Mercantilismul și școala fiziocrată Flashcards
(41 cards)
Ce doctrină economică, mercantilismul desemnează
a) un ansamblu de idei economice şi de măsuri de politică economică specifice secolului XVIII-XIX, subordonate ideii că bogăţia provine din comerţ;
b) prima reflectare teoretică a economiei de piaţă, marcând începutul formării ştiinţei economice ca ştiinţă autonomă, cu un domeniu propriu de cercetare;
c) tot ceea ce este legat de câştigul bănesc.
b) prima reflectare teoretică a economiei de piață, marcând începutul formării științei economice ca știință autonomă, cu un domeniu propriu de cercetare.
În concepția fiziocraților, singura ramură producătoare de bogăție este
a) comerţul;
b) agricultura;
c) circulaţia mărfurilor.
b) agricultura.
Doctrina mercantilistă poate fi caracterizată prin următoarele idei principale
a) concepţia despre avuţie sau bogăţie;
b) concepţia despre originea şi rolul profitului;
c) concepţia despre bani.
Varianta corectă este: A= a+b; B=b+c; C=a+c; D=a+b+c
a) concepția despre avuție sau bogăție
b) concepția despre originea și rolul profitului
c) concepția despre bani.
În viziunea mercantilistă, izvorul profitului și al acumulării de bogății constă în
a) agricultură;
b) comerţ;
c) producţia de bunuri materiale.
b) comerț.
La baza măsurilor de politică economică mercantilistă stă
a) deviza “laissez-faire, laissez-passer”;
b) ideea intervenţiei active a statului în economie;
c) principiul “dreptăţii comutative”.
b) ideea intervenției active a statului în economie.
Ideea principală a mercantilismului timpuriu (sec. XVI) constă în
a) atragerea şi reţinerea unei cantităţi cât mai mari de bani, respectiv de metale preţioase, în interiorul ţării;
b) impulsionarea comerţului exterior astfel încât soldul balanţei comerciale să fie activ;
c) limitarea implicării statului în economie, renunţarea la controlul centralizat asupra economiei.
a) atragerea și reținerea unei cantități cât mai mari de bani, respectiv de metale prețioase, în interiorul țării.
Spre deosebire de mercantilismul timpuriu, mercantilismul matur sau sistemul balanței comerciale (sec. XVII)
a) a renunţat la măsurile rigide de atragere unilaterală a metalelor preţioase într-o singură ţară, admiţând fluxuri multidirecţionale ale acestora, cu condiţia ca balanţa comercială să fie activă;
b) a interzis ieşirea banilor din ţară pentru menţinerea unei balanţe comerciale favorabile;
c) a renunţat la impulsionarea producţiei naţionale în favoarea comerţului exterior.
a) a renunțat la măsurile rigide de atragere unilaterală a metalelor prețioase într-o singură țară, admițând fluxuri multidirecționale ale acestora, cu condiția ca balanța comercială să fie activă.
Limitele cele mai clare ale mercantilismului sunt
a) supra-aprecierea rolului circulaţiei mărfurilor în raport cu sfera producţiei;
b) preocuparea redusă pentru teoretizare şi conceptualizare;
c) fundamentarea unui set de măsuri de politică economică practică.
Varianta corectă este: A= a+b; B=b+c; C=a+c; D=a+b+c.
a) supra-aprecierea rolului circulației mărfurilor în raport cu sfera producției
b) preocuparea redusă pentru teoretizare și conceptualizare.
Politica economică recomandată de fiziocrați este subordonată
a) principiului “laissez- faire, laissez-passer”;
b) principiului “dreptăţii comutative”;
c) principiului “egalităţii veniturilor”.
a) principiului “laissez-faire, laissez-passer”.
Școala fiziocrată este organizată în jurul unei idei directoare
a) forma idealã a bogăţiei constă în bani;
b) statul - paznic de noapte al economiei;
c) supremaţia naturii.
c) supremația naturii.
Printre meritele Școlii fiziocrate se numără
a) analiza macroeconomică şi preocuparea pentru echilibrul macroeconomic;
b) analiza microeconomică şi postulatul agentului economic reprezentativ;
c) “ordinea naturală” şi “teoria mâinii invizibile”.
a) analiza macroeconomică și preocuparea pentru echilibrul macroeconomic.
În viziunea fiziocraților, “ordinea naturală” este
a) o ordine socială bazată pe proprietate şi libertate;
b) impusă de voinţa oamenilor datorită faptului că interesul particular nu poate fi separat de interesul comun;
c) o ordine socială determinată de instituţiile economice spontane pe baza cărora viaţa economică se autoreglează.
a) o ordine socială bazată pe proprietate și libertate
Geneza mercantilismului este legată de următoarele condiții
a) apariţia primelor state centralizate, a societăţii moderne şi a economiei de piaţă;
b) eliberarea raţiunii de acordul obligatoriu cu dogmele religioase (sec. XV-XVI);
c) marile descoperiri geografice ale sec. XV XVI.
Varianta corectă este: A= a+b; B=b+c; C=a+c; D=a+b+c.
a) apariţia primelor state centralizate, a societăţii moderne şi a economiei de piaţă;
c) marile descoperiri geografice ale sec. XV XVI.
Forma ideală a bogăției în viziunea mercantiliștilor, constă în
a) pământ;
b) bani, respectiv metale preţioase;
c) factori de producţie.
b) bani, respectiv metale prețioase
Cu privire la bani, mercantiliștilor le aparține cea mai veche formulare a
a) teoriei nominaliste a banilor;
b) teoriei cantitative a banilor;
c) teoriei preţului just.
b) teoriei cantitative a banilor
Printre reprezentanții mercantilismului se numără
a) O. Cromwell, J.B. Colbert, T. Mun, J. Child, A. Serra;
b) W. Petty, R. Cantillon, N. Baudeau, A. R. J. Turgot;
c) G. Botero, J. Bodin, L. Ortiz, V. R. Mirabeau, Fr. Quesnay.
a) O. Cromwell, J.B. Colbert, T. Mun, J. Child, A. Serra.
În plan teoretic, caracteristică pentru politica economică a mercantilismului timpuriu (sec. XVI) este lucrarea
a) “Tratat de economie politică”- Antoine de Montchretien;
b) “Eseu asupra naturii comerţului în general”- Richard Cantillon;
c) “Analiza critică a unor plângeri ale compatrioţilor noştri”- William Stafford.
c) “Analiza critică a unor plângeri ale compatrioților noștri”- William Stafford.
În planul politicii economice practice, mercantilismul cunoaște particularități naționale
a) mercantilismul comercialist englez;
b) mercantilismul industrialist francez;
c) cameralismul german.
Varianta corectă este: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.
a) mercantilismul comercialist englez
b) mercantilismul industrialist francez
c) cameralismul german.
Politica economică a mercantilismului comercialist englez se caracterizează prin măsuri îndreptate spre
a) dezvoltarea producţiei industriale, încurajarea importurilor de materii prime şi exportului de produse manufacturate;
b) dezvoltarea manufacturilor, politica liber-schimbistă în comerţul interior şi protecţionism moderat în comerţul exterior;
c) dezvoltarea producţiei agricole, încurajarea importurilor de produse de lux şi a exportului de materii prime.
a) dezvoltarea producției industriale, încurajarea importurilor de materii prime și exportului de produse manufacturate.
Teoria balanței comerciale poate fi sintetizată astfel, folosind cuvintele autorului ei - Thomas Mun
a) “mijlocul obişnuit de sporire a avuţiei şi a tezaurelor noastre este comerţul cu străinătatea, activitate în care trebuie să respectăm regula după care, în fiecare an să vindem străinilor mărfurile noastre de o sumă mai mare decât suma mărfurilor folosite de noi de la ei”;
b) “fiecare ţară care are mai mulţi bani în circulaţie decât vecinii ei are un avantaj asupra acesteia cât timp menţine această abundenţă de bani”;
c) “orice cumpărare micşorează cantitatea de bani, orice vânzare creşte cantitatea de bani”.
a) “mijlocul obișnuit de sporire a avuției și a tezaurelor noastre este comerțul cu străinătatea, activitate în care trebuie să respectăm regula după care, în fiecare an să vindem străinilor mărfurile noastre de o sumă mai mare decât suma mărfurilor folosite de noi de la ei”.
Colbertismul, ca politică economică, are ca scop
a) creşterea populaţiei Franţei şi a puterii sale economice;
b) creşterea competitivităţii industriei franceze pe plan extern;
c) sporirea capitalului comercial francez.
b) creșterea competitivității industriei franceze pe plan extern.
Mercantilismul târziu (sec. XVIII), caracteristic în special Angliei, militează pentru
a) limitarea implicării statului în economie, liberalizarea economică pe plan intern şi internaţional;
b) balanţă comercială favorabilă, stimularea comerţului exterior;
c) implicarea activă a statului în economie, reglementare cât mai riguroasă.
a) limitarea implicării statului în economie, liberalizarea economică pe plan intern și internațional.
Pentru Richard Cantillon
a) banii şi abundenţa lor constituie esenţa bogăţiei;
b) banii nu sunt esenţa bogăţiei, ci abundenţa lor constituie un stimulent al îmbogăţirii;
c) bogăţia constă în abundenţa banilor care circulă.
b) banii nu sunt esența bogăției, ci abundența lor constituie un stimulent al îmbogățirii.
Printre defectele politicii mercantiliste se numără
a) creşterea preţurilor datorită acumulării de metale preţioase în interiorul ţării;
b) armonia de interese dintre statul modern şi agenţii economici;
c) sporirea forţei economice a naţiunii.
a) creștere prețurilor datorită acumulării de metale prețioase în interiorul țării.
