paro 3 Flashcards
(101 cards)
1
Q
134.Prin ce favorizeaza tartrul dentar instalarea gingivitelor si
parodontitelor - pag 165
A
→tartrul determina un contact intim si foarte strans al placii bacteriene cu tesutul
gingival - ceea ce face dificila abordarea si eliminarea placii prin tehnici uzuale
(datorita prezentei tartrului);
→se mareste in volum progresiv (ca un cristal mineral introdus in solutia
hiperconcentrata a sarii respective) si produce leziuni gingivale, ulceratii, solutii
de continuitate pentru penetrarea bacteriana in tesuturi
2
Q
135.Comparati tartrul subgingival cu cel supragingival - pag 165-166
A
Supragingival:
* imediat dupa depunere este friabil, moale, grunjos si se disloca cu usurinta, de
culoare alb-galbena
* in timp, consistenta si aderenta tartrului supragingival cresc, iar culoarea vireaza
spre maroniu-negru, prin impregrare cu pigmenti din alimente / fumat
* localizari preferentiale :
75
1. supraf linguala a inc inf, unde se poate depunde in strat continuu, mai
ales IC, in dreptul orificiilor canalului Wharton
2. supraf V a molarilor superiori, in dreptul canalului Stenon
3. supraf ocluzala a dintilor laterali lipsiti de antagonisti, cu autocuratire
si curatire artificiala deficitara
Subgingival:
* culoare maroniu inchis spre negru
* consistenta crescuta, dens, de cele mai multe ori foarte aderent, greu de dizlocat
* dispus in santul gingival sub marginea gingivala libera
* in timp, prin retractie gingivala, tartrul subgingival devine vizibil si se alatura
tartrului supragingival ca o componenta secundara a acestuia
* E depistat cu sonde exploratorii sau prin inspectie, daca MGL sau varful papilei
gingivale sunt infmalate, tumefiate si pot fi decolate partial de pe dinte; in
pungile parodontale adanci, se insinueaza in profunzime si poate fi decelat numai
intraoperator
* dpdv al profunzimii: apical, mediu, coronar
* coci, bacili si filamente fara orientare caracteristica
→poate avea diferite forme
1. crusta cu supraf aspra, rugoasa
2. depozite sinuoase, ca acoperite de ghimpi
3. formatiuni nodulare
4. bordura circulara sau partial circulara
5. fatete netede, subtiri, cu supraf lipsite de neruglaritati (cea mai frecv);
− fatetele netede de tartru sunt mascate vizual de adancimea pungilor parodontale, se
mentin in urma chiuretrajului radicular insuficient de bine realizat prin: instrumente
neascutite, inactive, timp redus de executie si superficial ca actiune;
− fatetele de tatru ce nu au fost indepartarea in urma detartrajului pot fi evidentiate si
indepartate doar in urma unor operatii cu lambou, indepartarea realizandu-se tot cu
dificultate deoarece sunt foarte aderente si nu prezinta margiini reliefate - in aceste
situatii se recomanda utilizarea detartrajului cu ultrasunete cu precautiile de rigoare;
6. digitatii sub forma de feriga
7. insule de tartru, pete insulare
3
Q
136.Ritmul de formare a tartrului dentar si modul de fixare pe supraf
dintelui - pag 168
A
→Ritmul de formare depinde de:
→localizarea dintelui
→variatiile individuale ale fluxului salivar
→natura alimentelor
→particularitatile masticatiei
76
→crestere zilnica medie este de 0,10-0,15% in greutate, fata de cantitatea de
reziduu uscat depusa anterior
→dupa 4-6 luni se obtine un nivel max de acumulare, dupa care formarea tartrului
regreseaza, fiind impiedicata de actiunea mecanica a alimentelor, deplasarile
partilor moi, utilizarea dentifricelor
→Fixarea tartrului se face prin:
→atasarea prin intermediul unei pelicule organice
→unirea intre cristalele anorganice din tartru cu cele din structura dintelui,
in special in zonele de rezorbtie a dentinei si a cementului
→in functie de modalitatile de fixare si aderenta tartrului fata de supraf dentara,
dislocarea lui poate fi mai usoara - supragingival - si mai dificila - subgingival
→in raport cu ritmul si cantitatea depunerii: depozite mai reduse, moderate sau
mai mari
4
Q
137.Teoria pH-ului salivar in formarea tartrului dentar - pag 168-169
A
→cresterea pH-ului salivar determina scaderea constantei de precipitare a
calciului si a fosforului
→cresterea pH-ului reprezinta mecanismul esential in precipitarea sarurilor prin:
→scaderea CO2 din saliva
→formarea de radicali amoniacali bazici in placa bacteriana - cresterea pH-ului
placii bacteriene printr-o productie crescuta de radicali amoniacali din ureea
salivara
→degradarea proteinelor din alimentele care stagneaza in cavitatea bucala in
diferite situsuri retentive
5
Q
5
A
→cresterea pH-ului salivar determina scaderea constantei de precipitare a
calciului si a fosforului
→cresterea pH-ului reprezinta mecanismul esential in precipitarea sarurilor prin:
→scaderea CO2 din saliva
→formarea de radicali amoniacali bazici in placa bacteriana - cresterea pH-ului
placii bacteriene printr-o productie crescuta de radicali amoniacali din ureea
salivara
→degradarea proteinelor din alimentele care stagneaza in cavitatea bucala in
diferite situsuri retentive
6
Q
138.Teorii enzimatice in formarea tartrului dentar - pag 169
A
→teoria actiunii fosfatazei:
o in vitro, fosfataza eliberata din placa bacteriana si celulele epiteliale
descuamate, are capacitatea de a elibera ioni fosfat din fosfatii organici
salivari.
o Aceasta teorie nu a fost unanim confirmata.
Fosfati org salivari + fosfataza din PB/cel epit -> eliberare ioni fosfat
→teoria actiunii esterazei:
o esteraza prezenta in bacterii filamentoase, coci, leucocite, macrofage,
celule descuamate din placa bacteriana,
o esteraza poate initia calcificarea placii bacteriene prin hidroliza esterilor
acizilor grasi din care rezulta acizi grasi liberi ce formeaza sapunuri de Ca si
Mg care sunt transformate in saruri insolubile de fosfat de calciu.
hidroliza esterilor AG -> AG liberi -> sapunuri de Ca si Mg -> saruri insolubile de fosfat
de calciu.
7
Q
139.Rolul dietei in formarea tartrului dentar - pag 170
A
→la animalele de experienta s-a obs ca tartrul se formeaza chiar in absenta
alimentatiei pe cale orala
→depunerea tartrului este influentata mai mult de consistenta alimentelor decat de
continutul lor
→cele dure, cu actiune mecanica pronuntata, intarzie formarea tartrului
→ aportul de acid ascorbic din alimente scade cantitatea de tartru
→ favorizeaza formarea tartrului :
- deficienta vitaminelor B6, PP,
- alimente bogate in Ca, fosfor, bicarbonat, proteine, glucide
8
Q
140.Rolul tartrului dentar in producerea bolii parodontale - pag 170
A
Tartrul dentar nu este factorul etiologic determinant al imbolnavirii parodontiului
marginal;
1. la animalele ‘‘germ-free’’ cu depuneri de tipul tartrului, inflamatia parodontiului
marginal nu se produce decat dupa contaminarea microbiana a animalelor;
2. la om, sunt frecv cazurile de gingivita in absenta tartrului dentar;
3. studii epidemiologice:
a. la tineri starea parodontiului marginal este mai strans legata de prezenta
placii decat de tartru;
b. la varstnici, asocierea tartru-gingivita-parodontia este crescuta, dar se
considera ca prezenta tartrului e mai mult efectul decat cauza inflamatiei
si a pungilor parodontale;
c. la adulti, sunt rare situatiile in care in pungile parodontale sa nu existe tartru,
dar uneri acesta este in cantiate infima;
4. tartrul este tot timpul acoperit de un strat de placa inca nemineralizata;
5. tartrul dentar produce boala parodontala doar prin faptul ca exercita un rol mecanic
de mentinere a placii bacteriene, chiar iritant,
a. prin cresterea sa in volum, se afla in contact strans cu parodontiul marginal
si impiedica curatirea artificiala si autocuratirea;
6. e un important factor patogen cu caracter favorizant in producerea bolii
parodontale
9
Q
- Rolul fumatului in producerea bolii parodontale - pag 177
A
Fumatul actioneaza local prin:
1. depuneri de nicotina, hibrocarburi, produsi de combustie pe suprafetele dentare
si radiculare ce favorizeza aparitia placii bacteriene;
2. iritatii directe, ce favorizeaza instalarea gingivitelor si in anumite conditii (igiena
defectuoasa, suprainfectii) gingivostomatita ulceronecretica;
3. leucoplazie, apare mai frecv la fumatori
78
4. depunerile de tartru, petele nefizionomice de nicotina, halitoza toate acestea sunt
mai frecvente la fumatori;
5. prognosticul gingivitelor, parodontitelor si al evolutiei implantelor dentare este mai
rezervat la fumatori
6. pe cale generala, produce vasoconstrictie periferica si ischemie in teritoriul
vascular gingivo-parodontal.
7. efect aparent benefic pe inflam preexist – nicotina are, pe termen scurt,o actiune
vasoconstrictoare, de reducere a edemului si a debitului lichidului din santul
gingival
8. fumatul actioneaza complex prin:
* alterarea vascularizatiei parodontiului
* efecte directe asupra microflorei bacteriene
* efecte inhibitorii asupra imunoglobulinelor si anticorpilor fata de placa
bacteriana
* asocierea cu osteoporoza
→fumatul este asociat cu parodontitele refractare si defectele leucocitelor PMN ce
sunt implicate in mecanismele producerii acestor forme de imbolnavire parodontala
10
Q
142.Trauma ocluzala acuta si cronica - pag 171
A
Trauma ocluzala acuta
directa
interpunerea accidentala in cursul masticatiei a unor obiecte, particule
sau fragmente dure (corpi staini, samburi, coaja de nuca, alice ascunse in
carnea de vanat)
strangerea excesiva intre dinti a unor obiecte metalice ( sarme, cuie)
pentru a le indoi, scoaterea cu dintii a capacelor sau dopurilor de sticla
indirecta
lovituri accidentale sau prin agresiune, aplicate asupra mandibulei in timp
subiectul tine intre dinti un obiect dur ( creion, pix)
Trauma ocluzala cronica: mai frecv si rezulta din
o bruxism,
o inclestarea dintilor,
o hipersolicitarea dintilor care marginesc bresele edentate.
11
Q
143.Trauma ocluzala primara si secundara - pag 171-172
A
Primara: rezulta din forte ocluzale agresive, care produc suferinte parodontale per
primam
→eruptii active accelerate ale dintilor fara antagonisti si aparitia de blocaje ocluzale
→obturatii sau coroane inalte
79
→punti dentare nejudicios concepute ( privind rezistenta parodontala a dintilor stalpi),
incorect realizate (privind latime, modelare ocluzala ca inclinare a pantelor
cuspidiene, lipsa unei angrenari ocluzale stabile cu antagonistii)
→aparate ortodontice ce dezvolta forte excesive, nocive pentru parodontiul marginal
Secundara: se instaleaza per secundam pe fondul unor leziuni parodontale
preexistente, care nu mai permit parodontiului marginal afectat ( os, in special) sa
suporte solicitarile fiziologice anterioare
12
Q
144.Modificari adaptative ale parodontiului marginal la trauma ocluzala -
pag 172
A
- cresterea mobilitatii dintilor, dar nu in limite patologice (cu exceptia unui
traumatism ocluzal acut, care poate produce contuzii, subluxatii) - largirea spatiului dento-alveolar
- ingrosarea laminei dura
Aceste modificari sunt adaptative, in sensul unei reactii de aparare a parodontiului
marginal fata de injuria traumatica si au un caracter reversibil, daca nu se instaleaza
inflamatia prin placa bacteriana
Numeroase studii au aratata ca in absenta placii microbiene, trauma ocluzala nu
produce gingivite sau parodontite.
13
Q
145.Rolul cariilor dentare ocluzale ca factor favorizant al inflamatiilor
gingivale - pag 172
A
→din cauza durerii la contactul cu alimentele, determina masticatie unilaterala
sau/si superficiala
→autocuratirea si chiar curatirea artificiala nu mai actioneaza in sensul indepartarii
placii bacteriene
→se acumuleaza placa bacteriana in zona afectata de carii si initiaza inflamatia
gingivala.
14
Q
146.Rolul cariilor de colet ca factor favorizant al inflamatiilor gingivale -
pag 172
A
→cariile de colet retin resturi alimentare si placa bacteriana, care produc
inflamatia marginii gingivale;
→prin proliferarea gingiei apar hiperplazii gingivale de tip polipos, pediculat sau
sesil ce accentueaza si mai mult retentia detritusurilor in cavitatea carioasa;
→gingivita sau parodontita nu apare intotdeauna ca urmare a fenomenelor de
fermentatie sau descompurene putrida a resturilor alimentare;
80
→factorul principal si circumstantial il constituie reducerea pana la incetare a
autocuratirii si a curatirii artificiale datorita jenei dureroase, durerii gingivale
accentuate si a sangerarii, ce alarmeaza pacientul si il determina protejeze zona
inflamata, sa renunte la respectarea riguroasa a regulilor de igienizare;
15
Q
147.Rolul cariilor dentare aproximale ca factor favorizant al inflamatiei
gingivale - pag 173
A
→actioneaza prin retentia de resturi alimentare si placa bacteriana;
→cand creasta marginala este intrerupta, se produce si un impact alimentar nociv
asupra papilei gingivale interdentare
→se produc fenomene proliferative ale papilei gingivale
16
Q
148.Rolul modificarilor in plan orizontal produs de edentatie in aparitia
parodontoptiilor marginale cronice - pag 17
A
Edentatia actioneaza in plan ORIZONTAL prin:
→desfiintarea contiguitatii arcadelor dentare, datorita punctelor de contact;
→intreruperea continuitatii sistemului ligamentelor supraalveolare, care formeaza,
in mod normal, o “chinga” de legatura intre dinti ( chiar cand acestia nu sunt in
contact, prin anomalii de tipul incongruentei dento-alveolare cu spatiere);
presiunile masticatorii nu se mai transmit in mod echilibrat de pe partea activa
la ceilalti dinti, care sunt lipsiti de stimulul functional pentru parodontiul marginal
(hipofunctie);
→migrarea in plan orizontal a dintilor care marginesc bresele edentate - face
posibila aparitia de spatii intre dinti si impact alimentar traumatic al papilei
interdentare
17
Q
149.Rolul modificarilor in plan vertical produs de edentatie in aparitia
parodontoptiilor marginale cronice - pag 173
A
Edentatia actioneaza in plan VERTICAL prin:
→eruptie activa accelerata a dintilor care, prin edentatia antagonistilor, nu mai au
contacte ocluzale - creste bratul de parghie extraalveolar care nu este
compensat prin abraziune si apare suprasolicitarea parodontiului marginal al
acestor dinti (hiperfunctie);
→aparitia de blocaje ocluzale in urma eruptiei active accelerate;
→dintii erupti prin lipsa antagonistilor ating si traumatizeaza direct gingia
adiacenta dintilor de pe arcada opusa;
18
Q
150.Rolul incongruentei dento-alveolare cu inghesuire in producerea
parodontopatiilor marginale cronice - pag 174
A
Reprezinta factor de risc in aparitia inflamatiei septice prin:
81
→retentia resturilor alimentare si a placii bacteriene si
→dificulatea autocuratirii sau curatirii artificiale;
→conditii anatomice:
o septuri interdentare subtiri,
o papile interdentare laminate, cu volum redus
o prezinta o circulatie sanguina deficitara, chiar ischemica, nefavorabila unei
bune nutritii gingivo-parodontale
19
Q
- Rolul incongruentei dento-alveolare cu spatiere in producerea
parodontopatiilor marginal cronice - pag 174
A
Incongruenta dento-alveolara cu spatiere este urmata de fenomene adaptative:
→hiperkeratinizarea epiteliului,
→fibrozarea corionului gingival,
→aplatizarea papilei interdententare care, in conditii de autocuratire si curatire
artificala corspunzatoare nu prezinta semne evidentede inflamatie;
→inflamatia se poate instala
o cand depunerea de placa bacteriana e posibila prin lipsa igienei
o carii de colet si aproximale
o obturatii in exces
20
Q
- Rolul ocluziei deschise in producerea parodontopatiilor marginale
cronice - pag 174
A
→favorizeaza inflamatia prin lipsa autocuratirii placii bacteriene de catre partile
moi neantrenate in masticatie
21
Q
153.Rolul ocluziei adanci in producerea parodontopatiilor marginale
cronice - pag 17
A
→este un exemplu de anomalie dento-maxilara care nu prezinta “per primam” o
ocluzie dezechilibrata, nefunctionala ( RC si IM coincid, ghidajul anterior este
optim, in propulsie si lateropulsie dezocluzia este foarte eficienta)
→dintii frontali nu au stopuri ocluzale stabile si implantatia este normala atata timp
cat nu se instaleaza inflamatia septica prin placa bacteriana;
→dupa aparitia leziunilor gingivo-parodontale de cauza bacteriana,
o implantarea se degradeaza,
o incepe procesul de eruptie activa accelerata si
o traumatismul direct al gingiei din zona palatinala, realizat de marginile
incizale ale incisivilor inferiori;
22
Q
- Bruxismul (scrasnirea dintilor) ca factor favorizant al aparitiei bolii
parodontale - pag 175-176
A
Dintii sunt in contact ocluzal fortat cu usoare deplasari ritmice in sens anterior si lateral;
→poate fi diurn sau nocturn - acesta din urma fiind considerat semn de
instabilitate nervoasa idiopatica
→se produc fatete de abraziune, tulburari in ATM, cresteri ale mobilitatii
dentare fiziologice, se produce largirea spatiului periodontal;
→parafunctiile nu produc gingivite sau parodontite dar favorizeaza instalarea
acestora in prezenta placii bacteriene;
23
Q
- Alte parafunctii decat bruxismul implicate in producerea
parodontopatiilor marginale cronice pg.174
A
→inclestarea dintilor in contact ocluzal prin contractia izometrica a muschilor
masticator
→bascularea dintilor rezulta prin exercitarea unor forte laterale puternice in cursul
inclestarii - are efectul cel mai nociv asupra parodontiului margina
24
Q
- Obiceiuri vicioase sau anormale ca factor favorizant al bolii
parodontale - pag 176
A
Pot crea uneori conditii favorizante pentru instalarea traumei ocluzale si prin actiunea
placii bacteriene a suferintei gingivo-parodontale.
83
1. respiratia orala si deglutitia
infantila
2. presiune anormala exercitata de
limba asupra arcadelor dentare
3. onicofagia
4. muscarea buzelor
5. sugerea degetului
6. folosirea traumatica a scobitorilor
7. periajul dentar traumatic
8. interpunere obiecte; cuie,
intrumentelor muzicale, pipei
25
157. Factori iatrogeni in cursul unor tratamente odontale conservative -
pag 176
→ lezarea gingiei in timpul pregatirilor cavitatilor
→ lipsa de bizotare a pragului gingival in cavitai de clasa a II-a
→ actiunea traumatica a matricei si a penelor interdentare
→ obturatii ocluzale inalte
→ obturatii de colet si aproximale in exces
→ supraf rugoasa, retentiva pentru placa bacteriana a obturatiilor nefinisate,
nelustruite
→ cai false in desmodontiu si perforatii interradiculare
→ pansamente arsenicale incorect etanseizate
Factori iatrogeni= actiuni/rezultate ale unor tratamente stoma care in mod
involuntar, accidental, pot favoriza aparitia unor leziuni si suferite gingivoparodontal
26
158. Factori iatrogeni in cursul unor tratamente protetice - pag 176
1. traumatismul repetat prin slefuire subgingivala excesiva
2. coroane de invelis neadaptate axial si transversal
3. lucrari protetice fixe si mobile nejudicios concepute si incorect realizate;
Factori iatrogeni= actiuni/rezultate ale unor tratamente stoma care in mod
involuntar, accidental, pot favoriza aparitia unor leziuni si suferite gingivoparodontal
27
159.Factori iatrogeni ortodontici si chirurgicali - pag 176
1. aparate ortodontice care dezvolta forte de deplasare excesive, supraliminare;
2. traumatismului dintilor vecini unei zone de tratament chirurgical (extractie,
extirpari tumorale).
Factori iatrogeni= actiuni/rezultate ale unor tratamente stoma care in mod
involuntar, accidental, pot favoriza aparitia unor leziuni si suferite gingivoparodontal
28
160.Rolul iritatiilor chimice si al radiatiilor in producerea bolii
parodontale - pag 177
sunt alti factori locali favorizanti ai BP(pe langa
tartru, trauma oc, carii, edentatie, anomalii DM, parafunctii, obiceiuri
vicioase, fact iatrogeni)
→iritatii chimice sunt produse de contactul mucoasei cu:
85
o aspirina - folosita de unii
bolnavi n aplicatii locale pentru
reducerea durerii dentare
o acizi
o baze
o nitrti
o fenoli
86
→Actiunea radiatiilor folosite in tratamentul tumorilor maligne poate determina:
o leziuni grave de vecinatate asupra gingiei si parodontiului profund,
o leziuni ulcerate
o suprainfectari cu evolutie lenta in absenta protectiei prin antibiotice si
medicatie imunomodulatoare.
Daca intreaba: Aste e categoria ALTI FACTORI FAV. In afara de astia, in categoria
ALTI FACTORI mai intra: fumat, consum execsiv de alcool
29
161. Cum influenteaza boala generala starea de imbolnavire a
parodontiului marginal pg.178 vezi ca e in dublu sens. Se poate si
imbolnavire generala de la BP
Bolile generale influenţează în mod cert starea de îmbolnăvire a paradonţiului
marginal pe mai multe căi:
1. favorizează instalarea, iniţierea bolii parodontale;
2. grăbesc ritmul de evoluţie al bolii parodontale;
3. întârzie, îngreunează sau compromit eficienţa tratamentului local (antimicrobian,
chirurgical, de echilibrare ocluzală, de biosti- mulare);
4. favorizează apariţia recidivelor după tratamentul local.
Daca intreaba: exista influente in dublu sens (si de la BP la boala gen: de ex bolile
cardiovasc. Asta se intampla prin LPS, actiunea proinflam a citokinelor, prin patogenii
parodontali viabili
30
162.Ereditatea si predispozitia la imbolnavirea parodontiului marginal -
pag 178
→nu exista date certe privind rolul factorilor genetici în boala parodontală (pana
acum in literatura de specialitate)
→se admite o predispoziţie, care se transmite de la ascendenti la descendenţi, legată
de:
1. calitatea structurilor dento-parodontale (volum, densitate, rezistenţă la solicitări
mecanice);
2. rezistenţă la agresiuni biologice printr-un răspuns imun înnăscut sau adaptativ
individualizat;
3. trebuie luate în considerare şi elemente dobândite în mediul familial care contribuie
în mod secundar la predispozitia pentru îmbolnăvire prin:
* natura alimentelor consumate (calitate, consistentă);
* preferinţă pentru o anumită dietă alimentară (carne, vegetale, dulciuri);
* continutul în principii alimentare al dietei (protide, lipide, glucide, vitamine,
săruri minerale);
* însuşirea măsurilor de igienă bucală artificială
87
→Daca intreaba: (totusi, exista în unele boli genetice, ca hipofosfatazia, in care apare
pierderea precoce a dinţilor si este un fenomen frecvent). Hipofosfatazia = afectarea
genetica a fosfatazei alcaline
31
163. Tulburarile sistemului nervos in producerea bolilor parodontale
pg.179
→Se descrie ca: sindromul general de adaptare in conditii de stres=> leziuni
parodontale observate in conditii de stres experimentale
→la experimente pe animale: osteoporoza os alv, afecatre ligam paro, pungi parod
→la om nu s-au pus în evidenţa corelatii între stres şi boala parodontală
→Totusi sunt unele observaţii clinice care sustin legatura stres-BP:
1. Afectari gingivale la soldaţi in razboi :"gură de tranşee" pentru gingivita
ulceronecrotică;
2. leziuni osoase alveolare la soldati supuşi unui stres intens, în cursul· unor
exerciţii militare: "sindromul parodontal de stres emotional"
3. la bolnavi cu psihoze sau nevroze - incidenta BP este crescută (probabil şi prin
deficienţe de igienă bucală.)
Daca intreaba: Ex de afecţiuni neurologice şi psihice - nevroze anxioase, obsesive,
depresive, oligofrenie, psihoze majore
32
164. Hipofunctia glandei tiroide si parodontiului marginal - pag 180
→se insoteste la om de
1. edem gingival,
2. creşterea uşoară a mobilităţii dentare,
3. aspect palid al gingiei prin hiperkeratoză.
Daca intreaba: Tulb gl endocrine actioneaza asupra parodontiului prin modicari directe
(edem p moi, demin sau cresteri ale masei osului alv si al maxilarelor) sau sedundar
(alterari ale PMN
33
165. Hiperfunctia hipofizei si boala parodontala - pag 180
→se produc modificari la nivelul tesuturilor parodontale
→produce in cadrul sindromului acromegalic:
1. cresterea in volum a maxilarelor
2. spatieri dentare secundare
3. impact alimentar traumatic asupra papilelor gingivale
4. gingivita prin retentie de placa bacteriana
→apare (semnul palariei, manusilor, pantofilor)= le creste capul, oasele extremitatilor
→Hipofunctia(nanismul) se insoteste de incongruenta dento-alveolara cu inghesuire
88
→Daca intreaba: Tulb gl endocrine actioneaza asupra parodontiului prin modicari
directe (edem p moi, demin sau cresteri ale masei osului alv si al maxilarelor) sau
sedundar (alterari ale PMN)
34
5
ai
PTH
→se produc modificari la nivelul tesuturilor parodontale
→determina boala Recklinghausen caracterizata prin demineralizare osoasa
generalizata, evidentiata si la nivel alveolar prin:
1. largirea spatiului dento-alveolar,
2. intreruperea pana la disparitia laminei dure
3. aparitia de chisturi ale oaselor maxilare
→efectele osteoclazice, resorbtive asupra osului alveolar sunt atribuite
hormonului paratiroidian – PTH
* Daca intreaba: Tulb gl endocrine actioneaza asupra parodintiului prin modicari
directe (edem p moi, demin sau cresteri ale masei osului alv si al maxilarelor) sau
sedundar (alterari ale PMN
35
167.Diabetul zaharat si boala parodontala pg.180
→boala metabolica produsa de hipofunctia celulelor beta din insulele pancreatice
Langerhans. Sunt 2 tipuri : 1-insulino-dep si 2. Insulino indep
→Semnele clinice: poliuria, polifagie, polidipsie
Diabetul actioneaza sistemic prin:
* acidoza tisulara
* vasculonevrita generalizata
→Diabetul zaharat favorizeaza rezistenta scazuta la infectie, retinopatie, neuropatie,
nefropatie
→In cavitatea bucala apar:
1. senzatie de uscaciune si arsura(xerostomie),
2. dureri sub forma de fulguratii la nivelul buzelor
3. scaderea fluxului salivar
4. gingivita cu frecvente fenomene hiperplazice
5. tendinta de evolutie a gingivitei diabetice spre forme distructive de parodontita
marginala cronica
→BP este mai severa la pacientii diabetici, mai ales la pacentii care nu isi controleaza
si compenseaza glicemia
→Hiperglicemia actioneaza asupra gingiei prin:
1. cresterea metabolsimului local,
2. acidoza tisulara cu acumularea de metaboliti intermediari toxici,
89
3. prin miopragie capialara, suferinte vasculare si nervoase
4. hiperglicemia determina scaderea chemotactismului PMN
5. hperglicemia afecteaza sinteza, maturarea si homeostazia colagenului DE UNDE E
ASTA?
→Daca intreaba: Tulb gl endocrine actioneaza asupra parodintiului prin modicari directe
(edem p moi, demin sau cresteri ale masei osului alv si al maxilarelor) sau sedundar
(alterari ale PMN)
36
168. Tulburari ale functiei gonadelor si boala parodontala - pag 180
Se caracterizeză prin apariţia de:
1. gingivite de pubertate
2. gingivite de sarcina
3. gingivita atrofica de menopauza
4. gingivita in cazul administratii medicatiei contraceptive DE UNDE E ASTA?
Daca intreaba: Tulb gl endocrine actioneaza asupra parodintiului prin modicari directe
(edem p moi, demin sau cresteri ale masei osului alv si al maxilarelor) sau sedundar
(alterari ale PMN)
37
169. Hipofunctia corticosuprarenaliana si boala parodontala - pag 180
Hipofunctia corticosuprarenaliană (boala ADDISON) se insoteste de:
* hiperpigmentare a mucoasei gingivale
* scaderea rezistentei la infectii pe fondul unei stari generale modificate
* oboseala marcata
* Daca intreaba :Tulb gl endocrine actioneaza asupra parodintiului prin modicari directe
(edem p moi, demin sau cresteri ale masei osului alv si al maxilarelor) sau sedundar
(alterari ale PMN)
38
170. Deficiente imune si boala parodontale pg.18
=> produc modificări distructive ale paradonţiului marginal şi pot fi întâlnite în:
→SIDA prin disfunctia limfocitelor T, mai ales ale TH4 (helper)
* cauzata de virusul HIV
* apar consecinte grave asupra sistemului imunitar
* virusul HIV determina o alterare a anticorpilor umani, scazand capacitatea de a
reactiona la diferite infectii virale si bacteriene
* manifestari gingivale in HIV: gingivita HIV, gingivo-stomatita ulcero-necrotica)
* manifestari bucale in HIV: candidoze, leziuni aftoase, herpetice, leucoplazie
viloasa, faringite, osteite, celulite
90
* raspunsul la tratament este foarte slab iar evolutia este de lunga durata DE
UNDE E ASTA?
→agamaglobulinemie prin deficienta producerii de anticorpi
→agranulocitoza prin scaderea fagocitozei (PMN putine)
39
171. Bolile cardiovasculare si parodontopatiile marginale cronica - pag 181
→ateroscleroza determina:
* reducerea fluxului sanguin in parodontiul marginal
* hiperkeratoza si ingrosarea epiteliul gingival
→blocanti ai canalelor de calciu ( nifedipin, verapamil) folositi in tratemntul HTA sau
in afectiuni coronare pot determina hiperplazii gingivale
→nifedipinul se concentreaza in santul gingival intr-un nivel mult mai mare decat in
plasma iar reducerea acestuia determina reducerea in volum gingival dupa 2
saptamani
40
172. Bolile hematologice si parodontopatiile marginale cronice - pag 181
Bolile hematologice se insotesc la nivelul parodontiului marginal de:
1. hiperplazii gingivale
2. gingivoragii
3. ulceratii ale mucoasei bucale
4. demineralizarea osului alveolar
41
173. Bolile hepatice in parodontopatiile marginale cronice - pag 181
→modificarile apar in formele avansate de imbolnavire a ficatului
→in ciroze:
1. leziuni ulcerative gingivale
2. sangerari la nivelul gingiei,
3. parodontite profunde ce raspund greu la tratamentul antimicrobian
→icter, hepatita acuta, hepatita cronica
42
174. Hipovitaminoza A si D in boala parodontala - pag 181
Hipovitaminoza A
* hiperkeratoza, aspect albicios al gingiei
* intarzieri in vindecarea ulceratiilor sub tratament antimicrobian
Hipovitaminoza D
* demineralizari ale osului alveolar
* lărgirea spaţiului dento-alveolar
* întreruperi până la dispariţie a laminei dur
43
175. Hipovitaminoza B1, B2 si PP in boala parodontala - pag 181
Hipovitaminoza B1 se insoteste de:
* eroziuni ale mucoasei bucale
* hiperestezii nevritice
Hipovitaminoza B2 produce:
* glosita cu depapilarea marginala si dorsala a limbii
* cheilita angulara, frecvent suprainfectata de streptococi sau Candida Albicans
(zabaluta, perleș sau micoza interlabiala)
Hipovitaminoza PP poaet favoriza instalarea:
* gingiivite acute ulcero-necrotica
* glositei
* stomatitei
44
176. Hipovitaminiza C in boala parodontala - pag 181
→se insoteste de gingivita ulcerata si hemoragica
→la copii, hipovitaminoza C (boala Moeller-Barlow) se insoteste de hiperplazie
gingivala hemoragica, petesii ale mucoasei bucale
→la adulti, in formele severe de lipsa a aportului si in conditiile suprainfectate prin
placa bacteriana=>avulsia dintilor fara durere
45
177. Efectele estrogenilor asupra parodontiului marginal - pag 183
1. cresterea cantitatii de placa bacteriana, fara stimularea inflamatiei gingivale
2. inhibarea citokinelor proinflamatorii de catre celulele medulare
3. reducerea inflamatiei de celulele T
4. supresia producerii de leucocite de catre celulele maduvei osoase
5. inhibarea chemotactismului PMN
6. stimularea fagocitozei PMN
Un nivel normal de E si P este esential ptr protectia parodontiului
Nivel ciculant E este inevrs prop cu BP
La menopauza, scad E=> scade densitatea os alv (osteop)
46
178. Efectele progesteronului asupra parodontiului - pag 183
1. cresterea producerii de prostaglandine
2. cresterea leucocitelor PMN
3. reducerea efectului antiinflamator al glucocorticoizilor
4. alterarea sintezei colagenului modificat si al proteinelor necolagenice
5. alterarea metabolismului fibroblastilor din ligamentul periodontal (PDL)
6. cresterea permeabilitatii vasculare
Un nivel normal de E si P este esential ptr protectia parodontiului
Din studii: P este activ in metab osos=> rol in formare si resorbtie osoasa
47
179. De ce este necesara intocmirea foii de observatie a bolnavului
parodontopat - pag 201
→ Prin scrierea datelor rezultate prin examinare in FO se pot obtine urmatoarele
obiective:
stabilirea diagnosticului de imbolnavire, a stadiului de evolutie si
elaborarea unor strategii de tratament eficient si de urmarire in timp a
rezultatelor
→Întocmirea corectă şi completă a foii de observaţie (F. 0.) a bolnavului
parodontopat corespunde unei triple necesităţi:
→de ordin medical: în FO:
1. sunt înscrise date asupra stării de îmbolnăvire,
2. se stabileşte diagnosticul şi planul de tratament.
3. cuprinde toate elementele prin care medicul acţionează împotriva bolii,
pentru restaurarea sănătăţii;
1. de ordin ştiinţific: F.O. serveşte ca sursă pentru întocmirea unor lucrări
ştiinţifice cu caracter imediat sau de perspectivă (
93
1. lucrări de diplomă,
2. comunicări,
3. articole de specialitate,
4. referate şi teze de masterat şi
doctorat,
5. monografii ştiinţifice
94
2. de ordin medico-judiciar: datele din F.O. pot fi invocate pentru
1. stabilirea corectitudinii diagnosticului şi oportunităţii tratamentului,
2. probarea unor stări de agresiune
3. identificarea unei persoane decedate, când lipsesc alte elemente de
precizare a identităţii.
48
180.Motivele de ordin medical si stiintific pt intocmirea foii de observatie a
bolnavului parodontopatpg.201
→de ordin medical: în FO:
1. sunt înscrise date asupra stării de îmbolnăvire,
2. se stabileşte diagnosticul şi planul de tratament.
3. cuprinde toate elementele prin care medicul acţionează împotriva bolii,
pentru restaurarea sănătăţii;
3. de ordin ştiinţific: F.O. serveşte ca sursă pentru întocmirea unor lucrări
ştiinţifice cu caracter imediat sau de perspectivă (
95
6. lucrări de diplomă,
7. comunicări,
8. articole de specialitate,
9. referate şi teze de masterat şi
doctorat,
10. monografii ştiinţifice
49
181. Motivele de ordin medical si medico-judiciar pt intocmirea foii de
observatie pag 201
→de ordin medical: în FO:
1. sunt înscrise date asupra stării de îmbolnăvire,
2. se stabileşte diagnosticul şi planul de tratament.
3. cuprinde toate elementele prin care medicul acţionează împotriva bolii,
pentru restaurarea sănătăţii;
4. de ordin medico-judiciar: datele din F.O. pot fi invocate pentru
1. stabilirea corectitudinii diagnosticului şi oportunităţii tratamentului,
2. probarea unor stări de agresiune
3. identificarea unei persoane decedate, când lipsesc alte elemente de
precizare a identităţii.
50
182. Motivele de ordin stiintific si medico-judiciar pt intocmirea foii de
observatie - pag 201
5. de ordin ştiinţific: F.O. serveşte ca sursă pentru întocmirea unor lucrări
ştiinţifice cu caracter imediat sau de perspectivă
97
1. lucrări de diplomă,
2. comunicări,
3. articole de specialitate,
4. referate şi teze de masterat şi
doctorat,
5. monografii ştiinţifice
6. de ordin medico-judiciar: datele din F.O. pot fi invocate pentru
1. stabilirea corectitudinii diagnosticului şi oportunităţii tratamentului,
2. probarea unor stări de agresiune
3. identificarea unei persoane decedate, când lipsesc alte elemente de
precizare a identităţii.
51
183. Etapele metodologiei examinarii bolnavului parodontopat - pag 201
1. anamneza - in care datele referitoare la imbolnavire sunt relatate de bolnav
2. examinarea clinica obiectiva - prin mjloace profesionale adecvate, se stabileste un
diagnostic de certitudine sau prezumtiv
3. examene complementare - contribuie la precizarea diagnosticului, a alegerii celor
mai eficiente masuri profilactice si de tratament
52
184. Anamneza pag 202
1. prima etapa a examinarii
2. Se bazeaza pe :
intrebari si interpretarea raspunsurilor date de bolnav
observatii asupra acestuia
3. stabileste primul contact intre medic si pacient
4. NU doar prin interogare, ci si prin discutie, examinarea modului de raspuns,
de relatare, evidentierea gradului de instruire a pacientului, alegerea cuvintelor,
tonul relatarilor, logica expunerii, expresia fetei, atitudinea in general
5. motivatia prezentarii la medic este determinata de nelinistea asupra sanatatii
gingiilor, de teama pierderii dintilor, chiar in cazul unor simptome minore ;
alteori pacientul manifesta un interes deosebit pentru starea sa parodontala
6. conducerea anamnezei trebuie facuta cu tact si discernamant
7. medicul are posibilitatea cunoasterii particularitatilor psihice ale pacientului, a
gradului de cooperare in vederea instituirii unui program de educatie privind
igiena bucala si a unui tratament eficient
8. pentru pacient - trebuie sa fie un element de relaxare sau nu. (trebuie lasat sa
relateze fara a fi intrerupt, cel putin la inceput)
9. dupa castigarea increderii pacientului, medicul poate scurta anamneza prin
intrebari tintite asupra elementelor de diagnostic
10. maniera de conducere trebuie sa fie calda, discret prietenoasa, dar nu familiara
11. tonul mustrator si deciziile transante de genul “nu mai este nimic de facut”
trebuie evitate
12. cand se impune extractia dintilor sau in alte cazuri avansate, trebuie folosite
explicatii logice privind inutilitatea si pericolul pentru sanatate prin mentinerea
dintilor parodontotici nerecuperabili
13. trebuiesc prezentate alternativele de tratament si avantajul restaurarilor
protetice pentru o buna masticatie
7. prin anamneza se obtin date privind :
99
1. -identitatea
2. -varsta
3. -sexul
4. -ocupatia
5. -motivele prezentarii la medic
6. -felul masticatiei si obiceiuri
alimentare
7. -istoricul afectiunii
8. -fumatul, consumul de alcool, unele
practici(obiceiuri) vicioase
9. -date asupra starii generale
53
185. Modalitatea de realizare a anamnezei - pag 202
1. NU doar prin interogare, ci si prin discutie, examinarea modului de raspuns,
de relatare, evidentierea gradului de instruire a pacientului, alegerea cuvintelor,
tonul relatarilor, logica expunerii, expresia fetei, atitudinea in general
2. motivatia prezentarii la medic este determinata de nelinistea asupra sanatatii
gingiilor, de teama pierderii dintilor, chiar in cazul unor simptome minore ;
alteori pacientul manifesta un interes deosebit pentru starea sa parodontala
3. conducerea anamnezei trebuie facuta cu tact si discernamant
4. medicul are posibilitatea cunoasterii particularitatilor psihice ale pacientului, a
gradului de cooperare in vederea instituirii unui program de educatie privind
igiena bucala si a unui tratament eficient
5. pentru pacient - trebuie sa fie un element de relaxare sau nu. (trebuie lasat sa
relateze fara a fi intrerupt, cel putin la inceput)
6. dupa castigarea increderii pacientului, medicul poate scurta anamneza prin
intrebari tintite asupra elementelor de diagnostic
7. maniera de conducere trebuie sa fie calda, discret prietenoasa, dar nu familiara
8. tonul mustrator si deciziile transante de genul “nu mai este nimic de facut”
trebuie evitate
9. cand se impune extractia dintilor sau in alte cazuri avansate, trebuie folosite
explicatii logice privind inutilitatea si pericolul pentru sanatate prin mentinerea
dintilor parodontotici nerecuperabili
10. trebuiesc prezentate alternativele de tratament si avantajul restaurarilor
protetice pentru o buna masticatie
54
186. Date obtinute prin anamneza - pag 202 aici cred ca trebuie mai mult
enumerate. Sunt subiecte separate cu fiecare in parte.
8. prin anamneza se obtin date privind :
101
1. -identitatea
2. -varsta
3. -sexul
4. -ocupatia
5. -motivele prezentarii la medic
6. -felul masticatiei si obiceiuri
alimentare
7. -istoricul afectiunii
8. -fumatul, consumul de alcool, unele
practici(obiceiuri) vicioase
9. -date asupra starii generale
102
1. identitatea: nume, prenume, adresa, numar de telefon(acasa, serviciu), elemente
utile pentru convocarea pacientului la control, pentru dispensarizare
2. varsta: pot aparea forme clinice de imbolnavire caracteristice numitor grupe de
varsta:
* la copii si tineri - parodontita juvenila, gingivitele de pubertate, parodontitele
prepubertare
* la adulti: parodontitele agresive(pana la 35-40 de ani), parodontitele cronice
‘ale adultului’ dupa 40 de ani, parodontite marginale cronice cu caracter mixt,
inflamator si distrofic
* la varstnici: parodontopatii de ivolutie
3. sexul:
* in sarcina pot aparea forme hipertofice – hiperplazice de parodontopatii
* in per fiziologice- la pubertate (la fete mai frecvent): forme hipertofice –
hiperplazice de parontopatii
* la femei - hiperfoliculinemia se poate insotii de hiperplazii gingivale
4. ocupatia: unele ocupatii predispun la imbolnavire parodontala prin
103
1. contact cu pulberi abrazive,
2. gaze toxice,
3. coloranti,
4. substante acide,
5. pulberi fermentescibile din
panificatie,
6. produse zaharoase,
7. suprasolicitari dentare ocluzale
104
5. motivele prezentarii
105
1. sangerari la periaj/ masticatie/
spontan;
2. senzatie de tensiune in oasele
maxilare (ca o stransoare
elastica in jurul radacinilor in,
special dimineata;
3. secretie purulenta din santul
gingival ;
4. retractie gingivala ;
5. mobilitate dentara anormala ;
6. dificultati de masticatie ;
7. tulburari de vorbire, sasait,
dificultati de pronuntie a
consoanelor dentale T si D ;
8. tulburari fizionomice ;
9. cresteri de volum gingival ;
10. dureri ale dd la contactul cu
alimente reci/ fierbinti/ acru/
dulce ;
11. control si detartraj periodic
106
6. felul masticatiei si obiceiuri alimentare
→preferinte alimentare, legate de consistenta crescuta sau redusa
→masticatie lenta, cu triturarea completa sau grabita,
→masticatie robusta (muscarea unui aliment, stimulanta pentru parod mg)
sau fragmentarea prealabila
→folosirea dupa fiecare masa a clatirii gurii, periajului dentar
7. istoricul afectiunii:- cunoaşterea de către medic:
1. primului semn de suferinţă gingivală sau parodontală
* momentul când acesta a apărut; (frecvent pacientii apreciaza un timp mai scurt
de la debut)
* Daca zice "dinţii mei se mişcă de una-două luni", si el are pungi adânci şi
migrări evidente=> nu se pot lua in apreciere
* Boala evoluează mult timp cu semne reduse (uşoară inflamaţie sau sângerare
gingivală)=>pacientul le ignoră
2. cunoaşterea evoluţiei bolii: în mod progresiv sau cu perioade de remisiuni;
* dacă au apărut exacerbări de tipul unui abces parodontal
* Cum s-au rezolvat: spontan, prin fistulizare, sau prin tratament de specialitate;
* dacă s-au produs acutizări de genul gingivostomatitei ulceronecrotice şi
tratamentul urmat;
3. -dacă în trecut s-au efectuat: tratamente ortodontice, extracţii de dinţi incluşi,
rezecţii apicale, lucrări protetice care au suferit fracturări, dislocări, descimentări:
4. - dacă a urmat un tratament parodontal: detartraj, chiuretaj subgingival,
gingivectomie, implant de os mineral, şlefuiri ocluzale, imobilizări, tratamente de
biostimulare şi efectele resimţite în urma acestor proceduri;
8. Fumatul, consumul de alcool, unele practici - obiceiuri vicioase
→Fumat: unul dintre cei mai importanţi factori de risc în producerea bolilor
gingivo-parodontale
* frecvente recidive după tratament
→consumul de alcool: risc apartie gingivite, carie, eroziuni colet, cancer oral
→bruxismul, încleştarea dinţilor, interpunerea între dinţi a unor obiecte străine
(creion, pipă)=>utile pentru conturarea, prin anamneză, a tabloului complet de
circumstanţe etiopatogenice
9. Date asupra starii generale:
Starea generală a bolnavului parodontopat trebuie cunoscută pentru următoarele
motive:
1. bolile generale modifică reactivitatea locală, individuală, a paradonţiului
marginal;
2. diagnosticarea precoce a unor boli generale prin decelarea leziunilor pe care le
manifestă în cavitatea bucală şi la nivelul gingiei
3. decelarea unor stări generale de îmbolnăvire precum: afecţiuni hematologice,
boli cardiovasculare, hepatice, endocrine, alergii
107
impune anumite precauţii şi restricţii în cadrul tratamentului aplicat în
îmbolnăvirea parodontală:
→evitarea sau limitarea substanţelor vasoconstrictoare,
→testarea sensibilităţii la unele medicamente,
→efectuarea unor tratamente sub protecţie de antibiotice
ex: tratamentul chirurgical de urgenţă, de necesitate(in diabet de ex)
înainte de detartraj şi debridare gingivală la bolnavi cardiovasculari sau
la
orice persoană la care există riscul unei complicaţii majore (ca
endocardita bacteriană) prin bacteriemia produsă de aceste manopere
55
187. Motive prezentarii la medic pt afectiuni gingivo-parodontale - pag
203
108
→motivele prezentarii
109
1. sangerari la periaj/ masticatie/
spontan;
2. senzatie de tensiune in oasele
maxilare (ca o stransoare
elastica in jurul radacinilor in,
special dimineata;
3. secretie purulenta din santul
gingival ;
4. retractie gingivala ;
5. mobilitate dentara anormala ;
6. dificultati de masticatie ;
7. tulburari de vorbire, sasait,
dificultati de pronuntie a
consoanelor dentale T si D ;
8. tulburari fizionomice ;
9. cresteri de volum gingival ;
10. dureri ale dd la contactul cu
alimente reci/ fierbinti/ acru/
dulce ;
11. control si detartraj periodic
56
188. Rolul datelor obtinute prin anamneza privind identitatea si varsta
pacientilor parodontopatici - pag 202
10. identitatea: nume, prenume, adresa, numar de telefon(acasa, serviciu), elemente
utile pentru convocarea pacientului la control, pentru dispensarizare
11. varsta: pot aparea forme clinice de imbolnavire caracteristice anumitor grupe de
varsta:
* la copii si tineri - parodontita juvenila, gingivitele de pubertate, parodontitele
prepubertare
* la adulti: parodontitele agresive(pana la 35-40 de ani), parodontitele cronice
‘ale adultului’ dupa 40 de ani, parodontite marginale cronice cu caracter mixt,
inflamator si distrofic
* la varstnici: parodontopatii de ivolutie
57
189. Rolul datelor obtinute privind profesia si sexul pacientilor
parodontopatici - pag 203
12. sexul:
* in sarcina pot aparea forme hipertofice – hiperplazice de parodontopatii
* in per fiziologice- la pubertate (la fete mai frecvent): forme hipertofice –
hiperplazice de parontopatii
* la femei - hiperfoliculinemia se poate insotii de hiperplazii gingivale
13. ocupatia: unele ocupatii predispun la imbolnavire parodontala prin
111
1. contact cu pulberi abrazive,
2. gaze toxice,
3. coloranti,
4. substante acide,
5. pulberi fermentescibile din
panificatie,
6. produse zaharoase,
7. suprasolicitari dentare ocluzale
58
190. Felul masticatiei si obiceiurile alimentare. Importanta acestora
rezultata din datele anamnezice - pag 203
felul masticatiei si obiceiuri alimentare
→preferinte alimentare, legate de consistenta crescuta sau redusa (pentru
fructe si legume consumate in stare cruda sau preparate prin fierbere/coacere)
→masticatie lenta, cu triturarea completa sau grabita, (inghitirea unor
fragmentelor mai mari)
→masticatie robusta (muscarea unui aliment, stimulanta pentru parod mg)
sau fragmentarea prealabila a alimentelor
→folosirea dupa fiecare masa a clatirii gurii, periajului dentar sau ale practci
de autocuratir
59
191.Istoricul afectiunii gingivo-parodontale rezultat prin anamneza pag
204
1. cunoasterea de catre medic a primului semn de suferinţă gingivală sau
parodontală
* momentul când acesta a apărut; (frecvent pacientii apreciaza un timp mai scurt
de la debut)
* Daca zice "dinţii mei se mişcă de una-două luni", si el are pungi adânci şi
migrări evidente=> nu se pot lua in apreciere
* Boala evoluează mult timp cu semne reduse (uşoară inflamaţie sau sângerare
gingivală)=>pacientul le ignoră
2. cunoaşterea evoluţiei bolii: în mod progresiv sau cu perioade de remisiuni;
* dacă au apărut exacerbări de tipul unui abces parodontal
* Cum s-au rezolvat: spontan, prin fistulizare, sau prin tratament de specialitate;
* dacă s-au produs acutizări de genul gingivostomatitei ulceronecrotice şi
tratamentul urmat;
3. dacă în trecut s-au efectuat: tratamente ortodontice, extracţii de dinţi incluşi,
rezecţii apicale, lucrări protetice care au suferit fracturări, dislocări, descimentări:
4. dacă a urmat un tratament parodontal: detartraj, chiuretaj subgingival,
gingivectomie, implant de os mineral, şlefuiri ocluzale, imobilizări, tratamente de
biostimulare şi efectele resimţite în urma acestor proceduri;
60
192. Cum ?? se obtin prin anamneza si care sunt principalele intrebari
privind starea generala a bolnavului parodontopat - pag 205
Starea generală a bolnavului parodontopat trebuie cunoscută pentru următoarele
motive:
4. bolile generale modifică reactivitatea locală, individuală, a paradonţiului
marginal;
113
5. diagnosticarea precoce a unor boli generale prin decelarea leziunilor pe care le
manifestă în cavitatea bucală şi la nivelul gingiei
6. decelarea unor stări generale de îmbolnăvire precum: afecţiuni hematologice,
boli cardiovasculare, hepatice, endocrine, alergii
impune anumite precauţii şi restricţii în cadrul tratamentului aplicat în
îmbolnăvirea parodontală:
→evitarea sau limitarea substanţelor vasoconstrictoare,
→testarea sensibilităţii la unele medicamente,
→efectuarea unor tratamente sub protecţie de antibiotice
ex: tratamentul chirurgical de urgenţă, de necesitate(in diabet de ex)
înainte de detartraj şi debridare gingivală la bolnavi cardiovasculari sau
la
orice persoană la care există riscul unei complicaţii majore (ca
endocardita bacteriană) prin bacteriemia produsă de aceste manopere
Intrebari :
1. va stiti bolnav, suferind, in general?
2. ati fost consultat de medicul de familie in ultima perioada?
3. va tratati la medicul internist de o boala generala ?
4. luati medicamente pentru vreo boala generala?
5. ati intrat in contact cu persoane bolnave de SIDA, TBC, sifilis?
6. ati fost spitalizat?
7. ati suferit interventii chirurgicale, transfuzii de sange?
8. ati suferit sau suferiti de una din urmatoarele boli lista :
a) reumatism cronic degenrativ (dureri articulare la deplasare, efort sau legate
de schimbarea vremii)
b) HTA(dureri occipitale, ameteli, fosfene, acufene)
c) cardiopatie ischemica (dureri precordiale, retrosternale spontane sau de efort,
iradieri in bratul stang,sau maxilar)
d) IMA
e) arterita(dureri in gambe/mers pe jos)
f) gastrita, ulcer (pirozis, foame dureroasa, dureri in epigastru)
g) colecistita (greata, varsaturi, dureri sub rebordul costal drept)
h) colita (scaune diareice alternad cu constipatie)
i) hepatita acuta,cronica (oboseala, greata, balonare, varsaturi, jena in
hipocondtrul drept)
j) diabet (apetit si sete exagerate, urinat des, infectii repetate, abcese, foliculite)
k) nefrita, TBC, lues, SIDA
l) astm, rinita alergica, urticarie
m) alergie la medicamente: aspirina, penicilina, sulfamide, novocaina,
tranchilizante, sedative, barbiturice, etc.
9. ati folosit un anestezic dentar vreodata?
10. sunteti nervos sau deprimat in unele perioade?
114
11. sangerati cu usurinta si pe perioade mai lungi, din nas, la mici taieturi
accidentale?
12. program de lucru incarcat?
13. insomnii frecvente, utilizati medicamente pt a dormi?
14. observati nevoia de a schima manusile, palaria sau pantofii cu nr mai
mari?
15. sunteti insarcinata?
16. ciclu menstrual normal/menopauza?
61
193. Sondele de parodontometrie pag 207-208
→instrumente utilizate pentru a detecta
1. prezenta,
2. configuratia
3. adancimea pungilor parodontale
→sonda de prodontometrie recomandata de OMS corespunde cerintelor si
necesitatilor actuale
sonda OMS: gradatii la 3,5-5,5mm si 8,5-11,5 mm
→sondele exploratorii sunt folosie pentru:
detectarea si localizarea tartrului subgingival
detectare cariilor subgingivale
det neregularitatilor suprafetelor radiculare accesibile
→dupa detartraj si chiuretaj radicular pentru contrololul indepartarii in totalitate a
tartrului subgingival si a obtinerii unor suprafete radiculare netede, fara
neregularitati si asperitati
→sondele manuale uzuale au un grad mai mic de precizie decat cele cu presiune
standardizata si controlata
62
194. Sondele speciale de parodontometrie pag 208
* pentru determinarea indicelui CPITN: se utilizeaza sonda “flexible plastic
screening surveyor”
115
* pentru masurarea adancimii pungilor parodontale si depistarea tartrului
subgingival se utilizeaza sonda “rigid metal tactile sensor”
* pentru pungile parodontale ale dintilor din zonele de
− incongr DA cu inghesurie,
− in zonele de bi/trifurcatii,
− la dintii inclinati se utilizeaza sonda “flexible plastic universal explorer”
* pentru stabilirea gradului de afectare parodontala se foloseste o sonda
butonata, colorata, gradata intre 3.5 si 5.5 mm de la varf
Codificarea starii de sanatate/imbolnavire parodontala: se face in raport cu gradul
de vizibilitatea portiunii colorate (atunci cand sonda exploreaza adancimea santului
gingival sau a pungii parodontale) (adica in te uiti pe gradatia sondei si in fct de cat de
mult e in sant e patologie/nu
63
195. Date obtinute prin inspectia bolnavului parodontopat
- parodontiul marginal superficial
* aspectul papilelor interdentare, marginii gengivale libere si gingiei fixe:
− modificari de texutra, de culoare, de volum, de aderentala planurile
subiacente
− nivelul de atasare al gingiei fata de dinte
* retractia gingivala se masoara in mm pe toate fetele dintelui
− de la coletul anatomic al dintelui (unde smaltul translucid e in contact cu o
zona mata alb-galbuie de cement)-> pana la nivelul actual al marginii
gingivale
- parodontiu de sustinere:
* la inspectie: mobilitatea dentara patologica avansata poate fi observata in zona
frontala in ocluzie, prin vestibularizarea incisivilor superiori
* prin inspectie libera sau cu benzi milimetrice se poate observa: gradul de
retractie gingivala;
* inspectie: prezenta tremelor, diastemelor patologice - distructii severe ale
parodontiului profund;
64
196. Mobilitatea dentara patologica
gradul 1: excursia extremitatii incizale/ocluzale a coroanei in plan transversal NU
depaseste 1mm
gradul 2: in plan transversal, mobilitatea depaseste 1mm
gradul 3: dintele este mobil si in sens vertical si axial (adica transv si vert)
- fiziologic: la monoradiculari 0.15 mm si la pluriradiculari 0.10 mm
65
197. Palparea gingivo-parodontala pag 209-210
→se poate palpa cosistenta gingiei
116
→cu sonda butonata (palparea gingivala netraumatica) =>poate fi urmata de
sangerare usoara, data de ulceratii si fragilitatea vasculara a gingiei inflamate
→cu sonda exploratorie=>se evidentiaza tartrul subgingival, aproximal
→cu instrument metalic=cu sonda=> realiz examenul clinic al mobilitatii dentare
=> se exercita presiuni moderate in plan orizontal si axial=>mobilitatea dentara
este fiziologica sau patologica
→cu sonda de parodontometrie (introd in santul gingival)=> determinam
adancimea pungilor parodontale
introducere sonda paralel cu axul dintelui, in 6 puncte pentru fiecare dinte:
117
1. meziovestibular
2. pe mijlocul fetei vestibulare
3. distovestibular
4. distopalatinal (sau lingual)
5. pe mijlocul fetei palatinale
(sau linguale)
6. meziopalatinal (sau lingual)
118
→cu sonda gradata: determinarea gradului de afectare al furcatiilor - atat in plan
vestibulo-oral cat si vertical
- la palpare digitala=> mobilitatea dentara patologica se percepe in zona dintilor
laterali, ca o deplasare spre vestibular a dintilor in ocluzie (examinatorul este cu
degetul aratator pe o hemiarcada si policele pe cealalta, in zona laterala, vestibular)
66
198. Testul de percutie
→la percutia in ax (longitudinala) sau transversala a dintilor cu:
→ parodontiu marginal normal - parodontal se percepe un sunet clar, distinct
→dintii parodontotici sunetul este mat, infundat
67
199. Testul la solicitarea dentara prin presiune
→se exercita o presiune ferma, moderata ca intensitate, asupra fetei vestibulare a
unui dinte frontal inferior timp de 20-30 de secunde;
→la dintii parodontotici (dupa solicitare) se resimte o senzatie dureroasa sau
parestezica, care dureaza de la 20 de secunde-> la un minut sau mai mult, in
functie de gradul de afectare a parodontiului marginal;
68
200. Parodontometria pag 210
→este o metoda clinica de masurare si evaluare a
o retractiei gingivale,
o a adancimii pungilor parodontale adevarate,
o si a gradului de mobilitate dentara
→Se realiz:
o inainte si in cursul tratamentului
o dupa trat antimicrobian si inaintea celui chirugucal
→se fac tabele in care se trec toti dintii prezenti,
→pentru fiecare dinte se fac 4 masuratori corespunzatoare fetelor V, O, M, D
Datele obtinute sunt inregistrate astfel:
Dintele ; V M O D ; I,II,II( grad mobilitate pat)
retractie (mm); adancime punga (mm)
→parodontometria serveste si la aprecierea rezultatelor tratamentului chirurgical
parodontal prin efectuarea masuratorilor inainte si dupa tratament
→pentru aprecierea modificarilor clinice ( retractia gingivala, adancimea pungilor
si mobilitatea dentara), se poate compara valoarea insumata a acestor semne
clinice (exprimate in mm sau grade de mobilitate) inainte si dupa tratament
→se vor nota:
* r1 - retractia inainte de tratamentul chirurgical
* p1 - adancimea pungilor inainate de tratamentul chirurgical
119
* m1 - mobilitatea dentara inainte de tratamentul chirurgical
* r2, p2, m2 - masuratorile realizate dupa tratamentul chirurgical
→prin compararea acestor masuratori se calculeaza indici ce reflecta succesul sau
insuccesul tratamentului chirurgical
→in functie de valorile indicilor, putem aprecia starea parodontiului marginal
astfel:
* agravare - valori ale indicilor sub 0
* ameliorare - valori ale indicilor cuprinse intre 20 si 80
* stationara - aceleasi valori ale indicilor inainte si dupa tratament
* vindecare – reducerea mobilitatii, retrocedarea semnelor de inflamatie si a
adancimii pungilor parodontale
69
201. Dentoparodontograma si mobilograma clinica
→este o metoda de inregistrare grafica a imbolnavirii parodontiului marginal, pe o
diagrama a fetelor V si O ale dintilor
→reprezentarea semnelor de imbolnavire:
− pentru retractia gingivala- cu albastru
− pentru adancimea pungilor parodontale - cu rosu
− intervalul intre 2 linii orizontale = distante de 2 mm
− pt mobilitate: intervalul dintre liniile ingrosate situate in zona ocluzala =
este de 1mm
− la examinari ulterioare: linile sunt marcate intrerupt=> imagine sugestiva a
modificarilor dupa tratament
→adancimea pungilor parodontale se masoara cu sonde de parodontometrie in 6
puncte ( cate 2 pentru fiecare fata proximala si cate una pentru fata V si O)
pentru molarii superiori: 8 masuratori (3 pe V datorita furcatiei),
la molarii inferiori se fac 10 masuratori ( furcatie atat pe pe V cat si pe O)
→pentru masurarea retractiei : pozitionam sonda intre coletul anatomic si
marginea gingivala libera
→dentoparodontograma se poate repeta la 6 luni de la incheierea tratamentului
Daca intreaba: Mobiliatea->
gradul 1: excursia extremitatii incizale/ocluzale a coroanei in plan transversal NU
depaseste 1mm
gradul 2: in plan transversal, mobilitatea depaseste 1mm
gradul 3: dintele este mobil si in sens vertical si axial (adica transv si vert)
- fiziologic: la monoradiculari 0.15 mm si la pluriradiculari 0.10 mm
70
202. Indicele de retractie gingivala obtinute prin parodontometrie 211
- Parodontometrie = metoda clinica de masurare si evaluare inainte si in
cursul tratamentului (dupa antimicrobian si inainte de chirurgical) a
retractiei gingivale, a adancimii pungilor parodontale adevarate si a gradului de
mobilitate.
Pt aprecierea cat mai exacta a modif clinice se poate compara valoarea
insumata a acestor semne clinice, exprim in mm sau in grade de mobilitate
(I, II, III)
Se noteaza cu:
r1 = retractia gingivala
p1 = adancimea pungilor
m1 = gradul de mobilitate
r1, p1, m1 = inainte de tratament
r2, p2, m2 = dupa tratament antimicrobian
r1-r2
IR= -------------- x 100
r1
Din corelarea examinarii globale a starii de inflamatie parodontala cu valoarea
indicilor rezultati din parodontometrie se poate aprecia starea paro marginal
astfel:
1. agravare = valori sub 0 ale indicilor
2. ameliorare = valori intre 20 si 80
3. stationara = aceleasi valori ale indicilor inainte si dupa tratam
4. vindecare = reducerea mobilitatii si retrocedarea semnelor de
inflamatie si a adancimii pungilor parodon
71
203. Indice de adancime a pungilor parodontale prin parodontometrie 211
Parodontometrie = metoda clinica de masurare si evaluare inainte si in
cursul tratamentului (dupa antimicrobian si inainte de chirurgical) a
retractiei gingivale, a adancimii pungilor parodontale adevarate si a gradului de
mobilitate.
Pt aprecierea cat mai exacta a modif clinice se poate compara valoarea
insumata a acestor semne clinice, exprim in mm sau in grade de mobilitate
(I, II, III)
Se noteaza cu:
r1 = retractia gingivala
p1 = adancimea pungilor
m1 = gradul de mobilitate
121
r1, p1, m1 = inainte de tratament
r2, p2, m2 = dupa tratament antimicrobian
p1-p2
IP= -------------- x 100
p1
Din corelarea examinarii globale a starii de inflamatie parodontala cu valoarea
indicilor rezultati din parodontometrie se poate aprecia starea paro marginal
astfel:
1. agravare = valori sub 0 ale indicilor
2. ameliorare = valori intre 20 si 80
3. stationara = aceleasi valori ale indicilor inainte si dupa tratam
vindecare = reducerea mobilitatii si retrocedarea semnelor de inflamatie si a
adancimii pungilor parodon
72
204. Indice de mobilitate patologica prin parodontometrie 211
Parodontometrie = metoda clinica de masurare si evaluare inainte si in
cursul tratamentului (dupa antimicrobian si inainte de chirurgical) a
retractiei gingivale, a adancimii pungilor parodontale adevarate si a gradului de
mobilitate.
Pt aprecierea cat mai exacta a modif clinice se poate compara valoarea
insumata a acestor semne clinice, exprim in mm sau in grade de mobilitate
(I, II, III)
Se noteaza cu:
r1 = retractia gingivala
p1 = adancimea pungilor
m1 = gradul de mobilitate
r1, p1, m1 = inainte de tratament
r2, p2, m2 = dupa tratament antimicrobian
m1-m2
IM= -------------- x 100
m
Din corelarea examinarii globale a starii de inflamatie parodontala cu valoarea
indicilor rezultati din parodontometrie se poate aprecia starea paro marginal
astfel:
1. agravare = valori sub 0 ale indicilor
2. ameliorare = valori intre 20 si 80
3. stationara = aceleasi valori ale indicilor inainte si dupa tratam
vindecare = reducerea mobilitatii si retrocedarea semnelor de inflamatie si a adancimii
pungilor parodon
73
205. Indicele de placa
Suprafetele dentare cu placa, exprimate procentual (X)
Numarul de suprafete cu placa
X =----------------------------------------------------------------------- x 100
numarul total al suprafetelor dentare examinate
Sau
Suprafetele dentare fara placa, exprim procentual (y)
Y=100-X
Suprafetele examinate (6):
- fata vestib M1 sup
- fata ling M1 inf
- fata vest ICS drept, ICI stang
Valorile indicelui de placa:
→0 – absenta placii
→1 – placa supraginggivala in 1/3 colet
→2 – placa in 1/3mijlocie a coroanei
→3 – placa in 1/3 incizala sau ocluzala a coroanei
- Inregistrarea indicelui de placa (si a sangerarii gingivale) la fiecare sedinta de
tratament initial antimicrobian si in perioada postoperatorie, asigura un
control eficient al igienei bucale
→igiena se considera corespunzatoare atunci cand suprafetele dentare cu placa nu
depasesc 15% din totalul suprafetelor denatre existente
74
206. Indice de tartru
Suprafetele dentare cu tartru, exprimate procentual (X)
Numarul de suprafete cu tartru
X =----------------------------------------------------------------------- x 100
numarul total al suprafetelor dentare examinate
Sau
Suprafetele dentare fara tartru, exprimate procentual (X)
Y=100-X
Suprafetele examinate (6):
- fata vestib M1 sup
- fata ling M1 inf
123
- fata vest ICS drept, ICI stang
Valorile indicelui de tatru
→0 – absenta tartrului
→1 – tartru supragingival in 1/3 de colet a dintelui
→2 – tartru in 1/3 mijlocie a coroanei
→3 – tartru in 1/3 incizala sau ocluzala a coroanei
75
207. Indice de igiena bucala IHB
* are 2 componente: indicele de placa si indicele de tartru
* valorile indicelui de placa, respectiv a celui de tartru, rezulta prin insumarea
valorilor constante pe 6 suprafete preselectate:
− suprafetele V ale primilor molari superiori
− suprafetele L ale primilor molari inferiori
− suprafetele V ale incisivilor centrali superior drept si inferior stang
* valoarea totala a indicelui de igiena bucala rezulta din insumarea indicilor de
placa si de tartru
76
208. Indice de placa SILNESS si LOE
Se realizeaza cu usurinta si poate fi utilizat in studii epidemiologice ale unor comunitati
mari de persoane
Valori:
→0 – absenta placii
→1 – placa nu se observa cu ochiul liber pe suprafetele dentare decat dupa raziure cu
varful rotunjit al sondei de parodontometrie
→2 – placa bacteriana este vizibila cu ochiul liber ca un depozit fin, pelicular
→3 – acumularea de placa in strat gros, care acopera santul gingival de la marginea
gingivala libera pana la supraf dentara
77
209. Indice de retentie a placii LOE
→0 – absenta cariilor, tartrului sau a obturatiilor cu margini neregulate in
apropierea gingiei
→1 – tartru SUPRAgingival, carii, obturatii cu margini neregulate
→2 – tartru SUBgingingival, carii, obturatii cu margini neregulate
→3 – tartru abundent supra si subgingival, carii mari si profunde, obturatii cu defecte
marginale mari si retentive
78
210. Indicele gingival LOE si SILNESS - pag 215
→0 – gingie de aspect normal
→1 – gingie cu inflamatie usoara, discrete modificari de culoare, discret edem, lipsa
sangerarii la sondare
→2 – inflamatie medie, congestie, edem, sangerare la sondare
→3 – inflamatie avansata, congestie, staza, ulceratii, sangerare spontana
79
211. Indicele de sangerare papilara MUHLEMANN - pag 215
→0 – absenta sangerarii
→1 – sangerare punctiforma izolata, unica
→2 – sangerari punctiforme multiple sau pe o arie redusa
→3 – sangerare care umple intreg spatiul interdentar
→4 – sangerare care depaseste marg ging liber
80
212. Indice de sangerare gingivala pag 215
Exprimat procentual prin:
Nr de supraf sangerande
X= -------------------------------- x 100
Nr total al suprafetelor dentare
81
213. Testul PERIOGARD pag 215 + mariri de volum 46
- scop: test biochimic de colorare prin care se poate monitoriza prezenta si gradul de
afectare al parodontiului marginal prin inflamatie gingivala si a parodontiului profund
- masoara de la nivelul lichidului santului gingival nivelul enzimei aspartat
aminotransferaza AST - enzima intracelulara eliberata in urma necrozei sau distructiei
celulare (distructia celulelor gazdei)
- este un indicator precoce al instalarii inflamatiei gingivale
- se apreciaza cu benzi absorbante de hartie de filtru, impregnate cu markeri de
culoare(ninhidrina) SAU analizate biochimic dpdv calitativ si cantitativ
82
214. Indicele parodontal de inflamatie RUSSEL - pag 216
→0 – absenta inflamatiei gingivale si in parodontiul profund
→1 – gingivita moderata, care nu circumscrie coletul dintelui
→2 – gingivita avansata, care circumscrie coletul dintelui, fara leziuni aparente ale
insertiei epiteliale
In continuare sunt prezentate grade mai mari ale inflamatiei parodontale pana la:
→6 – gingivita cu pungi si distructia insertiei epiteliale, dintii sunt inca bine
implantati, masticatia se realizeaza normal, radiologic se observa pierderi de os
alveolar pana la jumatate din lungimea radacinii
125
→8 – distructie avansata a osului parodontal, tulburari de masticatie severe, sunet
mat la percutia dintilor cu un instrument metalic, mobilitate dentara axiala;
radiologic - resorbtii osoase accentuate pana spre apex
→se bazeaza pe examinare clinica si radiologica, se calculeaza pentru fiecare dinte
83
215. Indicii de prezenta a pungilor parodontale pag 216
→sunt luate in calcul pungile adevarate, mai adanci de 3mm, dupa tratament
antimicrobian
= nr supraf dent cu pungi/nr total supraf dent x 100
84
216. Indicele cerintelor de tratament parodontal CPITN pag 217
→indicele cerintelor de tratament parodontal al colectivitatilor, recom OMS
→studiile epidemiologice folosesc acest indice pentru aprecierea gradului de
imbolnavire parodontala si pentru stabilirea unor criterii coerente metodologic si
realiste dpdv economic-administrativ pentru instituirea unui tratament adecvat al
bolii parodontale
→cerintele de tratament parodontal sunt inregistrate pe sextanti - grupe de dinti frontali
sau laterali
→sextanti:
17-14 13-23 24-27
47-44 43-33 34-37
→ molarii de minte nu sunt luati in consideratie decat ca inlocuitori ai M2(in cazul in
care acestia lipsesc)
→indicele se inregistreaza cand intr-un sextant sunt cel putin 2 dinti
→daca intr-un sextant exista doar 1 dinte, el este inclus in sextantul vecin
→se foloseste sonda de parodontometrie cu partea activa sub forma unei sfere, cu
diamentrul de 0,5 mm, care permite detectarea tartrului subgingival, tendinta de
sangerare gingivala si adancimea pungilor parodontale.
→forta exercitata nu depaseste 25 g - pentru a nu traumatiza tesuturile examinate
85
217.Valorile indicelui CPITN - pag 217
→0 – nicun semn de imbolnavire
→1 – sangerare gingivala la atingerea cu sonda
→2 – tartru supra- sau subgingival
→3 – pungi parodontale adanci de 4-5,5mm
→4 – pungi parodontale adanci de 6 mm sau mai mult
86
218. Clasele de tratament necesar in cadrul indicelui CPITN - pag 217
→0 – nu este necesar trat parodontal (cod 0)
→I – instituirea sau imbunatatirea igienei bucale (cod 1)
→II – igiena bucala, detartraj, tratament antimicrobian (cod 2 si 3)
→III = I+II si tratament complex parodontal chirurgical, de reechilibrare
functionala, ocluzala, biostimulare locala si generala (cod 4)
87
219. Evidentierea placii bacteriene. Solutii de evidentiere a placii pag 218
→fucsina bazica 0,2-0,3% - se utilizeaza prin clatirea gurii timp de 20-30 secunde,
urmata de clatire energica cu apa curenta 30 secunde
→albastru de metil 2% aplicata prin tamponament usor(pt a nu indeparta prin frecare
depozitele de placa)
→violet de gentiana 1%,
→albastru de toluidina 1%
→hematoxilina urmata de solutie eozina ( culoare rosie)
→iodo-iodurata Lugol
→sol. Chayes Beta-Rose
→sol. Butler in 2 nuante
→sol. fluoresceina DC galben nr 8- se evidentiaza cu lampa de lumina Plack-Lite
→sol Dis-Plaque coloreaza placa recenta (2-3 zile) in rosu si cea veche (9-18 zile) in
albastru
*Aspect clinic si coloratie naturala:
→placa bacteriana este un depozit de culoare alb-galbuie, in special la coletul
dintilor, pe fata V sau/si orala, atunci cand se acumuleaza in strat gros prin
intreruperea igienei bucale mai mult de 3-4 zile;
→placa bacteriana veche, cu zone de condensare minerala, anorganica, se poate
colora in mod natural in negru, brun, verde sau portocaliu
→de asemenea, se coloreaza prin pigmenti alimentari din cafea, ceai, bauturi
carbogazoase, nicotina
*Ce este si cum se face:
- reprezinta un mijloc util si convingator pt imbunatatirea igienei orale de catre pacientii
cu probleme in acest sens
- pacientul este invitat sa efectueze periajul dentar, apoi se aplica pasta revelatoare
sau dizolvarea unui drajeu colorat
- dupa clatire abundenta, se examineaza in oglinda zonele colorate unde periajul a fost
insuficient, atat de catre medic, cat si de pacient
- se recomanda pacientului un periaj mai insistent in aceste zone
127
- controlul: se realizeaza de pacient la 2-3 zile la inceput, apoi o data pe saptamana, pana
la corectarea periajului
88
220. Forme tipizate de drajeuri utilizate pt evidentierea placii bacteriene -
pag 219
→se dizolva in saliva si coloreaza placa dentara
→Ceplac, Revelan, Mentadent, Red-Cote
→Mijloc util si convingator pt imbunatatirea igienei bucale
→Dupa periaj, se dizolva un drajeu colorat in gura si se coloreaza zonele cu placa
bacteriana
89
221. Enumerati examenele complementare - pag 218
. evidentierea placii bacteriene
2. examinarea endoscopica a santului
subgingival
3. examinarea modelelor de studiu
4. examenul Rx,
5. IRM(imagistica prin rezonanta
magnetica), CT
6. fotografia
7. mobilometria instrumentala (masur.
mobilit)
8. pletismografia gingivala
9. histometria
10. holografia - imagina clinica in mod
tridimensional
11. teste biochimice
12. teste microbiologice
13. determinarea valorilor unor
constante biologice: hematocrit,
leucocite, VSH, glicemie etc.
14. Biopsie
90
222. Rolul examenului modelelor de studiu al bolnavului parodontopat -
pag 220
Examenul modelelor de studiu ofera date privind:
130
→starea dintilor si a arcadelor
dentare
→relatiile ocluzale
→caracterele morfologice normale si
patologice ale parodontiului
marginal de invelis ( mariri de
volum, retractii)
→stabilirea planului de tratament
→in scop didactic
→obiect util in medicina legala
→in cazul retractiilor gingivale
avansate se poate observa cementul
radicular ( element al parodontiului
profund
91
223. Rolul examenului radiologic al bolnavului parodontopat - pag 220
→este indispensabil in aprecierea starii de sanatate a parodontiului profund
→pentru parodontologie se folosesc in special:
a. rx retroalveolare, incidenta ortoizometrica, ortoradiala(cea mai fidela pt
examinarea detaliilor de structura)
b. panoramica monomaxilara (deform lateral)
c. OPG (vedere de ansamblu, nu ofera detalii),
d. bilantul radiologic bimaxilar(cel mai valoros pt examenul parodontiului)
Se obtin informatii despre:
132
→morfologia radiculara si
pararadiculara
→spatiul dento-alveolar: forma,
dimensiuni
→lamina dura, structura osului
trabecular
→gradul si tipul de resorbtie osoasa:
verticala, orizontala, mixta
→modificarile osului alveolar dupa
tratament
→rezultatele terapiei de aditie
(radiografii seriate)
→carii sau obturatii aproximale
neadaptate la pragul gingingival,
coroane de invelis neadaptate la colet
→adancimea pungilor parodontale si
diferenta dintre profunzimea clinica si
cea morfo-patogenica, dupa
introducerea in prealabil a unor conuri
de gutaperca ( sau trasori radioopaci)
92
224. Elemente de imbolnavire parodontala obtinute prin examenul
radiologic.
Examenul radiologic este esential în diagnosticarea formelor clinice de
parodontopatie. Pentru parodontologie se folosesc în special radiografiile
retroalveolare şi uneori OPG, obţinându-se informaţii despre :
1. forma şi volumul rădăcinilor;
2. prezenţa unor canale colaterale, aberante, la nivelul rădăcinilor;
3. diferitele forme de demineralizare şi resorbţie osoasă (halistereza,
resorbţii osoase orizontale şi verticale};
4. resorbţii osoase la nivelul furcaţiilor:
5. dimensiunile spaţiului dento-alveolar;
6. grosimea laminei dura;
7. calitatea osului spongios (apariţia osteoporozei);
8. rezultatele terapiei de adiţie (se fac radiografii seriate la 3, 6 şi 12 luni);
9. prezenţa unor carii sau obturaţii aproximale neadaptate la pragul
gingival (factori favorizanţi pentru boala parodontală);
10. prezenţa unor coroane de înveliş neadaptate la colet în plan axial şi
transversal etc.
Pentru evidenţierea cu exactitate a adancimii pungilor parodontale, se
introduc în acestea conuri de gutapercă, radioopace şi se efectuează radiografii
retroalveolare, putând aprecia cu exactitate diferenţa dintre adâncimea clinică
şi cea reală (morfopatologica) a pungilor parodontale.
Pentru exactitatea informaţiilor obţinute prin radiografii se preferă
radiografiile retroalveolare (bilanţ dentar) în locul celor panoramice
8. migrari dentare
9. demineralizari osoase(in caz de trauma dentara) pag 333
10. parodontopatii superficiale: halistereza(radiotransparenta difuza la nivelul
limbusului/septului alveolar, sub forma continua „canal septal” sau sub forma
intrerupta de „sirag de margele”), triangulatie(vf spre apical si baza spre marginea
crestei septale) pag 321-322
11. Parodontopatii profunde: modificari lamina dura, cu aspecte radiologice
particulare: pag 326
a) Crater(defect) septal interproximal – ori pe M, ori pe D
b) Crater(defect) septal aproximal – afecteaza lamina dura pe ambe
c) Resorbtie crenelata a marginilor– inegala de la un dinte la altul
93
225.Examene radiologice speciale in examinarea bolnavului parodontopat
pg.220
* evidentierea adancimii pungilor parodontale si diferenta dintre profunzimea
clinica si cea morfo-patologica: se introduc in pungile parodontale ,,trasori
radioopaci” de exemplu conuri de gutaperca si se fac rx retroalveolare
Astea se incadreaza la radiologie?
o RMN (rezonanta magnetica nucleara)
metoda neinvaziva
oferă imagini clare, de la suprafaţă până în profunzime, ale tuturor
structurilor viscerocraniului, deci şi ale paradonţiului marginal.
Se bazeaza pe masurarea semnalelor transmise de protonii apei si ai
lipidelor uorganismului uman, atunci cand acesta este introdus intr-un
camp magnetic. Imaginile se produc in urma revenirii protonilor la
starea initiala, prin fenomenul de relaxare protonica, dupa orientarea in
campul magnetic - hiposemnal si hipersemnal
o CT - foloseste raze x
94
226. Examenul tomodensitometric - mariri de volum 71
Tomografie computerizata
* foloseste raze x pentru a vizualiza diferite tesuturi din corp
* in stomatologice se foloseste mai frecv in chirurgie si implantologie, mai rar in
parodontologie
95
227. Mobilometria instrumentala - pag 221
* (MDVG70) reprezinta masurarea mobilitatii dentare cu aparatura specializata in
vederea aprecierii modificarilor dento-parodontale, eliminandu-se gradul de
subiectivism in aprecierea mobilitatii dentare patologice
* mobilometru dento-parodontal masoara deplasarea dentara a dintilor frontali in
sens dublu V-O sub actiunea unor solicitari exterioare, controlabile ca marime si
directie
* (carte221) avantajul determinarii precise a gradului de mobilitate dentara in
conditii reproductibile; cercetarea poate fi reluată la diferite intervale de timp,
măsurătorile fiind repetate în aceleaşi condiţii de funcţionalitate ale aparatului.
* dispozitivul intraoral
o metalic, formă parabolică, deschis în zona frontală,
o canelat pe faţa internă în scop retentiv
o cu sistem de articulare mobilă între cele două piese componente (dreapta
şi stânga), ceea ce permite modificarea unghiului de deschidere.
135
o Dispozitivul deschis se aplică intraoral, în raport cu feţele vestibulare ale
dinţilor laterali, de care este fixat intim prin conformatori individuali de
acrilat.
* Conformatori de acrilat: corespunzător mărimii arcadelor fiecărui pacient
* Dispozitivul extraoral: Dispozitivul extraoral cuprinde sistemul de prindere a
ceasului comparator, format din două tije interşanjabile. Aparatul dispune, de
asemenea, de dispozitive accesorii: o tijă de prelungire, dispozitiv de blocare,
dispozitiv de ancorare şi mobilizare şi, ca principal instrument de măsurare a
mobilităţii dentare, un ceas comparator.
* Ceasul comparator: Ceasul comparator permite înregistrarea unor deplasări de
ordinul sutimilor de milimetru, fiind activat de un dispozitiv care dezvoltă forţe
constante de solicitare (dynametru).
96
228. Pletismografia si histometria pag 224
* Pletismografia gingivala (prin reflexie) studiaza variatiile volumetrice
circulatorii ale microcirculatiei din parodotiul marginal ( arteriole, capilare,
venule)
* Histometria determina cantitativ structurile dento-parodontale dar are
dezavantajul distructiei tisulare pentru recoltarea de probe.
Analizele histometrice pot evidenţia:
* existenta si caracterul relatiei care se stabileste intre structura de aditie prin
implant granular, fragmente de os sau alte forme de inlocuire a osului alveolar
resorbit
* identificarea si evaluarea structurii unei zone in care apare os nou sau elemente
tisulare, vasculare fata de imaginea histologica anterioara
97
229. Teste biochimice in examinarea bolnavului parodontopat – mdvg 71
* test Periogard: evidentiaza prezenta aspartat-aminotransferazei in lichidul
santului gingingival
* test Periocheck:evidentiaza proteinazele neutre din lichidul santului gingival
* test Prognostik: evidentiaza elastaza din lichidul santului gingival
* test Bana: evidentiaza enzima care hidrolizeaza benzoil-DL-argininnaphtylamida; se depisteaza Porphyromonas gingivalis, Treponema denticola,
Tannerella forsythensis
* test Topas: evidentiaza o parte dintre metaboliti toxici din focarul inflamator
parodontal: pyridinolona (marcheaza distructia de colagen) si condroitin-4-
sulfat(pt distructia osoasa), interferonul alfa;
98
230. Teste microbiologice in examinarea bolnavului parodontopat- pag 224
presupun izolarea bacteriilor din culturi si identificarea acestora prin metode:
o clasice - biochimice, antigenice
o moderne - teste de hibridizare ADN
* metoda culturilor
o permite identificarea speciilor bacteriene si efectuarea antibiogramei
o dificultatea consta in mentinerea viabila a patogenilor parodontali - foarte
greu de realizat pentru anaerobi
* metodele ce folos tehnici de biologie moleculara
o utiliz sonde ADN = care contin un lant ADN dintr-un microorg specific,
sintetizat artificial, care va hibridiza cu secventa complementara a microorg
din cultura bacteriana sau produsul patologic
o exista sonde adn pt: aggregatibacter actinomycetemcomitans, prevotella
intermedia, porphyromonas gingivalis si treponema denticola
99
231. Determinarea valorilor unor constante biologice la bolnavul
parodontopat - mdvg
* se realizeaza in parodontologie in vederea interventiilor chirurgicale, pentru:
o a depisa unele afectiuni generale care contraindica interventia sau impun
masuri speciale
o pentru depistarea corelatiilor intre afectiuni generale si parodontopatii
* in general se recomanda urmatoarele investigatii:
1. hemoleucograma (hematocrit si numaratoarea de leucocite)
2. glicemie,
3. VSH,
4. timpii de coagulare, sangerare, protrombina, de retractie a cheagului;
5. transaminaze,
6. uree (uremie),
7. acid uric (uricemie),
8. Ca, Fe,
9. lipidemie, colesterolemie, trigliceride,
10. probe de disproteinemie,
100
232. Indici citologici exfoliativi - MDVG pg.75
* in conditii de inflamatie au loc modificari la nivelul celulelor din lichidul santului
gingival in sensul absentei celulelor epiteliale mononucleare
* in exsudatul din pungile parodontale si in lichidul santului gingival apar celule in
diferite stadii de carioliza (dezintegr nucleu) si citoliza (distrugere celula)
137
* pentru a aprecia starea si gradul de inflamatie gingivala se utilizeaza indicele de
keratinizare, care se refera la grosimea stratului cornos al epiteliului care este
mult ingrosat in inflamatie.
KI = nr de celule keratinizate anucleate / nr total de celule evaluate x 100
101
233. Indicele de keratinizare semnificatie si mod de calcul - MDVG pag 75
* indice citologic exfoliativ utilizat pentru a aprecia starea si gradul de inflamatie
gingivala
* se refera la grosimea stratului cornos al epiteliului care este mult ingrosat in
inflamatie; (indica gradul de inflamatie gingivo-parodntala)
* KI = nr de celule keratinizate anucleate / nr total de celule evaluate x 100
