Păsări Flashcards
(180 cards)
1
Q
- Păsările, oaspeţi de vară în România, cuibăresc :
a) în România;
b) în ţările nordice;
c) în ţările sudice.
A
a) în România;
2
Q
- Păsările, oaspeţi de iarnă în România, cuibăresc :
a) în România;
b) în ţările nordice;
c) în ţările sudice.
A
b) în ţările nordice;
3
Q
- Remigele reprezintă penele cu ajutorul cărora păsările:
a) menţin directia;
b) zboară;
c) păstrează temperatura corpului.
A
b) zboară;
4
Q
- Rectricele reprezintă penele cu ajutorul cărora păsările:
a) menţin direcţia;
b) zboară;
c) păstrează temperatura corpului.
A
a) menţin direcţia;
5
Q
- Tectricele păsărilor servesc pentru:
a) menţinerea direcţiei;
b) acoperirea aripilor;
c) formarea “oglinzii”.
A
b) acoperirea aripilor;
6
Q
- Sacii aerieni, aflaţi în legătură directă cu plămânii păsărilor, servesc în principal pentru:
a) izolare termică a organelor interne;
b) plutire mai uşoară în timpul zborului;
c) mărirea capacităţii de respiraţie a plămânilor.
A
b) plutire mai uşoară în timpul zborului;
7
Q
- Păsările din speciile de interes cinegetic au:
a) 5 degete;
b) 4 degete;
c) 3 degete.
A
b) 4 degete;
8
Q
- Poartă denumirea de sarsele următoarele specii de raţe sălbatice:
a) raţa mică şi raţa cârâitoare;
b) raţa moţată şi raţa cu ciuf;
c) raţa mare şi raţa pestriţă.
A
a) raţa mică şi raţa cârâitoare;
9
Q
- La raţa mare dimorfismul sexual este:
a) slab pronunţat;
b) pronunţat;
c) inexistent.
A
b) pronunţat;
10
Q
- La raţa mare, năpârlirea se produce:
a) la ambele sexe deodată;
b) mai întâi la femele şi apoi la masculi;
c) mai întâi la masculi şi apoi la femele.
A
c) mai întâi la masculi şi apoi la femele.
11
Q
- La raţa mare ”oglinda” este:
a) galbenă;
b) albă;
c) albastru-violetă.
A
c) albastru-violetă.
12
Q
- Raţa mare este, de regulă, specie:
a) poligamă;
b) monogamă;
c) rareori monogamă.
A
b) monogamă;
13
Q
- Hrana raţei mari este de origine:
a) exclusiv vegetală;
b) exclusiv animală;
c) animală şi vegetală.
A
c) animală şi vegetală.
14
Q
- Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa mare?
a) A;
b) B;
c) C.
A
c) C.
15
Q
- La raţa cârâitoare dimorfismul sexual este :
a) slab pronunţat;
b) pronunţat;
c) inexistent.
A
b) pronunţat;
16
Q
- Raţa cârâitoare este specie:
a) exclusiv sedentară;
b) oaspete de vară;
c) sedentară şi oaspete de iarnă.
A
b) oaspete de vară;
17
Q
- La raţa cârâitoare ”oglinda” este:
a) slab pronuţată la femele;
b) inexistentă la mascul;
c) asemănătoare ca formă şi culori la ambele sexe.
A
c) asemănătoare ca formă şi culori la ambele sexe.
18
Q
- Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa cârâitoare?
a) A;
b) B;
c) C.
A
b) B;
19
Q
- La raţa mică dimorfismul sexual este :
a) slab pronunţat;
b) pronunţat;
c) inexistent.
A
b) pronunţat;
20
Q
- La raţa mică ”oglinda” este:
a) slab pronunţată la femele;
b) inexistentă la mascul;
c) colorată identic la mascul şi la femelă.
A
c) colorată identic la mascul şi la femelă.
21
Q
- Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa mică?
a) A;
b) B;
c) C.
A
a) A;
22
Q
- Raţa mică este specie:
a) de pasaj şi oaspete de iarnă;
b) sedentara;
c) oaspete de vară.
A
a) de pasaj şi oaspete de iarnă;
23
Q
- La raţa fluierătoare dimorfismul sexual este :
a) slab pronunţat;
b) pronunţat;
c) inexistent.
A
b) pronunţat;
24
Q
- Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa fluierătoare?
a) A;
b) B;
c) C.
A
a) A;
25
366. La raţa suliţar dimorfismul sexual este :
a) slab pronunţat;
b) pronunţat;
c) inexistent.
b) pronunţat;
26
367. Raţa suliţar este specie:
a) sedentară;
b) de pasaj;
c) oaspete de vară.
b) de pasaj;
27
368. Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa suliţar?
a) A;
b) B;
c) C.
b) B;
28
369. La raţa lingurar dimorfismul sexual este :
a) slab pronunţat;
b) pronunţat;
c) inexistent.
b) pronunţat;
29
370. La raţa lingurar ”oglinda” este:
a) slab pronuţată la femele;
b) inexistentă la mascul;
c) colorată identic la mascul si la femelă.
c) colorată identic la mascul si la femelă.
30
371. Raţa lingurar este specie:
a) de pasaj şi oaspete de vară;
b) oaspete de iarnă;
c) sedentară.
a) de pasaj şi oaspete de vară;
31
372. Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa lingurar?
a) A;
b) B;
c) C.
c) C.
32
373. La raţa cu cap castaniu dimorfismul sexual este :
a) slab pronunţat;
b) pronunţat;
c) inexistent.
b) pronunţat;
33
374. Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa cu cap castaniu?
a) A;
b) B;
c) C.
b) B;
34
375. La raţa moţată dimorfismul sexual este :
a) slab pronunţat;
b) pronunţat;
c) inexistent.
b) pronunţat;
35
376. Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa moţată?
a) A;
b) B;
c) C.
c) C.
36
377. La raţa pestriţă dimorfismul sexual este :
a) slab pronunţat;
b) pronunţat;
c) inexistent.
b) pronunţat;
37
378. Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa pestriţă?
a) A;
b) B;
c) C.
a) A;
38
379. Raţa pestriţă este specie:
a) oaspete de vară şi pasaj;
b) oaspete de iarnă;
c) sedentară.
a) oaspete de vară şi pasaj;
39
380. Raţa sunătoare este specie:
a) sedentară şi oaspete de vară;
b) de pasaj şi oaspete de iarnă;
c) sedentară.
b) de pasaj şi oaspete de iarnă;
40
381. La raţa sunătoare dimorfismul sexual este :
a) slab pronunţat;
b) pronunţat;
c) inexistent.
b) pronunţat;
41
382. Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa sunătoare?
a) A;
b) B;
c) C.
b) B;
42
383. Raţa cu cap negru este specie:
a) exclusiv sedentară;
b) oaspete de iarnă;
c) oaspete de vară.
b) oaspete de iarnă;
43
384. La raţa cu cap negru dimorfismul sexual este:
a) slab pronunţat;
b) pronunţat;
c) inexistent.
b) pronunţat;
44
385. Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa cu cap negru?
a) A;
b) B;
c) C.
a) A;
45
386. La gâsca de vară dimorfismul sexual este:
a) slab pronunţat;
b) pronunţat;
c) puternic pronuntat.
a) slab pronunţat;
46
387. Gâsca de vară este specie:
a) poligamă;
b) monogamă;
c) rareori monogamă.
b) monogamă;
47
388. Gâsca prezintă ca adaptare pentru înot:
a) membrană interdigitală;
b) lobi digitali;
c) degete lungi.
a) membrană interdigitală;
48
389. Care este cea mai mare gâscă sălbatică întâlnită în România?
a) gâsca de vară;
b) gâsca de semănătură;
c) gârliţa mare.
a) gâsca de vară;
49
390. Gâsca de vară este specie:
a) sedentară;
b) de pasaj şi oaspete de vară;
c) oaspete de iarnă.
b) de pasaj şi oaspete de vară;
50
391. La gâsca de vară năpârlirea începe în luna:
a) aprilie;
b) iunie;
c) septembrie.
b) iunie;
51
392. Care din imaginile de mai jos reprezintă gâsca de vară?
a) A
b) B
c) C
a) A
52
393. Gâsca de semănătură este specie:
a) sedentară;
b) de pasaj;
c) oaspete de vară.
b) de pasaj;
53
394. Care din imaginile de mai jos reprezintă gâsca de semănătură?
a) A;
b) B;
c) C.
a) A;
54
395. Gârliţa mare este specie:
a) sedentară;
b) de pasaj şi oaspete de iarna;
c) oaspete de vară.
b) de pasaj şi oaspete de iarna;
55
396. Care este deosebirea între gârliţa mare şi gârliţa mică:
a) petele negre de pe burtă la gârliţa mare;
b) ciocul mai gălbui la gârliţa mică;
c) pata albă de pe frunte extinsă până deasupra ochiului şi un cerc galben în jurul ochiului la gârliţa mică.
c) pata albă de pe frunte extinsă până deasupra ochiului şi un cerc galben în jurul ochiului la gârliţa mică.
56
397. Care din imaginile de mai jos reprezintă gârliţa mare?
a) A;
b) B;
c) C.
c) C.
57
398. Găinuşa de baltă este specie:
a) sedentară ;
b) sedentară şi oaspete de iarnă;
c) oaspete de vară.
c) oaspete de vară.
58
399. Care din imaginile de mai jos reprezintă cormoranul mare?
a) A;
b) B;
c) C.
c) C.
59
400. Becaţina comună este specie:
a) de pasaj;
b) oaspete de vară;
c) sedentară.
a) de pasaj;
60
401. Care din imaginile de mai jos reprezintă becaţina comună?
a) A;
b) B;
c) C.
a) A;
61
402. Sitarul de pădure este specie:
a) de pasaj şi oaspete de vară;
b) oaspete de iarnă;
c) sedentară.
a) de pasaj şi oaspete de vară;
62
403. Care din imaginile de mai jos reprezintă sitarul de pădure?
a) A;
b) B;
c) C.
b) B;
63
404. Cocârlia de câmp este specie:
a) oaspete de vara şi de pasaj;
b) oaspete de iarnă;
c) sedentară.
a) oaspete de vara şi de pasaj;
64
405. Care din imaginile de mai jos reprezintă ciocârlia de câmp?
a) A;
b) B;
c) C.
a) A;
65
406. Care din imaginile de mai jos reprezintă sturzul de iarnă (cocoşarul)?
a) A;
b) B;
c) C.
c) C.
66
407. Sturzul de iarnă (cocoşarul) este specie:
a) de pasaj;
b) oaspete de iarnă şi sedentară;
c) oaspete de vară.
b) oaspete de iarnă şi sedentară;
67
408. Care din imaginile de mai jos reprezintă sturzul de vâsc?
a) A;
b) B;
c) C.
a) A;
68
409. Care din imaginile de mai jos reprezintă sturzul viilor?
a) A;
b) B;
c) C.
c) C.
69
410. Porumbelul gulerat este specie:
a) eratică;
b) oaspete de vară şi de pasaj;
c) sedentară.
b) oaspete de vară şi de pasaj;
70
411. Care din imaginile de mai jos reprezintă porumbelul gulerat?
a) A;
b) B;
c) C.
a) A;
71
412. Porumbelul de scorbură este specie:
a) eratică;
b) oaspete de vara si de pasaj;
c) sedentară.
b) oaspete de vara si de pasaj;
72
413. Care din imaginile de mai jos reprezintă porumbelul de scorbură?
a) A;
b) B;
c) C.
b) B;
73
414. Porumbelul gulerat se mai numeşte:
a) porumbel popesc;
b) porumbel de scorbură;
c) porumbel de stâncă.
a) porumbel popesc;
74
415. Porumbelul de scorbură se mai numeşte:
a) porumbel popesc;
b) porumbel gulerat;
c) golumb.
c) golumb.
75
416. Porumbelul gulerat îşi amenajează cuibul în:
a) arbori, situaţi în crânguri şi păduri;
b) arbori izolaţi;
c) poduri de clădiri părăsite.
a) arbori, situaţi în crânguri şi păduri;
76
417. Porumbeii sălbatici sunt specii:
a) sedentare;
b) migratoare;
c) eratice.
b) migratoare;
77
418. Turturica este specie:
a) oaspete de iarnă;
b) oaspete de vară;
c) sedentară.
b) oaspete de vară;
78
419. Care din imaginile de mai jos reprezintă turturica?
a) A;
b) B;
c) C.
b) B;
79
420. Guguştiucul este specie:
a) oaspete de iarnă;
b) oaspete de vară;
c) sedentară.
c) sedentară.
80
421. Care din imaginile de mai jos reprezintă guguştiucul?
a) A;
b) B;
c) C.
b) B;
81
422. Cioara grivă este specie:
a) oaspete de iarnă;
b) oaspete de vară;
c) sedentară.
c) sedentară.
82
423. Care din imaginile de mai jos reprezintă cioara grivă?
a) A;
b) B;
c) C.
b) B;
83
424. În România, cioara de semănătură este specie:
a) exclusiv oaspete de iarnă;
b) exclusiv oaspete de vară;
c) sedentară şi oaspete de iarnă.
c) sedentară şi oaspete de iarnă.
84
425. Care din imaginile de mai jos reprezintă cioara de semănătură?
a) A;
b) B;
c) C.
a) A;
85
426. Gaiţa este specie:
a) sedentară;
b) oaspete de iarnă;
c) oaspete de vară.
a) sedentară;
86
427. Care din imaginile de mai jos reprezintă gaiţa?
a) A;
b) B;
c) C.
b) B;
87
428. Coţofana este specie:
a) sedentară;
b) oaspete de iarnă;
c) oaspete de vară.
a) sedentară;
88
429. Prepeliţa are ciocul:
a) scurt;
b) mediu;
c) lung.
a) scurt;
89
430. Sitarul are ciocul:
a) scurt;
b) mediu;
c) lung.
c) lung.
90
431. Raţa lingurar are ciocul:
a) drept;
b) încovoiat;
c) turtit dorso-ventral.
c) turtit dorso-ventral.
91
432. Lişiţa prezintă ca adaptare pentru înot:
a) membrană interdigitală;
b) lobi digitali;
c) degete lungi.
b) lobi digitali;
92
433. Găinuşa de baltă are penajul:
a) negru complet;
b) negru mat cu o pată albă pe frunte;
c) negru cu o pată roşie pe frunte şi pene albe la aripi şi coadă.
c) negru cu o pată roşie pe frunte şi pene albe la aripi şi coadă.
93
434. Ierunca trăieşte în:
a) fâneţe umede, lunci mlăştinoase, terenuri inundate etc.;
b) dealuri xerofite, cu ierburi ţepoase şi mărăcini;
c) arborete din zona de dealuri înalte şi munte.
c) arborete din zona de dealuri înalte şi munte.
94
435. Ierunca este specie:
a) migratoare;
b) sedentară;
c) eratică.
b) sedentară;
95
436. Ierunca cuibăreşte în:
a) cuiburi sumar amenajate pe sol;
b) cuiburi construite din crenguţe şi paie pe ramuri;
c) cuiburi amenajate în scorburi.
a) cuiburi sumar amenajate pe sol;
96
437. Sturzii cuibăresc în cuiburi amenajate:
a) pe ramuri;
b) în scorburi, crăpături din ziduri, cuiburile altor păsări etc.;
c) pe sol.
a) pe ramuri;
97
438. Graurul este specie:
a) migratoare, oaspete de vară;
b) migratoare, oaspete de iarnă;
c) sedentară.
a) migratoare, oaspete de vară;
98
439. Graurul trăieşte, în afara perioadei de cuibărit, în:
a) familii;
b) stoluri familiale mici;
c) stoluri mari.
c) stoluri mari.
99
440. Ciorile grive cuibăresc:
a) în colonii;
b) în cuiburi izolate, amplasate în arbori înalţi;
c) în poduri de clădiri părăsite.
b) în cuiburi izolate, amplasate în arbori înalţi;
100
441. Cioara de semănătură cuibăreşte:
a) în colonii, situate de obicei în arborete rare şi liziere înalte;
b) în cuiburi izolate amplasate în stufărişuri;
c) în podurile clădirilor părăsite.
a) în colonii, situate de obicei în arborete rare şi liziere înalte;
101
442. Stăncuţa este pasăre:
a) granivoră;
b) carnivoră;
c) omnivoră.
c) omnivoră.
102
443. Gaiţa este o specie care vieţuieşte, preponderent, în:
a) păduri;
b) vii şi livezi;
c) parcuri şi grădini din localităţi.
a) păduri;
103
444. Stăncuţa este specie:
a) sedentară;
b) oaspete de iarnă;
c) oaspete de vară.
a) sedentară;
104
445. Care din imaginile de mai jos reprezintă stăncuţa?
a) A;
b) B;
c) C.
a) A;
105
446. Care din imaginile de mai jos reprezintă nagâţul?
a) A;
b) B;
c) C.
c) C.
106
447. Care din imaginile de mai jos reprezintă corbul?
a) A;
b) B;
c) C.
c) C.
107
448. Hrana cormoranului mare este compusă din:
a) plante acvatice, seminţe acvatice, melci, larve şi peşti;
b) plante acvatice, cereale, seminţe, melci, peşti;
c) exclusiv din peşte.
c) exclusiv din peşte.
108
449. Cormoranul mare cloceşte:
a) solitar;
b) în familii;
c) în colonii.
c) în colonii.
109
450. Biotopul favorabil al fazanului este reprezentat de:
a) pădurile întinse de răşinoase şi foioase;
b) trupurile mici de pădure alternând cu terenuri agricole divers cultivate;
c) terenuri agricole cultivate cu monoculturi.
b) trupurile mici de pădure alternând cu terenuri agricole divers cultivate;
110
451. Fazanul este specie:
a) autohtonă;
b) alohtonă;
c) migratoare.
b) alohtonă;
Notă: speciile introduse/răspândite, accidental sau intenţionat, din altă regiune geografică, ca urmare directă ori indirectă a activităţii umane
111
452. Vârsta cocoşului de fazan se poate aprecia după:
a) lungimea penelor din coadă;
b) forma şi mărimea ciocului;
c) mărimea şi forma pintenilor.
c) mărimea şi forma pintenilor.
112
453. Activitatea fazanului are caracter preponderent:
a) auroral şi nocturn;
b) crepuscular şi nocturn;
c) diurn.
c) diurn.
113
454. Dimorfismul sexual la fazan este:
a) slab pronunţat;
b) puternic pronunţat;
c) inexistent.
b) puternic pronunţat;
114
455. Constituirea “haremurilor” la fazan are loc:
a) primăvara, devreme;
b) vara;
c) tot timpul anului.
a) primăvara, devreme;
115
456. Fazanul este specie:
a) poligamă;
b) monogamă;
c) rareori poligamă.
a) poligamă;
116
457. Hrana fazanului este de origine:
a) vegetală şi animală;
b) exclusiv vegetală;
c) exclusiv animală.
a) vegetală şi animală;
117
458. Care din imaginile de mai jos reprezintă femela de fazan:
a) A;
b) B;
c) C.
c) C.
118
459. Urma tipar a fazanului se aseamănă ca formă cu urma de:
a) cocoş de munte;
b) raţă;
c) potârniche.
c) potârniche.
119
460. Câte ponte depune, de regulă, făzăniţa în cursul unui an?
a) 1;
b) 3;
c) 5.
a) 1;
120
461. Diferenţierea între cocoşii de fazan mai mici de un an şi cei mai mari de un an se face după:
a) forma şi mărimea pintenilor;
b) lungimea ciocului;
c) forma capului.
a) forma şi mărimea pintenilor;
121
462. Simţurile cele mai dezvoltate ale fazanului sunt:
a) mirosul şi văzul;
b) văzul şi auzul;
c) mirosul şi auzul.
b) văzul şi auzul;
122
463. Fidelitatea fazanului mascul faţă de locul unde a crescut este:
a) puternic pronunţată;
b) pronunţată;
c) puţin pronunţată;
c) puţin pronunţată;
123
464. Care este vârsta maturităţii sexuale a fazanului?
a) 5-6 luni;
b) 10 luni;
c) 16 luni.
b) 10 luni;
124
465. Unde îşi face făzăniţa cuibul?
a) în arbori înalţi, rămuroşi, cu coronamentul bogat;
b) în arbuşti deşi de preferinţă amplasaţi în interiorul pădurii;
c) pe sol, într-o adâncitură căptuşită cu iarbă şi pene.
c) pe sol, într-o adâncitură căptuşită cu iarbă şi pene.
125
466. Câte ouă depune, în medie, făzăniţa în cuib ?
a) 10 – 12;
b) 4 - 6;
c) 2 - 4.
a) 10 – 12;
126
467. Cât durează incubaţia la fazan?
a) 24 de zile;
b) 36 de zile;
c) 48 de zile.
a) 24 de zile;
127
468. La fazan, clocirea o face :
a) femela;
b) femela ajutată de mascul;
c) masculul.
a) femela;
128
469. La fazan, creşterea puilor o face :
a) femela;
b) femela ajutată de mascul;
c) masculul.
a) femela;
129
470. Fazanul negru (tenebrosus) reprezintă:
a) varietate a fazanului comun cu penajul de culoare neagră cu nuanţe de albastru şi verde pe cap, gât şi spate;
b) subspecie a fazanului comun cu penajul de culoare cenuşie cu nuanţe de verde-metalic;
c) specie de fazan cu penajul de culoare neagră cu nuanţe de roşu-închis şi guler alb.
a) varietate a fazanului comun cu penajul de culoare neagră cu nuanţe de albastru şi verde pe cap, gât şi spate;
130
471. Biotopul favorabil potârnichii este reprezentat de:
a) pădurile întinse de răşinoase şi foioase;
b) câmpii şi coline cu tufişuri şi culturi agricole diverse;
c) terenuri agricole cultivate cu monoculturi.
b) câmpii şi coline cu tufişuri şi culturi agricole diverse;
131
472. Arealul potârnichii, în România, este:
a) din zona de câmpie până în golul alpin;
b) doar în zonele de câmpie;
c) doar în zonele de câmpie şi deal.
a) din zona de câmpie până în golul alpin;
132
473. Nuanţa generală a potârnichii este:
a) cenuşie;
b) ruginie;
c) ruginie – marmorată.
a) cenuşie;
133
474. Masculii de potârniche se deosebesc de femele prin:
a) pata brună sub formă de potcoavă de pe piept este mai evidentă;
b) dungile gălbui de pe penele aripilor care sunt atât longitudinale, cât şi transversale;
c) coada vizibil mai lungă a masculului.
a) pata brună sub formă de potcoavă de pe piept este mai evidentă;
134
475. La potârniche cloceşte:
a) numai femela;
b) numai masculul;
c) ambele sexe.
a) numai femela;
135
476. Câte ponte depune, în mod normal, o potârniche într-un an:
a) o singură pontă;
b) două ponte;
c) 3-4 ponte.
a) o singură pontă;
136
477. Activitatea potârnichii are caracter preponderent:
a) auroral şi nocturn;
b) crepuscular şi nocturn;
c) diurn.
c) diurn.
137
478. Dimorfismul sexual la potârniche este:
a) slab pronunţat;
b) puternic pronunţat;
c) inexistent.
a) slab pronunţat;
138
479. Care din imaginile de mai jos reprezintă masculul de potârniche:
a) A;
b) B;
c) C.
a) A;
139
480. Potârnichea este specie:
a) poligamă;
b) monogamă;
c) rareori poligamă.
b) monogamă;
140
481. Hrana potârnichii este de origine:
a) vegetală şi animală;
b) exclusiv vegetală;
c) exclusiv animală.
a) vegetală şi animală;
141
482. Urma tipar a potârnichii se aseamănă cu urma de:
a) cocoş de munte;
b) raţă;
c) fazan.
c) fazan.
142
483. Hrana puilor de potârniche, în primele două săptămâni de viaţă este preponderent:
a) vegetală;
b) animală;
c) minerală şi vegetală.
b) animală;
143
484. Simţurile cele mai dezvoltate la potârniche sunt:
a) mirosul şi văzul;
b) văzul şi auzul;
c) mirosul şi auzul.
b) văzul şi auzul;
144
485. Fidelitatea potârnichii faţă de locul de trai este:
a) pronunţată;
b) puţin pronunţată;
c) nu este fidela locului de trai.
a) pronunţată;
145
486. Potârnichea este o specie
a) sedentară;
b) migratoare;
c) oaspete de vară.
a) sedentară;
146
487. Potârnichea îşi face cuibul:
a) în arbori;
b) în scorburile arborilor bătrâni;
c) pe sol.
c) pe sol.
147
488. Care este vârsta maturităţii sexuale a potârnichii?
a) 5-6 luni;
b) 10 luni;
c) 14 luni.
b) 10 luni;
148
489. În perioada de iarnă potârnichea trăieşte astfel:
a) individual;
b) în perechi;
c) în stoluri.
c) în stoluri.
149
490. Hrana prepeliţei este de origine:
a) vegetală şi animală;
b) exclusiv vegetală;
c) exclusiv animală.
a) vegetală şi animală;
150
491. Care din imaginile de mai jos reprezintă prepeliţa:
a) A;
b) B;
c) C.
a) A;
151
492. Prepeliţa este specie:
a) migratoare;
b) sedentară;
c) eratică.
a) migratoare;
152
493. Prepeliţa îşi face cuibul:
a) în arbori;
b) în scorburile arborilor bătrâni;
c) pe sol.
c) pe sol.
153
494. Câte ponte depune prepeliţa în cursul unui an?
a) 1-2;
b) 3-4;
c) 4-5.
a) 1-2;
154
495. Biotopul favorabil prepeliţei este reprezentat de:
a) câmpii, fâneţe, culturi agricole, mirişti;
b) păduri întinse din zona de deal;
c) păduri situate în zona de munte.
a) câmpii, fâneţe, culturi agricole, mirişti;
155
496. Migraţia catre Africa a prepeliţei are loc preponderent în luna:
a) iulie;
b) septembrie;
c) noiembrie.
b) septembrie;
156
497. Activitatea prepeliţei are caracter preponderent:
a) auroral şi nocturn;
b) crepuscular şi nocturn;
c) diurn.
c) diurn.
157
498. În România, prepeliţa trăieşte pe perioada de iarnă astfel:
a) în perechi;
b) în stoluri;
c) nu rămâne peste iarnă în România.
c) nu rămâne peste iarnă în România.
158
499. Prepeliţa mai poartă denumirea populară de:
a) cocoşar;
b) găinuşă ;
c) pitpalac.
c) pitpalac.
159
500. În România, biotopul favorabil cocoşului de munte este reprezentat de:
a) pădurile întinse de răşinoase ;
b) trupurile mici de pădure alternând cu terenuri agricole divers cultivate;
c) terenuri agricole din zona de munte cultivate cu monoculturi.
a) pădurile întinse de răşinoase ;
160
501. Activitatea cocoşului de munte are caracter preponderent:
a) auroral şi nocturn;
b) crepuscular şi nocturn;
c) diurn.
c) diurn.
161
502. Dimorfismul sexual la cocoşul de munte este:
a) slab pronunţat;
b) puternic pronunţat;
c) inexistent.
b) puternic pronunţat;
162
503. Cocoşul de munte este specie:
a) poligamă;
b) monogamă;
c) rareori poligamă.
a) poligamă;
163
504. Hrana cocoşului de munte este de origine:
a) animală şi vegetală;
b) exclusiv vegetală;
c) exclusiv animală.
a) animală şi vegetală;
164
505. Care din imaginile de mai jos reprezintă masculul de cocoş de munte:
a) A;
b) B;
c) C.
c) C.
165
506. Caracteristica urmei tipar a cocoşului de munte pe zăpadă este dată de:
a) imprimarea a trei degete;
b) imprimarea a cinci degete;
c) imprimarea degetelor şi a „vârzobilor”.
c) imprimarea degetelor şi a „vârzobilor”.
166
507. Ce reprezintă „vârzobii” la cocoşul de munte?
a) lamele cornoase crescute pe degete;
b) lamele cornoase crescute în jurul urechilor;
c) smocul de pene ce atârnă sub cioc.
a) lamele cornoase crescute pe degete;
167
508. Simţurile cele mai dezvoltate la cocoşul de munte sunt:
a) mirosul şi văzul;
b) văzul şi auzul;
c) mirosul şi auzul.
b) văzul şi auzul;
168
509. Cocoşul de munte este specie:
a) migratoare;
b) sedentară;
c) eratică.
b) sedentară;
169
510. Cocoşul de munte are ciocul:
a) drept;
b) încovoiat;
c) turtit dorso – ventral.
b) încovoiat;
170
511. Vârzobii la cocoşul de munte sunt:
a) permanenţi;
b) temporari, doar în perioada de iarnă;
c) permanenţi, doar la exemplarele bătrâne.
b) temporari, doar în perioada de iarnă;
171
512. Ritualul de împerechere al cocoşului de munte poartă denumirea de:
a) învârtit;
b) alergat;
c) rotit
c) rotit
172
513. Câte ouă depune găina cocoşului de munte?
a) 6 – 10;
b) 2 – 4;
c) 16 - 18.
a) 6 – 10;
173
514. Rotitul cocoşului de munte are loc:
a) în februarie - martie ;
b) în septembrie – octombrie;
c) în aprilie – mai.
c) în aprilie – mai.
174
515. Rotitul fals al cocoşului de munte are loc în perioada :
a) martie – aprilie;
b) aprilie – mai;
c) octombrie – început de noiembrie.
c) octombrie – început de noiembrie.
175
516. Dimorfismul sexual la cocoşul de mesteacăn este:
a) slab pronunţat;
b) puternic pronunţat;
c) inexistent.
b) puternic pronunţat;
176
517. Cocoşul de mesteacăn este specie:
a) poligamă;
b) monogamă;
c) rareori poligamă.
a) poligamă;
177
518. Hrana cocoşului de mesteacăn este de origine:
a) animală şi vegetală;
b) exclusiv vegetală;
c) exclusiv animală.
a) animală şi vegetală;
178
519. Care din imaginile de mai jos reprezintă masculul de cocoş de mesteacăn:
a) A;
b) B;
c) C.
b) B;
179
520. Cocoşul de mesteacăn este specie:
a) migratoare;
b) sedentară;
c) eratică.
b) sedentară;
180
521. În România, cocoşul de mesteacăn trăieşte în:
a) păduri de mesteacăn;
b) păduri de fag;
c) jnepenişuri şi golul alpin.
c) jnepenişuri şi golul alpin.
