Mill text Flashcards
Doctrina potrivit căreia fundamentul moralei
este utilitatea, sau principiul celei mai mari fericiri,
(Doctrina) susține că
acţiunile sunt bune în măsura în care aduc fericire şi rele dacă ele au ca rezultat contrariul fericirii.
Prin cuvântul fericire” se înțelege
plăcerea sau absenta suferinței:
prin..nefericire”
suferința sau absenţa placerii, (…)
Placerea şi absenţa suferinţei,
iată singurele scopuri pe care ni le putem propune:
iar toate lucrurile dezirabile, care sunt
la fel de multe atât pentru utilitarism, cât şi pentru orice altă doctrină,
(iar toate lucrurile dezirabile) sunt de dorit fie pentru
plăcerea însăşi, fie ca mijloace de procurare a plăcerii, de înlăturare a suferinţei. (…)
Trebuie să admitem totuşi, că, în general,
filosofii utilitarişti au recunoscut superioritatea plăcerilor spiritului asupra celor ale corpului.
(superioritatea plăcerilor spiritului) Aceasta constă, în principal,
în durata, certitudinea şi intensitatea mai mare a primelor,
adică mai degrabă în (superioritatea plăcerilor spiritului)
avantajele pe care le procură decât în natura lor intrinsecă. (…)
E mai bine să fii un om nemulțumit
decât un porc satisfăcut,
să fii un Socrate nefericit
mai degrabă decât un imbecil multumit;
iar dacă imbecilul sau porcul sunt de altă părere,
e fiindcă ei nu cunosc decât o parte a problemei. (…)
În consecinţă, după cum principiul celei mai mari fericiri care a fost discutat mai sus, scopul suprem
(fie că-l avem în vedere pe al nostru, fie pe al celorlalți) este o viață lipsită pe cât posibil de durere, bogată pe cât posibil în plăceri, deopotrivă din punctul de vedere al cantității, cât şi al calității.
