ITA curs 3 Flashcards
(114 cards)
1
Q
LEMNUL
A
materie prima esentiala
2
Q
CELULOZA =
A
constituentul principal ale membranelor celulelor vegetale
3
Q
CELULOZA + LIGNINA
A
peretii celulelor care confera plantei rezistenta mecanica si elasticitate
4
Q
celuloza din plante variaza in limite foarte largi:
- 7% -10%
A
pentru unele plante leguminoase
5
Q
celuloza din plante variaza 40% - 50%
A
paiete de cereal sau stuf
6
Q
celuloza din plante variaza 40% - 60%
A
in masa lemnoasaa diferitelor specii de arbori
7
Q
celuloza din plante variaza 85% - 99%
A
plante textile (in, iuta, sisal)
8
Q
LIGNINA
A
component principal a peretelui celular, mai ales a traheidelor, xilemului si sclereidelor
9
Q
COMPONENTE LIGNINA
A
- Perete celular
- Pectin
- Hemicelulose
- Celulose
10
Q
STRUCTURA MICROSCOPICA A LEMNULUI
A
Materie de origine, este produs din plantele lemnoase care fac parte din grupa vegetalelor superioare cormofite :
11
Q
TESUT DE BAZA
A
(fibre, celule sub forma de fus)
12
Q
TESUT DE BAZA
A
Grupate in fascicule de celule rezistente, dispuse intr-un sens axial(pe directia de crestere a lemnului) = asigura rigiditatea si rezistenta mecanica a lemnului
13
Q
TESUT MEDULAR
A
Grupuri de celule asezate radial (raze medulare).
14
Q
STRAT CAMBIAL = GENERATOR
A
tesut vegetal situat intre tesutul lemnos si cel de sub scoarta, care asigura cresterea secundara in grosime a tulpinii si a radacinii
15
Q
STRATURI
CONIFERE (1)
A
- transversal
- radial
- tagential
16
Q
STRATURI
CONIFERE 2
A
A. SCOARTA
B. ALBURN
C. DURAMEN
D. MADUVA
17
Q
DURAMEN =/ ALBURN
A
Rasinoase : pin silvestru, duglas, larice, tisa, ienupar etc
- Foioase : stejar, frasin, nuc, ulm, castan brun, cires, dud, plop alb, salcie alba, gorun, prun, plop negru, platan, salcam etc
- Exotice : mahon, mansomia, amazac, mutenie, sapeli etc
18
Q
SCOARTA
A
tesutul exterior al trunchiului, care inveleste lemnul, protejandu-l;
19
Q
RITIDOM
A
celule moarte la exterior
20
Q
LIBER/SCOARTA VIE
A
Celule vii la interior
21
Q
MADUVA
A
situate in mijlocul sectiunii transversal a tulpinii
22
Q
MADUVA(2)
A
Este formata dintr-un tesut moale si celule de parenchim afanat
- Are culoarea diferita de cea a lemnului inconjurator
- Poate avea forma : ericulara (castan,nuc,paltin) ; triunghiulara (alun,anin,fag,mesteacan) ; stelata etc
- Este inconjurate de o zona de lemn mai putin densa
23
Q
ANOMALIILE LEMNULUI =
A
neregularitati ale structurii sau compozitiei chimice normale
24
Q
ANOMALIILE LEMNULUI POT APAREA
A
Datorita actiunii unor factori exteriori = in timpul manipularii sau prelucrarii
- Datorita conditiilor in care se dezvolta = naturii speciilor, a solului,
25
CARACTERISTICI FIZICO – CHIMICE
Lemnul fiind un material anizotrop si un produs al vietii vegetale
26
CULOAREA LEMNULUI -1
Variaza de la o specie la alta, de la alb la negru
27
CULOAREA LEMNULUI 2
La aceeasi specie,in jurul unei culori caracteristice de baza
28
CULOAREA LEMNULUI 3
Se schimba: sub actiunea razelor solare, devenind in general cenusie sau negricioasa si totodata, ca urma a oxidarii datorita prelucrarii
29
DESENUL LEMNULUI (FLADER)
rezulta din combinarea elementelor structural vizibile precum; inelele de crestere anuala, razele medulare, fibrele, nodurite, culoarea
30
debitare T RADIALA
desen cu linii paralele
31
debitare T TAGENTIALA
= desen cu linii curbe
32
DENSITATEA LEMNULUI
= raport intre masa si volumul acestuia, determinate la aceeasi valoare a umiditatii
33
DENSITATEA APARENTA
raportul dintre masa lemnului si volumul total ocupat de masa lemnoasa, pori si golurile interioare corespunzatoare unei umiditatii de 15%
34
LEMN FOARTE GREU
DA>0,8 g/cm3 (stejar brumariu, ulm, corn, jugastru de Banata, abanos, guaiac, lemnul de lamai, macore, lemn de masline etc)
35
LEMN GREU :
0,71
36
LEMN SEMIGREU
0,61
37
LEMN SEMIUSOR :
0,51
38
LEMN USOR :
0,41
39
LEMN FOARTE USOR
DA<0,4 g/cm3 (plop negru, balsa etc)
40
UMIDITATEA
continutul de apa, exprimat in procente, din greutatea lemnului.
41
UMIDITATEA LEMNULUI DUPA TAIERE
in functie de specie, este 60-100% (raportata la masa lemnului uscat).
42
UMIDITATEA RELATIVA
se raporteaza la cantitatea de material umed
43
UMIDITATEA ABSOLUTA
se raporteaza la lemnul absolut uscat
44
Apa libera/ in imbibatie
– prezenta in cantitatea celulelor lemnoase, vase, traheide si spatii intercelulare
45
Apa de higroscopicitate/de saturatie
fixate prin absorbtie si condensare copilara pe fibrele de celuloza din peretii celulelor
46
Apa legata chimic
in subst ce intra in compozitia chimica a lemnului si care poate fi eliminate prin arderea sa
47
“LUCRUL CU LEMNUL”
| CONTRAGEREA SI UMFLAREA
Variatia continutului in apa de higroscopicitate provoaca si variatia de volum a lemnului (lemnul “lucreaza”)
48
CONTRAGERE=
Micsorarea continutului in apa de higroscopicitate peste punctul de saturatie
49
UMFLARE
Cresterea continutului in apa de higroscopicitate peste punctul de saturatie
50
CONTRAGERE MICA
valabil la nuc,plop
51
CONTRAGERE MEDIE
valabil la rasinoase
52
CONTRAGERE MARE
stejar, fag, frasin
53
CONSECINTELE umflarii si contragerii lemnului:
Deformarea pieselor de constructii
54
USCAREA LEMNULUI
Natural : scandurile debitate din bustean stivuite cu spatii intre randuri, in asa fel incat aerul sa poata circula
55
UMIDITATEA PREA MARE FURNIR CONSECINTA 1
Dezlipiri de furnir, schimbari ale culorii baitului, la albiri sau dezlipiri ale peliculei de lac
56
UMIDITATEA PREA MARE CONSECINTA 2
Uneori crapaturile pot aparea pe suprafata lacului
57
UMIDITATEA PREA MARE CONSECINTA 3
Elementele de constructie nu se mai inchid/ nu isi mai fac functia pentru care sunt destinate
58
UMIDITATEA PREA MARE CONSECINTA 4
Daca NU a fost bine uscat, dupa montaj, apar miscari ale lemnului care duc la umflaturi sau contrageri ale pardoselii
59
CONDUCTIVITATEA TERMICA a lemnului
marime variabila si depinde de specie, densitate, umiditate si temperatura
60
INFL DENSITATII / CRESTEREA –
o crestere accentuate a conductivitatii termice a lemnului
61
INFL UMIDITATII/ CRESTEREA
o crestere insemnata a conductivitatii termice datorita faptului ca aerul rau conductor de caldura este inlocuit cu apa – bun conducator de caldura ; acest fapt prezinta importanta deosebita in calculul tratamentelor termice ale lemnului
62
INFL TEMPERATURII –
problema variatiei conductivitatii termice in functie de temperaturala care are loc transmiterea caldurii are o importanta deosebita in calculul izolatiilor, cat si in calculul tratamentului termic.
63
CONDUCTIVITATEA TERMICA
constanta ce depinde de material, constanta ce exprima capacitatea acestuia de a conduce caldura
64
COEFICIENTUL DE CONDUCTIVITATE TERMICA(2)
este egal cu cantitatea de caldura ce trece timp de 1 ora printr-un material cu grosimea de 1 m, cu suprafata de 1 mp si la o diferenta de temperatura pe cele doua fete ale sale de 1 grad Celsius. Se exprima in W/mK.
65
IZOLANTE :
0,02-0,12 W/mk
66
REFRACTARE :
0,6-3,5 W/mk
67
METALICE :
8,7-458 W/mk
68
PRODUSE DE LEMN – SORTIMENTE
se impartin doua categorii:
- Produse care pastreaza structura lemnului din care provin : produse brute din lemn rotund ; lemn rotund pentru piloti, traverse de cale ferata, lemn incleita, furnir, cherestea
- Produse care NU pastreaza structura lemnului din care provin (datorita unor operatii tehnologice : aschiere, defibrare, impregnare, presare, incleiere etc)
- …… SAU o pastreaza in proportie redusa (PAL,PFL)
69
Panourile din lemn compozit/din lemn reconstituit
prezinta, in raport cu lemnul masiv, o serie de avantaje:
- Anizotropie reduse
- Stabilitate a dimensiunilor in plan
- O varietate mai mare in dimensiuni
70
PRODUSE BRUTE DIN LEMN 1
trunchiuri curatate si decojite, tratate sau nu
71
PRODUSE BRUTE DIN LEMN 2
Stalpi pentru linii aeriene
72
PRODUSE BRUTE DIN LEMN 3
Lemn de mina
73
PRODUSE BRUTE DIN LEMN 4
- Elemente de rezistenta la diferite structure (popi,pane,grinzi)
74
BILELE
unt busteni de rasinoase, cu diametrul la capatul subtire de 12-16 cm si lungimea de minimum 6m.
75
MANELELE
sunt busteni de rasinoase cu diametrul la capatul subtire de 8-11 cm si lungimea de minimum 3m.
76
PRAJINELE
trunchiuri de rasinoase sau foioase (cojite/necojite), cu diametrul la capatul subtire de 4-7 cm si cu lungimea de minimum 2,6 m.
77
PRODUSE DIN LEMN ECARISAT (CHERESTEA)
Scanduri
- Dulapi
- Sipci
- Rigle
- Grinzi
78
modul de prelucrare a canturilor:
| - Cherestea netivita,ne-ecarisata :
canturile pastreaza forma busteanului
79
modul de prelucrare a canturilor
| -Ch semitivita/semiecarisata :
un singur cant plan si perpendicular pe fete
80
modul de prelucrare a canturilor:
-Cherestea tivita/ecarisata
ambele canturi plane, perpendiculare si paralele
81
PRODUSE DIN LEMN ECARISAT (CHERESTEA)
Dupa continutul de umiditate:
Verde :
Umiditate>30%
82
PRODUSE DIN LEMN ECARISAT (CHERESTEA)
Dupa continutul de umiditate:
Zvantata:
24%
83
PRODUSE DIN LEMN ECARISAT (CHERESTEA)
Dupa continutul de umiditate:
Semiuscata:
18%
84
PRODUSE DIN LEMN ECARISAT (CHERESTEA)
Dupa continutul de umiditate:
Uscata:
U<18%
85
PRODUSE DIN LEMN ECARISAT (CHERESTEA)
| Dupa modul de prelucrare :
- Neprelucrata
- Semifabricata
- Prefabricata
86
SEMIFABRICATE DIN LEMN =
produse obtinute din lemn brut prin prelucrarea manuala sau mecanica
87
SEMIFABRICATE DIN LEMN
| Dupa gradul de prelucrare a lemnului 1 :
Semifabricat din lemn obisnuit/brut
88
SEMIFABRICATE DIN LEMN
| Dupa gradul de prelucrare a lemnului 2 :
Semifabricate din lemn cu structura ameliorata (placaj/contraplacaj; panel; placi celulare)
89
SEMIFABRICATE DIN LEMN
| Dupa gradul de prelucrare a lemnului 3 :
- Semifabricate din lemn cu structura modificata
90
DEBITARE :
DEBITARE :
91
FURNIR =
foaie subtire de lemn, in general cu grosimi cuprinse intre 0,5-2 mm, realizata dintr-un bustean
92
FURNIR
Dupa modul de utilizare:
F. estetice:
de fata : 0,7-1 mm din esente nobile
93
FURNIR
Dupa modul de utilizare:
F de baza
cu grosimi: 1-3,5 mm ca miez al contraplacajelor, fata a panelului si panourilor celulare
94
FURNIR
Dupa modul de utilizare:
F tehnice
caracteristici variate, cu scopuri industrial; sunt destinate fabricarii placajelor, panelelor, lemnului sratificat, produselor mulate din lemn etc;
95
FURNIRURIREA ELEMENTELOR
operatie de aplicare prin incleire si presare a unui furnir natural pe suprafata unei placi
96
FURNIRURIREA ELEMENTELOR 1
Intr-o serie de produse obtinute prin lipirea cu ajutorul adezivilor a unor elemente de lemn cu structura normala (nemodificata
97
FURNIRURIREA ELEMENTELOR 2
La asezarea elementelor componente se are grija ca orientarea fibrelor din doua piese vecine sa NU coincide - elementele de dimensiuni mari, rezistente si nedeformabile + o crestere a gradului de utilizare a materialului lemnos
98
CONTRAPLACAJ/PLACAJ
Se realizeaza prin incleierea mai multor foi in nr impar de straturi, asezate suprapus, a.i. directia fibrelor din foile vecine sa difere cu 30 grade, 40 grade sau 90 grade ca unghi
99
CONTRAPLACAJ/PLACAJ (def 2)
Nr impar (minim 3) de straturi de furnir
100
CONTRAPLACAJ/PLACAJ (def 3)
Incheiere prin presare la cald la o temperature de 90C-150C cu dif tipuri de adezivi
101
CONTRAPLACAJ/PLACAJ (def 4)
Prin derularea longitudinala a trunchiului si au gr de 1-4 mm (furnirurile)
102
CONTRAPLACAJ/PLACAJ (def 5)
Comp contraplacajelor: limiteaza variatiile dimensionale si umflarea; asigura proprietati egale dupa dif directii in planul produselor
103
CLASIFICARE contraplacaj 1
| Cpj de interior
folosit in spatii inchise, in cond normale de temperature si umiditate
104
Cpj de exterior:
rezistent la apa si intemperii
105
Cpj de uz general
cpj de onterior cu straturi din specii indigene, incleiate cu rasini sintetice
106
Cpj blindat cu folie metalica
are pe una sau pe ambele fate o foaie subtirede otel, zinc, aluminiu, alama etc cu gr de 0,4-0,5 mm, incleiata cu rasini sintetice sau placaj metalizat, a carui suprafata se acopera prin pulverizare cu pulbere metalicasuflata la o presiune de 6-7 atmosfere
107
Cpj decorative:
placaj obisnuit la care se lipeste pe o fata foi de furnir esthetic (specii exotice) si pe cealalta fata furnir dintr-o specie comuna
108
Cpj din furnire impregnate
obtinute prin incleierea furnirelor impregnate in prealabil cu diferite solutii
109
Cpj antiseptic
obtinute din furnire tratate cu fungicide sau insecticide
110
Cpj bachelizat:
rezistent la umezeala si intemperii; obtinut din furnire impregnate cu rasini fenolice
111
Cpj ignifugat:
ezistenta mare la aprindere, datorita impregnarii foilor de furnir cu substante ignifuge
112
Cpj melaminat
acoperit cu 2-3 straturi de hartie cu rasina melaminoformaldehidica
113
Cpj emailat
acoperirea stratului exterior cu o pelicula de finisare, constand dintr-un email de alchidal cu intarire la cald sau din email pe baza de rasini, de uree, melanina etc
114
PANEL
alcatuit dintr-un miez de sipci, acoperit pe ambele fete cu cate un strat de furnir de baza, asezat cu fibrele perpendicular pe directia fibrelor miezului si incleiat
