Brainscape's Knowledge GenomeTM


Top Flashcards (Certified)
All Flashcards

Semio > Leziuni cutanate > Flashcards

Leziuni cutanate Flashcards

(70 cards)

Start Studying
1
Q

Macula

A

modificare de culoare a pielii, de dimensiune redusă,
de obicei sub 1 cm. Este netedă, nu modifică relieful pielii

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
2
Q

Maculele pot fi pigmentare

A

hiperpigmentate (nevii pigmentari, efelidele, cloasma) sau
acromice (vitiligo, pitiriazis alb, etc.)

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
3
Q

Macule prin tulburaru de vascularizatie

A

vasodilataţia paralitică a capilarelor situate în papilele dermice,
vasodilataţie ce dispare la digitopresiune (eritemul)
nu dispare hemoragia(purpura).

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
4
Q

Erupţii maculare se întâlnesc în:

A

Rujeola, Rubeola, febra tifoida

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
5
Q

Erupţia rujeolică este constituită din

A

macule roz milimetrice (uneori pot ajunge la 1-3 cm)- pot conflua, dispar la digitopresiune
pielea apare catifelată la palpare

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
6
Q

Erupţia rujeolica începe

A

în spatele pavilioanelor urechilor, pe frunte şi pe obraji, extinzându-se descendent, devenind generalizată în 2-3 zile.
Erupţia dispare în ordinea în care a apărut lăsând în urmă pete gălbui-cafenii ce vor dispărea în câteva zile.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
7
Q

semnul lui Kőplik

A

enantem patognomonic care preceda exantemul: micropapule albe asemănătoare grăunţelor de gris, aşezate pe un fond hiperemic, pe mucoasa jugală,
lângă ultimii molari

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
8
Q

Eruptie rubeola

A

macule rotunde sau ovalare, roz-pal, fără tendinţă la confluare. Apare iniţial după ureche şi pe frunte
cuprinzând apoi restul corpului. Este uşor pruriginoasă, fugace (2-3 zile) şi se vindecă fără a lăsa urme. Se însoţeşte de micropoliadenopatie, în special în regiunea cervicală.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
9
Q

febra tifoidă

A

după 7 zile de la debut o erupţie alcătuită din macule lenticulare (rozeole tifice), roz, sub 1 cm, pe abdomen şi baza toracelui

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
10
Q

Papula

A

leziune circumscrisă, uşor proeminentă (se poate palpa), de dimensiuni mici (de obicei sub 0,5 cm)

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
11
Q

Papule epidermice

A

verucile vulgare

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
12
Q

papule demice

A

(eritem polimorf, urticarie)

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
13
Q

papule dermoepidermice

A

lichen plan

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
14
Q

Scarlatina
factor etiologic
leziune

A

streptococul β-hemolitic grup A
exantem micropapulos roşu-intens ce
apare pe un fond eritematos difuz al tegumentului (datorită toxinei eritrogene a streptococului). Erupţia începe pe gât şi torace şi se generalizează rapid (aspect
de „rac fiert”).

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
15
Q

Facies Scarlatina

A

Faţa este respectată, la acest nivel constatându-se congestia intensă a obrajilor ce contrastează cu paloarea peribucală şi periorbitală- masca
lui Filatov („facies pălmuit”).

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
16
Q

semnul Pastia-Grozovici

A

La nivelul plicilor de flexiune (mai ales la nivelul
cotului) erupţia este mai marcată, cu aspect hemoragic liniar (pielea lezată de
toxină este traumatizată prin mişcăr

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
17
Q

Vindecarea scarlatinei

A

descuamare tegumentară exprimată, furfuracee sau chiar în lambouri

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
18
Q

Debutul scarlatinei este anunţat de

A

angină eritematoasă de culoare
roşu-aprins iar în evoluţie de aspectul de „limbă zmeurie” (prin descuamarea
limbii şi proeminarea papilelor linguale)

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
19
Q

Urticaria

A

expresia cutanată a unei reacţii alergice la alimente,
medicamente, factori din mediu etc. este compusă din papule sau plăci de culoare alb-gălbui înconjurate de halouri roz-roşiatice.
Erupţia este extrem de pruriginoasă, apare şi dispare rapid putând fi acompaniată şi de alte elemente
clinice ale reacţiei alergice (edem Quincke, strănut, criză de astm bronşic, etc.).

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
20
Q

Placa

A

regiune tegumentară elevată, de peste 1 cm, bine circumscrisă, apărută ca atare sau prin confluarea mai multor papule. Apare în urticarie,
erizipel, dermatomiozită, psoriazis, etc

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
21
Q

Erizipel etiologie

A

streptococ β hemolitic grup A, poartă de intrare
tegumentară, progresie pe cale limfatică- limfangită tegumentară

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
22
Q

Erizipel caracteristici

A

debutează cu frison, febră 39-40°C şi adenopatie în teritoriul tributar. După câteva ore apare o
placă de culoare roşie aprinsă, cu marginile net delimitate şi uşor elevate (burelet). Zona este dureroasă, sensibilă şi caldă iar în evoluţie la nivelul
placardului pot apărea flictene. Suprafeţele cele mai afectate de erizipel sunt faţa, extremităţile, mai rar trunchiul

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
23
Q

Suprafeţele cele mai afectate de erizipel

A

faţa, extremităţile, mai rar trunchiul

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
24
Q

In dermatomiozită este patognomonic

A

semnul lui Gottron

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
25
semnul lui Gottron
papule sau plăci de culoare roşu-aprins (ca a heliotropului) sau violaceu-închis răspândite la nivelul proeminenţelor osoase pe faţa dorsală a degetelor (inclusiv periunghial) dar şi pe coate sau genunchi
26
psoriazis
plăci eritematoase bine delimitate, netede, acoperite de scuame alb sidefii, uşor detaşabile. Topografia leziunilor este în general simetrică, cel mai frecvent la coate, genunchi, zona presacrată, pielea capului etc.
27
Nodulul
formaţiune proeminentă dermică sau hipodermică, palpabilă, de dimensiuni variabile, semimobilă. Se întâlneşte în lipomatoză, paniculite (eritem nodos), sifilis terţiar, etc
28
Eritemul nodos
afecţiune de origine imunoalergică, este caracterizat de apariţia unor nodului hipodermici de dimensiuni variabile (între1-4 cm) dispuşi simetric pe faţa anterioară a gambelor, rar pe coapse sau în alte părţi ale corpului.
29
noduli eritem nodos caracteristici, debut, cand?
acoperiţi de un tegument iniţial roz-gălbui apoi violaceu cu temperatura locală crescută Au consistenţă elastică şi sunt dureroşi spontan şi la palpare. Debutează cu febră, cefalee, artralgii, angină eritematoasă etc. Pot apărea ca expresia a unei alergii medicamentoase sau în cursul unor boli ca tuberculoza, sarcoidoza, infecţiile cu strepococ β-hemolitic etc
30
Xantoamele
noduli dermici formaţi din material lipidic localizaţi de-a lungul tendoanelor (xantom tendinos), coate şi fese (xantom tuberos) sau în oricare parte a corpului (xantom plan). Tegumentul de acoperire poate fi normal sau colorat în galben. Are aceiaşi semnificaţie cu xantelasma.
31
Vezicula
formaţiune elevată, bine circumscrisă, sub 1 cm şi care are un conţinut lichidian clar sau uşor opalescent. Constituie leziunea principală de varicelă, herpes, zona zooster, etc.
32
Varicela (virusul varicelozoosterian, poartă de intrare nazofaringiană sau conjunctivală) evoluează cu
erupţie ce debutează pe corp apoi se extinde pe membre şi la extremitatea cefalică, inclusiv pielea păroasă a capului. Elementele eruptive apar şi pe mucoase, mai ales în cavitatea bucală. La început apar macule mici (2-6 mm) rotunde sau ovale, de culoare roşie. In câteva ore se infiltrează şi devin papule care apoi trec în stadiul de vezicule cu conţinut clar, aşezate pe o bază eritematoasă
33
evolutie vezicule varicela
vezicula se deprimă treptat, începând din centru („ombilicare”) apoi se turteşte prin reducerea conţinutului care se resoarbe şi se concentrează totodată, devenind tulbure La sfârşit vezicula se usucă, formând o crustă care cade, lăsând mici cicatrici nepermanente.
34
caracteristic pt varicela
polimorfismul lezional (coexistenţa de elemente eruptive în diverse stadii de evoluţie).
35
Zona zooster este data de
persistenţa în ganglionii nervoşi spinali sau ai nervilor cranieni a virusului varicelozoosterian ce se reactivează în condiţii de scădere a rezistenţei organismului- vârstă înaintată, boli febrile, neoplazii, tratamente imunosupresive, etc.
36
eruptie zona zooster
erupţie asemănătoare morfologic şi evolutiv cu cea din varicelă. Erupţia este circumscrisă la o arie cutanată aparţinând unei rădăcini nervoase senzitive (distribuţie radiculară- zona intercostală, abdominogenitală, oftalmică, otică etc.) şi se opreşte la linia mediană, leziunile fiind unilaterale Este precedată şi însoţită de dureri intense cu caracter nevralgic, hiperestezie şi parestezii.
37
Herpesul poarta de intrare
tegumentul, mucoasa orofaringiană, genitală sau corneea
38
Herpes caracteristici
maculopapule sau plăci care devine rapid eritematoase, fond pe care apar vezicule cu conţinut clar iniţial apoi opalescent. Membrana veziculelor se rupe lăsând o suprafaţă denudată umedă, cu contur policiclic care se acoperă cu o crustă. Căderea crustei, care coincide cu vindecarea, lasă în urmă o maculă pigmentată tranzitorie. Apare mai frecvent la nivelul liniilor cutaneomucoase (bucal, nazal, genital),
39
Recidiva herpes
tulburări digestive sau cu menstruaţia (herpes catamenial), însoţeşte unele boli febrile (pneumonie, gripă, meningită etc.) sau apare la persoane cu imunitatea compromisă
40
Bula
veziculă cu dimensiuni mari, peste 1 cm, şi conţinut seros (ex: pemfigus, dermatoze pemfigoide)
41
Pustula
veziculă cu conţinut purulent (ex: acnee, impetigo, variolă)
42
Chistul
colecţie încapsulată cu material lichid sau semilichid (ex: chistul sebaceu)
43
Scuamele
acumulări de celule cheratinizate la suprafaţa pielii, albe, gălbui sau brune ce se îndepărtează mai mult sau mai puţin uşor (descuamare). Ex: psoriazis, dermatita exfoliativă, faza de vindecare a scarlatinei etc.
44
Crustele
depozite la suprafaţa pielii sau a unor leziuni cutanate solidificate prin coagulare şi uscare (ex. varicelă, herpes, eroziuni, ulceraţii etc.).
45
Lichenificarea
îngroşare a epidermului, cu suprafaţa brăzdată de cute, aspră la palpare (ex: în zonele solicitate mecanic- coate, genunchi, dermatoze cronice).
46
Cicatricea
ţesutul fibros prin care s-au vindecat leziunile care au denudat dermul. Pot fi albe-sidefii, roz, roşiatice, elevate sau nu, suple sau rigide. O variantă este cicatricea cheloidă- exuberantă, sensibilă, poate creşte continuu, dată de hiperactivitatea fibroblastică în sinteza colagenului
47
Fisurile
soluţii de continuitate liniare care ajung până la derm, înconjurate de lizereu inflamator. Apar în jurul comisurilor sau a plicilor cutanate.
48
Eroziunea
lipsă de substanţă care interesează numai epidermul
49
Ulceraţia
lipsă ce substanţă ce interesează şi dermul.
50
cauze ulceratie
irigări sanguine deficitare (obstrucţie arteriolară-vasculite cutanate, stază ulcerul varicos, compresiune externă).
51
ulcerul perforant plantar (mal perforant)
tabes, siringomielie sau diabet zaharat care apare în plantă la nivelul bazei metatarsianului I sau V eventual la calcaneu profund, până la os, se însoţeşte de hipoestezie şi se produce prin tulburări neurotrofice
52
Gangrena definitie
necroză coagulativă determinată în primul rând de ischemie (tromboză, embolie, ocluzie aterosclerotică arterială, stază venoasă prelungită etc.)
53
Debut gangrena
zonă eritematoasă care devine rapid violacee şi treptat evoluează spre negru. Zona este lipsită de sensibilitate, nu sângerează şi este delimitată de ţesutul sănătos printr-un lizereu inflamator
54
Gangrena Uscata
apare pe un segment deshidratat, predominând necrobioza coagulativă. Aspectul este de „mumifiere”
55
Gangrena umeda
segment în care există stază venoasă concomitentă sau se produce suprainfecţia. În aceste cazuri zona necrozată este edematoasă, moale. Suprainfecţia se relizează în general cu germeni anaerobi, producând un miros caracteristic.
56
Escara
gangrenă de obicei umedă, circumscrisă, profundă până la os, care apare în zonele supuse presiunii externe (fese, călcâie, regiunea sacrată). Apare la bolnavii imobilizaţi timp îndelungat pentru boli grave.
57
Leziunile vasculare se realizează prin două mecanisme
hemoragii şi ectazii (dilatări) vasculare
58
Hemoragii focale tegumentare
purpura
59
Caracteristic purpurei este
nedispariţia sa la digitopresiune şi variaţia culorii sale în funcţie de fazele transformărilor biochimice ale hemoglobinei extravazate: roşie- violaceu-galben (uneori rămân pete brune date de depozitarea hemosiderinei). Purpura este în general situată în planul tegumentar.
60
Purpura papuloasa
purpură palpabilă (ex. purpura Schőnlein-Henoch)
61
diateză hemoragică
Purpura generalizată, în special cea hemoragică, însoțită de hematoame şi hemoragii interne expresia unor sindroame hemoragice vasculare, trombocitare sau prin coagulopatii severe
62
Peteşii
pete hemoragice pe tegument sau mucoase sub 1 cm, rotunde sau ovale. Apar în sindroamele hemoragipare de cauză trombocitară sau vasculară
63
Echimozele
+1cm
64
Sufuziunile
regiuni tegumentare întinse (în coagulopatii, procese de fibrinoliză, traumatisme grave)
65
Vibicele
striuri longitudinale de hemoragie cutanată cu aspectul loviturilor de bici. Apar mai frecvent la nivelul plicilor cutanate şi în zonele de solicitare mecanică tegumentară ( ex. elasticul lenjeriei)
66
Dilatările vaselor
teleangiectazii
67
Teleangiectazia arahnoidă (steluţa vasculară, angiomul arahnoid sau stelat)
ghem arteriolar central de la care pornesc ramificaţii fine într-o arie eritematoasă cu dimensiuni până la 2 cm. Dispare la digitopresiune iar reumplerea sa se face de la centru spre periferie. Pulsatilitatea sa este vizibilă central în timpul aplicării unei presiuni uşoare cu o lamă de sticlă. Leziunile sunt repartizate în jumătatea superioară a corpului şi apar în ciroza hepatică, sarcină, hipovitaminoza B, consum de contraceptive orale dar, mai rar, şi la persoane sănătoase.
68
Steaua venoasă
dilatări ale venelor superficiale situate „în buchet”, cu dimensiuni variabile, formă liniară, arahnoidă sau neregulată, fără pulsatilitate. Leziunile sunt mai frecvente la nivelul membrelor inferioare şi pe partea anterioară a toracelui. Acompaniază de obicei presiunea crescută în venele superficiale, de exemplul varicele
69
Angiomul senil
ectazie capilară de culoare roşie sau rubiginie, mic (1-3 mm), plană sau uşor denivelată, fără pulsatilitate, la nivelul trunchiului sau pe extremităţi, fără semnificaţie patologică. Creşte în dimensiuni şi număr odată cu înaintarea în vârstă
70
Teleangiectazia hemoragică ereditară (boala lui Rendu-Osler)
leziunile teleangiectatice sunt distribuite pe faţă, buze, pulpele degetelor dar şi pe mucoase.

Semio (9 decks)

Brainscape helps you reach your goals faster, through stronger study habits.
© 2025 Bold Learning Solutions. Terms and Conditions