Partial

Question 1

Caracterele dreptului penal:

Answer 1

1. Caracter de drept public
2. Caracter autonom
3. Caracter subsidiar
4. Caracter selectiv

Question 2

Ce presupune caracterul autonom al dreptului penal?

Answer 2

1. Autonomia normativa
2. Autonomia conceptuala
3. Autonomia procedurala

Question 3

Ce presupune autonomia conceptuala?

Answer 3

Notiunile dreptului penal pot avea un sens diferit de cel folosit in alte ramuri (nu are caracter absolut)

Question 4

Ce presupune autonomia normativa?

Answer 4

Aptitudinea dreptului penal de a crea el insusi norme de conduita (nu are un caracter absolut)

Question 5

Principiile dreptului penal:

Answer 5

1. Principiul legalitatii incriminarii si pedepsei
   a) lex scripta (pt legiuitor)
   b) lex certa (pt legiuitor)
   c) lex stricta (pt instante)
   d) lex praevia (pt instante)
2. Principiul caracterului personal al raspunderii penale
3. Principiul minimei interventii
4. Principiul individualizarii
5. Principiul umanismului

Question 6

Ce i se impune legiuitorului sub aspect material prin principiul legalitatii incriminarii si pedepsei?

Answer 6

Lex scripta si lex certa

Question 7

Ce i se impune legiuitorului sub aspect formal prin principiul legalitatii incriminarii si pedepsei?

Answer 7

Legile sa fie organice

Question 8

Ce presupune lex stricta?

Answer 8

1) interzisa analogia in defavoarea inculpatului (clauze legale de analogie omogene -> interpretare; eterogene -> analogie)

2) analogia in favoarea inculpatului este mereu acceptata

Question 9

Diferenta dintre RIL si dezlsgarea unor probleme de drept:

Answer 9

RIL –> se pronunta doar in interesul legii si nu are efecte asupra hotararilor judecatoresti examinate si nici cu privire la sitiatia partilor din acele procese

Dezlegarea unor chestiuni de drept –> are efecte asupra hotararilor judecatoresti examinate

Question 10

Norme de trimitere vs Norme-cadru/in alb:

Answer 10

1. la momentul abrogarii normei completatoare insa, norma de trimitere pastreaza elementele preluate, in forma existenta la data abrogarii, dar in cazul normei-cadru aceasta devine inefectiva in cazul abrogarii normei completatoare.
2. norma de trimitere se completeaza mereu cu elemente preluate din una sau mai multe norme determinate de legiuitor, dar norma-cadru are vocatia de a fi completata cu prevederi dintr-un numar nedeterminat de norme
3. norma de trimitere se completeaza numai cu norme existente in momentul adoptarii ei, dar norma-cadru poate fi completata si de norme care vor fi adoptate ulterior intrarii ei in vigoare
4. de regula norma de trimitere se completeaza cu elemente ale dispozitiei unei norme cuprinse in aceeasi lege, dar norma-cadru se completeaza de cele mai multe ori cu elemente ale unor norme cuprinse in alte legi sau chiar in acte normative de forta inferioara(de la decizia CCR din 2019 doar cu legi cel putin egale)
5. normei de trimite ii poate lipsi atat dispozitia cat si sanctiunea, acestea fiind luate de la normele completatoare, dar normei-cadru ii poate lipsi doar dispozitia, care insa e stabilita generic

Question 11

Clasificare norme dupa continutul si sfera de incidenta:

Answer 11

1. norme generale
2. norme speciale

Question 12

Clasificare norme dupa continutul conduitei cerute indivizilor:

Answer 12

1. norme prohibitive
2. norme onerative

Question 13

Clasificare norme dupa obligativitatea conduitei impuse subiectilor:

Answer 13

1. norme imperative
2. norme permisive

Question 14

Clasificare norme dupa functia indeplinita:

Answer 14

1. norme de incriminare
2. norme integratoare (directive/interpretative/de conflict/tranzitorii)

Question 15

Clasificare norme dupa elementele care se regasesc in structura:

Answer 15

1. norme complete
2. norme incomplete(norme-cadru/norme de trimitere)

Question 16

Ce este abrogarea exprexa concreta?

Answer 16

cand e mentionat explicit textul ce e abrogat

Question 17

Ce fel de abrogare este: “se abroga orice dispozitie contrara”

Answer 17

abrogare expresa generica

Question 18

Conditii abrogare tacita:

Answer 18

a) cele doua norme sa reglementeze aceeasi materie

b) cele doua norme sa aiba aceiasi destinatari

c) sa existe contradictie intre cele doua

Question 19

Care este momenul in care este comisa infractunea cu durata de consumare?

Answer 19

momentul epuizarii

Question 20

Care este momentul in care este comisa infractiunea omisiva?

Answer 20

momentul in care expira termenul stabilit de lege pentru efectuarea actiuni

Question 21

Exceptii de la principiul neretroactivitatii legii penale:

Answer 21

1. Legea de dezincriminare
2. Legea mai favorabila stricto sensu
3. Legea de amnistie si gratiere (se aplica doar retroactiv)

Question 22

Ce fel de lege este cea care instiuie o cauza justificativa incidenta in concret?

Answer 22

mai favorabila stricto sensu

Question 23

Ce fel de lege este cea care instiuie o cauza de neimputabilitate incidenta in concret?

Answer 23

mai favorabila stricto sensu

Question 24

Ce efect are legea de dezincriminare si cum se produce?

Answer 24

legea de dezincriminare nu are ca efect o repunere in starea anterioara a condamnatului (opereaza pentru viitor)

Question 25

Conditii aplicare a legii penale mai favorabile stricto sensu in cazul infractiunilor nedefinitiv judecate:

Answer 25

1) succesiunea de legi sa intervina intre momentul comiterii faptei si momentul judecarii definitive 2) toate legile succesive sa incrimineze fapta comisa de inculpat 3) legile succesive sa incrimineze sau sa sanctioneze diferit fapta comisa

Question 26

Ce fel de lege este cea care nu mai prevede o agravanta?

Answer 26

mai favorabila stricto sensu

Question 27

Ce fel de lege este cea care modifica conditiile de incriminare?

Answer 27

desi in general duce la dezincriminare, poate duce si la o lege mai favorabila cand legea noua renunta la o agravanta prevazuta de legea veche

Question 28

Ce fel de lege este cea care introducere necesitatea plangeri prealabile?

Answer 28

mai favorabila stricto sensu

Question 29

Ce fel de lege este cea care introduce o cauza de nepedepsire?

Answer 29

mai favorabila stricto sensu

Question 30

Criterii de identificare a legii penale mai favorabile stricto sensu (mai de graba exemple modificari aduse de legea noua care o fac mai favorabila stricto sensu, si nu lege de dezincriminare):

Answer 30

1) modificarea conditiilor de incriminare, desi in general duce la dezincriminare, poate duce si la o lege mai favorabila cand legea noua renunta la o agravanta prevazuta de legea veche 2) modificarea conditiilor de tragere la raspundere [plangere prealabila(mai favorabila stricto sensu), cauza justficativa, cauza de neimputabilitate, cauza de nepedepsire] 3) modificarea regimului sanctionator

Question 31

Situatii in care este aplicata legea penala mai favorabila strcto sensu in cazul infractiunilor definitiv judecate:

Answer 31

1) cand intervine o lege noua care prevede un maxim special mai redus 2) cand prin hotarare s-a stabilit detentiune pe viata, iar legea noua inlocuieste detentiunea pe viata cu pedeapsa inchisorii 3) cand intervine o lege care prevede pentru aceeasi fapta doar pedeapsa amenzii, nu si cea a inchisorii (caz in care instanta inlocuieste pedeapsa inchisorii cu amenda intre minimul si maximul special)

Question 32

Poate sa produca efecte juridice o lege penala mai favorabila introdusa dupa executarea pedepsei?

Answer 32

DA, produce efecte juridice prin faptul ca se tine cont de ea la calculul termenului de reabilitare si alte lucruri de genul

Question 33

Daca A a comis o fapta pentru care a si executat pedeapsa, iar ulterior executarii fapta respectiva este dezincriminata, se mai considera ca A a comis o infractiune?

Answer 33

??? trb sa citesc dezincriminarea din carte!!!!!

Question 34

Conditii principiul teritorialitatii:

Answer 34

1) comisa pe teritoriul Romaniei 2) nu se dispune altfel printr-un tratat international

Question 35

Conditii principiul personalitatii

Answer 35

1) comisa in afara teritoriului tarii 2) comisa de un cetatean roman 3) pedeapsa prevazuta de legea romana este inchisore 10 ani + sau daca este sub 10 ani sa existe dubla incriminare 4) autorizarea prealabila a procurorului general de la Curtea de Apel sau ICCJ 5) nu se dispune altfel printr-un tratat internatonal

Question 36

Conditii principiul realitatii:

Answer 36

1) comisa in afara teritoriului tarii 2) comisa de un cetatean strain/apatrid 3) infractiune impotriva statului roman sau cetatean roman 4) autorizarea prealabila a procurorului general al ICCJ 5) fapta nu face obiectul unei proceduri judiciare in statul pe al carui teritoriu a fost comisa 6) nu se dispune altfel printr-un tratat international

Question 37

Conditii principiul universalitatii:

Answer 37

1) comisa in afara teritoriului tarii 2) comisa de un cetatean strain/apatrid 3) subiectul pasiv sa nu fie statul roman sau un cetatean roman 4) infractorul sa se afle benevol pe teritoriul tarii 5) Romania sa isi fi asumat obligatia de a reprima infractiunea in temeiul unui tratat international (competenta universala, indiferent de dubla incriminare) sau pentru infractiunea comisa sa se fi cerut extradarea sau predarea infractorului si aceasta sa fi fost refuzata de Romania (competenta substitutiva, trebuie dubla incriminare) 6) nu exista, potrivit legii statului unde s-a comis infractiunea, vreo cauza care impiedica punerea in miscare a actiunii penale sau continuarea procesului ori executarea pedepsei, iar pedeapsa sa nu fi fost executata sau considerata ca executata (doar in cazul competentei substitutive) 7) nu se dispune altfel printr-un tratat international

Question 38

Ce presupune teoria ubicuitatii?

Answer 38

Infractiunea se considera savarsita pe teritoriul Romaniei si atunci cand s-a efectuat un ACT DE EXECUTARE, INSTIGARE, sau COMPLICITATE sau daca s-a produs REZULTATUL, cel putin in parte, pe teritoriul Romaniei sau pe o nava/aeronava romana