Pământul), care, sărac fiind, lucrează pentru grădinarul unui castel şi primeşte pământ. Deosebirea constă în faptul că, în timp ce în romanul lui Balzac pămîntul este folosit pentru acumularea banilor, la Rebreanu, banii nu au relevanţă pentru o umanitate tradiţională, care vede în terenul deţinut măsura tuturor lucrurilor.

Question 37

Ţăranul lui Rebreanu se raportează permanent la

Answer 37

mediul din care face parte, se implică, participă activ la tot ceea ce ţine de viaţa satului, la toate evenimentele esenţiale ale existenţei rurale: nunta, hora, înmormântarea.

Question 38

Rebreanu acordă horei un rol esenţial pentru că ea

Answer 38

coagulează viaţa satului, fiind nu numai loc de întâlnire şi de petrecere, dar şi de confruntări. Naratorul ne oferă astfel imaginea satului tradiţional, cu obiceiuri vechi: prezenţa lăutarilor, a preotului, modul în care petrec tinerii şi bătrânii.

Question 39

De asemenea, nunta, ocupă şi ea un loc important, constituind un

Answer 39

pretext pentru ca naratorul să pătrundă în psihologia personajelor.

Question 40

Nunta lui Ion cu Ana respectă toate

Answer 40

tradiţiile rurale: prezenţa peţitorilor, a lăutarilor, a starostelui nunţii, numărarea banilor de către naş.

Question 41

Ritualul[nuntii] reuneşte chiar şi

Answer 41

personaje aflate în conflict: druşca miresei este Florica, cea cu care Ana îşi va disputa dragostea lui Ion.

Question 42

Evenimentul echivalează cu momentul în care

Answer 42

se intensifică conflictele, pentru că Ana realizează acum că ea nu reprezintă pentru soţul ei decât sursa averii.

Question 43

Deşi personajul lui Rebreanu aparţine unui mediu social, care-l modelează, totuşi, el se detaşează prin ceea ce Silviu Angelescu numea

+vb

Answer 43

„factorul iraţional”.
Ion nu este singurul care apelează la strategia unei căsătorii de convenţie pt pământului dorit.
Chiar, socrul său, Vasile Baciu, procedase în acelaşi mod cu mama Anei, pe care însă o iubise, spre deosebire de Ion care nu vede în Ana decât sursa pamântului mult dorit.

Question 44

Ceea ce particularizează personajul lui Rebreanu este faptul că el se încadrează, conform delimitării teoreticianului E. M. Forster, în

Answer 44

tipologia personajului rotund, având capacitatea de a surprinde cititorul în mod convingător prin reacţiile şi gesturile lui. El se opune personajelor plate, construite în jurul unei singure idei sau calităţi, precum Ana, Florica.

Question 45

El este tipic realist, exponenţial pentru o

Answer 45

anumită categorie socială, iar structura sa psihologică este pusă sub semnul unor trăsături dominante: tipul ţăranului, caracterizat printr-o inteligenţă dură, egoism şi cruzime, dar mai ales printr-o voinţă imensă.

Question 46

Iniţial, el este caracterizat în mod direct de către narator, beneficiind de un portret marcat de

Answer 46

calităţi: „iute şi harnic ca măsa”; „munca îi era dragă oricât ar fi fost de aspră”.

Question 47

Elementul fundamental al conflictului, pământul, îi subordonează toate trăsăturile:

Answer 47

„Pământul îi era drag ca ochii din cap”, iar lipsa acestuia apare ca o nedreptate, ceea ce justifică dorinţa pătimaşă de a-l avea: „Toată isteţimea lui nu plăteşte o ceapă degerată, dacă n-are şi el pământ mult, mult…”.

Question 48

Celelalte personaje ale romanului îi evidenţiază caracterul,

Answer 48

cu lumini şi umbre, în funcţie de conflictele în care sunt implicaţi cu toţii.

Question 49

Astfel, învăţătorul Herdelea îl aprecia ca

Answer 49

„unul dintre cei mai iubiţi elevi”, iar doamna Herdelea îl consideră „un băiat cumsecade, muncitor, harnic, săritor, isteţ”. Optica lor se va schimba însă pe parcursul acţiunii, când Ion va trece în conflictul dintre învăţător şi preotul satului, de partea celui din urmă

Question 50

Autocaracterizarea evidenţiază frământările sufleteşti, prin

Answer 50

monologul interior: „Mă moleşesc ca o babă năroadă!”.

Question 51

Definitoriu pentru personajul principal este conflictul interior între

Answer 51

glasul pământului şi glasul iubirii: deşi o iubeşte pe Florica, fata frumoasă dar săracă, dorinţa de posesie a pământului îl determină să o aleagă pe Ana, cea „urâţică”, dar bogată.

Question 52

Cele mai multe trăsături reies însă din caracterizarea indirectă, din faptele şi atitudinea personajului, din relaţiile cu celelalte personaje.

….completează portretul moral al protagonistului

Answer 52

Hărnicia lui, evidenţiată prin dragostea cu care munceşte pământul sau ajutorul dat Herdelenilor este contrabalansată de
ambiţia şi orgoliul din scena horei, în care nu acceptă injuriile lui Vasile Baciu, sau de lăcomia cu care ară bucata de pământ din lotul lui Simion Lungu;
inteligenţa dovedită în felul în care îl obligă pe viitorul socru să i-o dea pe Ana de soţie negociind pământurile este dublată de
naivitatea de a nu semna acte de împroprietărire;
viclenia din planul calculat de seducere a Anei,
încălcarea legilor morale şi creştine prin relaţia cu Florica, devenită soţia lui George, precum şi
impulsivitatea (bătaia cu George, cu Simion Lungu, cu tatăl său)

Question 53

Trăsătura sa definitorie rămâne, însă, dragostea pentru pământ, multiple scene evidenţiind-o:

….Este primul moment în care dragostea pentru pământ depăşeşte limitele firescului.

Answer 53

prima dintre ele este cea în care, după terminarea muncii propriului lot, Ion ară o parte din fostul său pământ, aflat acum în posesia lui Simion Lungu; la venirea acestuia, Ion strigă că nu a făcut nicio nedreptate, că nu îi pasă nici de judecăţi, nici de Dumnezeu din cer, sfidând astfel atât legile satului, cât şi morala creştină

Question 54

Scena despre care se vorbeşte cel mai adesea în evidenţierea acestei trăsături a personajului rămâne cea a

Answer 54

sărutării pământului, care trebuie pusă în relaţie cu atitudinea lui Ion faţă de aceleaşi pământuri înainte ca acestea să-i aparţină prin căsătoria cu Ana: dacă iniţial Ion se simte un vierme, o frunză în raport cu dimensiunile de uriaş ale pământului, în scena sărutării raportul de forţe se inversează: „pământul se închina în faţa lui”.

Question 55

…Dragostea pentru pământ atinge aici cotele unei

scena2

Answer 55

pasiuni erotice, iar detaliile thanatice anticipă moartea personajului.

Question 56

Prin urmare, Liviu Rebreanu construieşte un personaj

Answer 56

complex, realist, cu un caracter bine individualizat, un model pentru proza de acest tip din literatura noastră.

Question 57

La nivelul personajelor, esteticii realiste îi sunt specifice personajele

Answer 57

tipice care acţionează în situaţii tipice, reprezentative pentru o categorie socială: ţăranul însetat de pământ este principalul exponent al romanului.

Question 58

Pe de altă parte, personajele sunt în strânsă relaţie cu mediul social în care trăiesc, fiind un produs al

Answer 58

societăţii: faptele lui Ion îşi găsesc până la un punct justificarea în modalitatea prin care sătenii din Pripas valorizează indivizii în funcţie de unica valoare materială care contează, pământul.

Question 59

personajele se pot clasifica în plate şi rotunde, conform tipologiei stabilite de E. M. Forster în Aspecte ale romanului.

Answer 59

Ion, protagonist şi personaj rotund, cu evoluţie interioară, complexitate psihologică, gesturi memorabile şi având capacitatea de a surprinde în mod credibil cititorul, împlineşte alături de Ana, personaj plat cu vocaţia tragicului, unul dintre cuplurile cu rol esenţial în evoluţia firului epic şi în conturarea dramei personajului principal.

Question 60

În primul rând, între cele două personaje se remarcă o diferenţă de statut social.

Answer 60

Personaj eponim, Ion este prototipul ţăranului sărac, năpăstuit de soartă, născut în sânul unei familii unde tatăl a risipit pământurile Zenobiei pe băutură.
La polul opus, Ana este singura fiică ce i-a mai rămas lui Vasile Baciu, ţăran înstărit din sat, posesor al pământurilor soţiei sale;
tatăl doreşte să o dea pe Ana lui George, la fel de bogat, pentru a rotunji averea şi a nu o risipi prin alianţa cu cineva inferior material.

Question 61

Prima scenă în care apar cele două personaje este chiar descrierea horei, pretext narativ prin care prozatorul realist

Answer 61

adună toate personajele pe aceeaşi scenă.
Ion şi Ana bat „Someşana”, apoi Ilie, prieten cu George, îi vede retraşi, ceea ce dă naştere furiei şi reacţiilor dispreţuitoare ale lui Vasile Baciu.
Numindu-l pe Ion „tâlhar, hoţ, fleandură, nimeni, sărăntoc”, Vasile Baciu declanşează conflictul exterior principal al romanului, de esenţă socială.

Question 62

De cealaltă parte, Ana, apare ca un personaj

Answer 62

lipsit de forţă interioară, care se abandonează încercărilor la care o supune viaţa, incapabilă de a vedea mai departe de pasiunea pentru Ion.

Question 63

Naratorul o caracterizează direct, urmărind reacţiile şi comportamentul fetei îndrăgostite, dar obligată să-şi ascundă iubirea:

Answer 63

„față cu stare”, „nu cine ştie ce frumoasă”. Aceste două trăsături o vor defini pe tot parcursul romanului, pentru că ea nu se schimbă, nu evoluează.

Question 64

De altfel, chiar şi Ion, o caracterizează direct[pe ana] prin intermediul

Answer 64

monologului interior: „Tare-i slăbuţă şi urâţică, săraca de ea!”

Question 65

Dintre modalităţile indirecte, cele mai reprezentative trăsături

Answer 65

ale personajelor rezultă din faptele lor.

Question 66

Lui Ion i se conturează un portret marcat de calităţi:

Answer 66

„iute şi harnic ca mă-sa”; „munca îi era dragă oricât ar fi fost de aspră”. Elementul fundamental al conflictului, pământul, îi subordonează toate trăsăturile: „Pământul îi era drag ca ochii din cap”, iar lipsa acestuia apare ca o nedreptate, ceea ce justifică dorinţa pătimaşă de a-l avea: „Toată isteţimea lui nu plăteşte o ceapă degerată, dacă n-are şi el pământ mult, mult…”

Question 67

Un alt aspect al cuplului Ana-Ion îl constituie viziunea diferită asupra iubirii a celor două personaje, ce se evidenţiază pe tot parcursul romanului.

Answer 67

Deşi la horă dansează cu Ana, Ion o iubeşte pe Florica, ţăranca săracă, dar frumoasă a satului. El va avea de ales între a se căsători cu Ana, ceea ce îi garantează schimbarea statutului social, sau mariajul din dragoste cu Florica şi condamnarea la sărăcie. Instinctul posesiunii şi dorinţa de a parveni fiind mai puternice, el va pune în practică ideea seducerii Anei, pe care altfel Baciu nu i-o dă de soţie.

Question 68

Ana îl iubeşte însă cu sinceritate şi devine victima tragică a

Answer 68

lipsei de scrupule şi a nepăsării lui Ion. Căsnicia cu Ion are, aşadar, la bază nu o motivaţie de ordin afectiv sau valori precum respectul reciproc sau conştiinţa datoriei, ci în primul rând considerente materiale (pentru Ion) sau de eliminare a ruşinii provocate în urma abaterii de la morala satului (pentru Vasile Baciu).

Question 69

Cu alte cuvinte, pentru Ion, căsătoria şi iubirea sunt condiţionate material, iar sentimentele sincere şi intense de dragoste ale Anei

Answer 69

nu reprezintă nici pentru Vasile Baciu, nici pentru Ion un temei demn de luat în seamă, căci în societatea rurală din acest roman femeia reprezintă o modalitate de parvenire, o sursă de perpetuare a speciei şi „două braţe de muncă”, după cum observa G. Călinescu.

Question 70

O altă etapă în evoluţia cuplului este marcată de momentul nunţii:

Answer 70

Ana înţelege abia acum că, deşi este soţul ei, Ion nu o va iubi niciodată; văzându-l că dansează cu Florica, ea îşi explică schimbarea de atitudine a flăcăului de după noaptea petrecută împreună.

Question 71

Dacă în scena horei Ion i se adresează cu diminutivul

Answer 71

„Anuţă”, impulsivitatea, nepăsarea şi răceala iau locul falsei afecţiuni de la început; viclenia planului băiatului este dublată de inteligenţa cu care îi condiţionează pământurile lui Vasile Baciu în schimbul căsătoriei cu Ana.

Question 72

Perioada premergătoare nunţii se caracterizează prin îndepărtarea celor doi membri ai cuplului, spre deosebire de pregătirile,

Answer 72

în registru idilic, ale nunţii Laurei cu Pintea, în planul vieţii intelectualilor. Niciun moment de intimitate, nicio încercare de mărturisire a afectului, niciun gest de tandreţe,nimic din toate acestea nu defineşte comportamentul lui Ion.

Question 73

Un ultim aspect de semnalat referitor la evoluţia cuplului se leagă de consecinţele căsătoriei. Dacă în alte romane realiste căsnicia reprezintă

Answer 73

o etapă a maturizării afective, a trecerii la o altă etapă în evoluţia cuplului, marcată de conştiinţa asumării unor responsabilități, în Ion schimbarea statutului civil nu are consecinţe în ameliorarea relaţiei dintre cei doi

Question 74

Dispreţuită de Ion, jignită de Zenobia, Ana

Answer 74

petrece tot mai mult timp în tovărăşia lui Dumitru Moarcăş, de la care învaţă că remediul suferinţei, regăsirea liniştii sufleteşti sunt în moarte.

Question 75

Nici naşterea copilului nu reprezintă un motiv de refacere a familiei:

Answer 75

deşi în momentul naşterii pe câmp Ion este impresionat de măreţia momentului, dându-şi cu sfială pălăria jos, ulterior, el nu se dovedeşte a fi un tată iubitor sau un soţ grijuliu.

Question 76

Ana îşi pune capăt zilelor, împlinindu-şi destinul de personaj

Answer 76

condamnat la o existenţă tragică, iar pe Ion nici grija copilului ce îi garantează pământurile nu îl preocupă.

Question 77

Dacă până acum în sufletul lui a dominat glasul pământului, odată cu împlinirea materială eroul simte că nu poate face un compromis cu glasul iubirii şi

Answer 77

râvneşte la Florica, acum nevasta lui George. Încălcând moralitatea satului prin adulter, Ion moare, lovit de George cu sapa în cap, într-o scenă naturalistă ce reprezintă forma neutră a moralizării

Question 78

Cuplul Ion-Ana evoluează previzibil. Naivitatea Anei,

Answer 78

lipsa ei de experienţă, sinceritatea şi intensitatea sentimentelor fac din ea un personaj tragic, iar Ion evoluează în limitele unor trăsături sufleteşti precum lăcomia, orgoliul nemăsurat, sfidarea moralei lumii satului, impulsivitatea.

Question 79

Format pe considerente materiale, nu afective, cuplul cunoaşte o

Answer 79

involuţie curmată de moartea celor doi

Question 80

tehnici narative

paic

Answer 80

tehnica planurilor narativie=viata taranimii/intelectualitatii
altenanta=trecrea de la un plan narativ-altul
inlantuire=succesiunea evenimentelor narate
tehnica contrapunctului=prezentarea tema in planuri diferite