Lucrări Flashcards

(63 cards)

1
Q

Sursele bizantine menționează populația de la nord de Dunăre daci și geti….(sec)

A

X-XIII

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
2
Q

Martin bielski

A

1550 cronica lumii întregi

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
3
Q

Hronicul vechimii Româno-moldo-vlahilor

A

1719-1722

343 foi

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
4
Q

Anton Maria delchiaro

A

Revolutiile Valahiei

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
5
Q

Șerban Papacostea (2)

A

1988 geneza statului in evul mediu

1993 romanii in sec 13

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
6
Q

Cc Giurescu

A

1935-1973
romanismul dacic
Formarea statului roman și al limbii romane

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
7
Q

Amintiri din România

A

Roberto fava

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
8
Q

Adolf ambruster (2)

A

“Romanitatea românilor”

“Istoria unei idei” 1972

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
9
Q

Gheorghe bratianu 1940 (4)

A

Tradiție istorică despre întemeierea statelor medievale românești
Sfatul domnesc și adunările de stări in evul mediu
Marea neagră
O enigma si un miracol poporul roman

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
10
Q

Cc Giurescu 1966

A

Viața și epoca lui cuza vodă

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
11
Q

Dacii alcătuiesc baza etnica a poporului român

A

Cc Giurescu - formarea poporului român

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
12
Q

Cine au încercat sa explice cuvântul valachus

A

Scriitorii italieni

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
13
Q

Cine afirma textul lui Simion ca “nu numai recunoaște legătura strânsă dintre români și vlahi dar și evidențiază continuitatea romanității in acest spațiu”

A

Papacostea- românii in sec 13 1993

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
14
Q

Cine a corespondat cu Erasmus din Rotterdam

A

Nicolaus Olachus

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
15
Q

Aduce nou exprimarea clară a conștiinței romanitatii la români

A

Constantin Cantacuzino

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
16
Q

Cn inaugurează și fixează studiul despre locul românilor in istoria universala

A

Cantemir

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
17
Q

Istoria vechii dacii

A

1818 Dionisio fotino

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
18
Q

Istoria și lucrurile și întâmplările românilor

A

Samuil micu

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
19
Q

Cn afirma negarea continuitatii rămâneați a corespuns clar obiectivele austro ungare in sec 18-19?

A

Lucian boia

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
20
Q

“ cercetările arheologice confirma de altfel prezenta populației daco-romane pe vechiul teritoriu al provinciei”

A

Vlad Georgescu in istoria românilor 1992

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
21
Q

“ drama istoriei românești este ca aceasta se gaseste confruntată cu istoria maghiara”

A

C durantin istoria românilor 1998

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
22
Q

Puternica afirmare a conștiinței de neam

A

Diaconu coresi

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
23
Q

O lucrare sinceră a poporului roman de Florin constantiniu /2/

A

Despre fanarioți

Autohtonii au locuit cu pecenego-Cumanii

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
24
Q

“Gelu, Glad și Menumorut demonstrează atât continuitatea etnica,dar și prezenta unor structuri românești, in momentu expansiunii maghiare”

A

Lucian boia- istorie și mit

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
25
Cine scrie despre Transilvania pe când era in stăpânire habsburgica ?
Ștefan Pascu- ce este Transilvania?
26
Despre Răscoala asanestilor
Niketas Choniates
27
“Întemeierea statelor rămâne in sec 14 este rezultatul agregării formațiunilor politice, creării instituțiilor supreme, emancipării teritoriilor de sub dominație străină”
Șerban Papacostea- geneza statului in em românesc 1988
28
Basarab- primul suveran
Gheorghe bratianu
29
Dicționarul de instituții feudale din țările române
1988
30
A. Pop (2)
“Instituții medievale românești “ “Adunările cneziale și nobiliare românești in sec 14-16” 1991
31
Tahsin Gemil
“Relațiile Țărilor Române cu Poarta” 1984
32
Nicolae Iorga
“Istoria românilor prin călătorii“ 1920-1922
33
Nicolae Bălcescu
“Manualul bunului român” 1851
34
D. Prodan
Din istoria formarii națiunii române 1984
35
Anatasie Iordache
“Principatele Române in epoca modernă”
36
Cine vorbește despre organizarea Congresului de la Paris și despre adunările ad-hoc?
Lucian boia In România țara de frontiera a Europei
37
Cine vorbește despre călătoria lui cuza la Constantinopol in 1860?
D Bolintineanu
38
Ce scrie keith hitchins?
Românii 1774-1866 | România 1866-1947
39
Cine vorbește despre adoptarea de la 1866 care are ca izvor de inspirație constituția belgiana in 1831?
Keith hitchins in România 1866-1947
40
Mircea musat
Istoria transilvaniei 1987
41
Expuneri istorice
Laonic chacocondil
42
Sigismund de Luxemburg imparat al romanilor( al imperiului romano-german)
Expuneri istorice
43
Despre lupta de la nicopole
Relatarea lui johann schltberg
44
Iancu, nascut valah nu era de orogine nobila…el a aratat cel dintai ungurilor ca forturile turcesti pot fi sparte si invinse
Papa pius 2
45
Despre campania cea lunga si batalia de la belgrad
Camil muresean
46
Despre campia de tepi de circa 20 000 de cadavre
Nicolae stoicescu, laonic
47
Despre sfarsitul lui iancu
Expuneri istorice
48
Despre atacul de noapte
Nicolae stoicescu
49
“Dupa retragerea lui mahomed 2 boierii voiau sa se alieze cu turcii si voiau rapunerea lui dracula
Calatorul italian bocignoli
50
Moldova lui stefan cel mare
Nicolae grigoras
51
Despre batalia de la codrii cosminului
Matei mieclowski
52
„Războiul cu otomanii antrena distrugeri considerabile și mari costuri umane și materiale și nu putea fi susținut pe termen mai lung fără asigurarea coeziunii social-politice interne. Dacă această confruntare era lipsită de rezultate decisive erau generate inevitabil tensiuni interne. Una dintre c\ile prin care asemenea tensiuni puteau fi diminuate sau măcar împiedicate să se manifeste cu toată puterea a fost ideologizarea creștină a războiului antiotoman. Există astfel clare indicii de exaltare a sensului creștin al luptei antiotomane.”
Bogdan Murgescu, Istorie românească – istorie universală, 1994
53
„Rămas practic singur și forțat de atacurile Angevinilor (1416), dar mai ales decisiv de expedi]ia sultanală din prima parte a anului 1417, când totuși sultanul nu a îndrăznit (...) să înainteze pe pământul Țării Românești, oprindu-se la Giurgiu, Mircea a recurs la soluția negociată, inaugurând o politică ce va face carieră în istoria românească. Așadar, la începutul secolului al XV-lea, Mircea a trebuit să accepte «alianța inegală» cu Poarta – acceptând plata regulată a tributului, interpretat de el doar ca un preț al păcii. Soluția negociată, urmând unor lupte îndelungate și redutabile, aducea Țării Românești statutul de aliat. Țara își conserva instituțiile, pământurile, clasa dominantă, credința, limba și legile în schimbul unui tribut și al alianței politico-militare.”
M. Maxim, în Marele Mircea Voievod, 1987
54
„Aprecierea păcii moldo-otomane din 1486 trebuie să țină cont de interpretarea dată acestui acord de cele două tabere și de clauzele stipulate. (...) Otomanii le considerau unilaterale, revocabile și provizorii. Nu era vorba de un act bilateral, negociat de pe poziții de egalitate de către cei doi parteneri, ci doar de un privilegiu pe care sultanul îl acorda, temporar, unui suveran creștin.”
O. Cristea, Pacea din 1486, 2004
55
„Secolul al XVI-lea este unul de turnură în istoria europeană, care a înregistrat efectele revoluției atlantice și deopotrivă ale supremației otomane. (...) Noua dinamică continentală a cuprins în sfera ei și Țările Române care înregistrează toate seismele provocate de fenomenele civilizației moderne. Ele sunt antrenate în vârtejul confruntărilor politice dintre puterile competitoare, monarhia habsburgică, Imperiul Otoman și Polonia (...). În aceste împrejurări, (...) principatele oferă proprii răspunsuri la noile probleme survenite în urma transformării centrului Ungariei în pașalâc. Așa se explică și aderarea la alianța creștină antiotomană și dialogul cu Sfântul Scaun, aflat la rându-i în ofensivă spre Răsărit.”
Istoria României, 1998
56
“După opinia lui A Verancics, secretarul lui Ioan Zapolya (1530), sultanul Soliman a recunoscut însemnătatea strategică și militară a Transilvaniei și a renunțat în mod voit la ocuparea sa „ca nu cumva, când ar încerca el să ocupe Transilvania sau Țara Românească sau Moldova, aceste țări să se unească și să se apere în parte prin curse, în parte prin forță, deoarece sunt bine apărate de munți abrupți, de păduri, (...) cu o cavalerie uimitor de numeroasă și o armată țărănească atât de pricepută și atât de dârză în atacarea dușmanului în asemenea locuri grele.”
Călători străini, vol. I, 1968
57
“Dorința lui Matei Basarab de a lupta împotriva otomanilor rezultă și din discuțiile sale cu vicarul patriarhal la 1640. „Numitul domn mi-a spus în mai multe rânduri: cum este cu putință ca principii creștini să n-aibă nicio milă față de atâția creștini care se află sub tirania turcilor. Un lucru e sigur, cei doi domni [Matei Basarab și Vasile Lupu] sunt gata de a se răscula împotriva turcilor dacă ar fi încurajați de principii creștini. Fiecare dintre ei a declarat că poate ridica la primul sunet de goarnă 25.000 de soldați.”
Călători străini, vol. V, 1975
58
Secolul al XVII-lea reprezintă o perioadă distinctă în istoria țărilor române, fixată între două limite istorice, domnia lui Mihai Viteazul și instaurarea domniilor fanariote. În acest interval s-a impus tot mai pregnant linia politică de raliere a Țării Românești și Moldovei în jurul Transilvaniei în forma unor raporturi interdependente materializate sub forța unei alianțe. Secolul al XVII-lea înregistrează după 1683, odată cu recesiunea otomană, o semnificativă evoluție spre politica de eliberare de sub dominația Imperiului Otoman.
Istoria României, 1998
59
În contextul conflictului otomano-polon din anii 1672-1673, trupele sultanului pierd bătălia de la Hotin. După luptă, regele Ian Sobieski negociază cu Grigore Ghica și Ștefan Petriceicu (fost și din nou domn al Moldovei) ocuparea țării. Grigore Ghica pleacă la turci, iar boierii rămași cu Petriceicu „au început a se ruga să-i lase pe acasă, să-și ia femeile și copii, să nu-i ia tătarii”. Petriceicu nu-i credea și nu voia „să-i slobozească”, zicând că și oastea leșească (poloneză) vine multă. Iar Miron (Costin) logofătul a răspuns „Ori să fie voia domniei sale, ori să nu fie, noi nu vom lăsa casele să le ia tătarii”. Și s-au închinat și i-au zis „Să fie măria ta sănătos” și au ieșit afară. Și așa toți boierii și căpitanii au purces a se închina și au ieșit afară...
Ion Neculce, Letopisețul Țării Moldovei
60
Istoria constituțională a României 1859-1991
Eleodor focsaneanu
61
Legiunea Arhanghelului Mihail. O contribuţie la problema fascismului internaţional
Armin heinen
62
Singur împotriva Europei
Mircea dogaru
63
Mitul democrației
Lucian boia