Principiile bugetelor publice Flashcards
(39 cards)
Categorii de venituri publice
A. Venituri ordinare:
1. Venituri fiscale:
- impozite
- taxe
- contribuții
2. Venituri nefiscale:
- contracte (administrarea bunurilor – închiriere, concesiune, etc.)
- fonduri externe nerambursabile
- sancțiuni
- legate
- moșteniri vacante
B. Venituri extraordinare:
- împrumuturi
- emisiunea de monedă
- rezervele statului
Veniturile fiscale
A. Impozite (obl, fara CP, fara destinatie specifica):
1) directe:
- personale (venituri)
- reale (bunuri)
2) indirecte:
- transferul proprietății
B. Taxe (obl, cu CP, fara destinatie specifica): plata neechivalentă pentru servicii publice
C. Contributii (obl, cu/fara CP, au destinatie precisa): asigurarea obligatorie a unui risc
D. Taxe speciale: pt servicii publice locale, se colecteaza exclusiv de la utilizatori
Distincția venituri fiscale – venituri nefiscale
VF sunt impuse unilateral prin lege sau act normativ având forța legii
VNF sunt născute din contracte, alte manifestări de voință ale plătitorului, sancțiuni sau în temeiul unui act normativ (moșteniri vacante)
În cazul plăților pentru servicii publice, veniturile încasate pot fi:
- fiscale
- nefiscale
Criteriul de departajare -> disponibilitatea serviciului în mediul concurențial:
1. Daca platitorul taxei are obl legala de a solicita acel serviciu public (ex: obtinere CI) SAU nu are obl legala de a solicita serviciul, alege totusi sa o faca, dar nu are alternativa de a obtine acel serviciu de la entitati private (ex: obtinere pasaport) => VF
2. Daca platitorul poate alege intre furnizarea serviciului respectiv de catre o entitate publica sau de catre o entitate privata (ex: taxe studiu facultate) => VNF
Veniturile extraordinare
Surse:
- împrumuturile interne și/sau externe (DP)
- suplimentarea masei monetare aflate în circulație (emisiune monetară)
- înstrăinarea excepțională a unor bunuri din proprietatea privată a statului
- vânzarea unei părți din rezervele de aur ale statului
Banca Națională a României nu poate credita statul, uat, persoanele juridice de drept public, întreprinderile publice și nu poate emite monedă pentru finanțarea deficitului bugetar
Veniturile extrabugetare
Orice sume exceptate de la încasarea în BS, BASS, BL, care rămân venituri proprii ale persoanei juridice de drept public care le colectează:
- stabilite prin lege
- sunt venituri bugetare ordinare
- sunt administrate cu aplicarea regulilor privind fondurile publice
- sumele neutilizate pot fi reportate în anul următor
Categorii de cheltuieli publice
- Cheltuieli curente (de funcționare: personal, consumabile, bunuri și servicii etc.)
- Cheltuieli de capital (investiții – bunuri supuse amortizării dpdv contabil)
Ordonatorii de credite bugetare
Ordonatorul de credite este persoana fizică, având calitatea de conducător al unei entități publice cu personalitate juridică sau o altă calitate expres prevăzută de lege, abilitată să dispună şi să aprobe acţiuni cu efect financiar care privesc fondurile publice şi/sau patrimoniul public
1. principali – IP nesubordonate ierarhic
2. secundari – IP subordonate dar care au în subordine alte IP cu personalitate juridică
3. terțiari - IP subordonate dar care nu au în subordine alte IP cu personalitate juridică
Calitatea de ordonator de credite bugetare poate fi delegată
Etapele procedurii bugetare
- Elaborarea
- Aprobarea
- Execuția
- Incheierea execuției bugetelor publice
Principii comune bugetelor centrale și locale
- unității bugetare
- universalității bugetare
- anualității
- specializării bugetare
- transparenței
- unității monetare
- echilibrului bugetar
Principii specifice bugetelor locale
- solidarității
- autonomiei financiare locale
- proporționalității
- consultării
Principiul unității bugetare
= evidențierea într-un singur buget a tuturor veniturilor și cheltuielilor
Orice V și C publice ar trebui să se regăsească în una din cele trei mari categorii de bugete publice (BS, BASS, BL)
Excepție aparentă – bugetele anexa
Principiul universalității bugetare
Compus din:
1. Principiul necompensării: V și C sunt înscrise în buget în sume brute (efectiv încasate și plătite, NU doar soldul)
2. Principiul neafectării veniturilor bugetare: o categorie de V nu poate fi pre-alocata unei anumite categorii de C, odata incasate toate V sunt incluse intr-un fond comun si vor fi folosite pt oricare C din buget
Excepții de la principiul neafectării (destinatii specifice):
- donații și sponsorizări
- bugetele fondurilor speciale
- transferuri cu destinație determinată între bugetele publice
Principiul anualității
= previziunile de V și autorizarea C sunt valabile 1 an (cat dureaza un exercițiu bugetar)
Excepții valabilitate 1 an:
- adoptarea bugetului după 1 ianuarie
- bugetele locale
- autorizarea provizorie legală pentru 1/12 din cheltuielile bugetului anterior
Orice venit neîncasat și orice cheltuială neefectuată până la data de 31 decembrie se vor încasa sau se vor plăti, după caz, în contul bugetului anului următor
Excepții aparente:
- strategia fiscal-bugetară
- creditele de angajament
Excepții propriu-zise:
- acțiunile și programele multianuale (buget de programe)
- reportarea creditelor bugetare neutilizate
Principiul specializării bugetare
= V și C publice se înscriu în buget într-o ordine specifică (clasificație bugetară)
Excepție – fondul de rezervă bugetară:
- cheltuieli urgente sau neprevăzute apărute în timpul exercițiului bugetar
- transferuri către ordonatori principali de la bugetele centrale sau locale
- la nivel local există mai multe destinații ale FRB, unele determinate (calamități, solidaritate)
Principiul publicității (transparenței)
= informațiile corespunzătoare etapelor procedurii bugetare trebuie să fie accesibile publicului
Execuția bugetară – etapa cea mai puțin transparentă cf legilor finanțelor publice
Principiul unității monetare
Veniturile și cheltuielile sunt înscrise:
- în buget
- în contabilitatea publică, pe măsura realizării lor
- în contul anual de închidere a execuției bugetare
- în evidențele și rapoartele impuse de reglementările în vigoare
exclusiv în monedă națională
Principiul echilibrului bugetar (1)
= presupune stabilitatea bugetară, stabilitatea accesului la surse de finanțare
- sursele BS: venituri ordinare + împrumuturi
- imprumuturile: piețe financiare sau IFI/UE mecanisme de asistență (în cazul lipsei de acces pe piețele financiare)
- rambursarea împrumuturilor: din venituri ordinare (efect bulgăre de zăpadă)
- sursele BL: venituri proprii + transferuri BS + împrumuturi BS
- imprumurile UAT: investiții locale, refinanțare NU cheltuieli curente
Statul nu răspunde pentru datoriile UAT
Principiul echilibrului bugetar: BS (2)
Tratatul privind Stabilitatea, Cooperarea și Guvernanța în cadrul Uniunii Economice și Monetare: obligația de a introduce în sistemul juridic național regula bugetului echilibrat la nivel constituțional sau la alt nivel care nu poate fi modificat la adoptarea bugetelor anuale
Principiul echilibrului bugetar presupune respectarea a 2 condiții cumulative:
- deficitul structural anual nu depășește sau, după caz, converge către obiectivul bugetar pe termen mediu stabilit cu CE
- deficitul anual calculat în sistem ESA nu depășește 3% din PIB
Regula bugetului echilibrat:
- deficit < 3% din PIB
- DPT < 60% din PIB
- limita anuala pt deficitul structural intre 0,5%-1% din PIB (obiectiv bugetar pe termen mediu)
Principiul echilibrului bugetar: BL (3)
- egalitate C=V
- interdictie: finantarea deficitului sectiunii de functionare a BL prin imprumuturi
- UAT se poate imprumuta doar pt finantarea investitiilor publice si pt refinantarea DPL
Principiul solidarității
- pot fi alocate fonduri pt ajutorarea UAT/PF in masura in care se afla intr-o situatie de extrema dificultate
- transferul fondurilor se face din fondul de rezerva bugetara constituit in BL
- e o exceptie de la un principiu mult mai general: p utilizarii resurselor din BL exclusiv in interesul public al colectivitatii locale
- daca beneficiarul ajutorului este UAT, decizia de acordare poate fi luata fie la cererea primarului unitatii beneficiare, fie din propria initiativa a UAT care acorda ajutorul
- ajutorul poate fi acordat fie sub forma de bani, fie sub forma de bunuri/servicii/lucrari
Principiul proporționalității
= sursele de V ale BL trb sa fie proporționale cu responsabilitățile încredințate prin lege autorităților publice locale si cu C aferente îndeplinirii acestor responsabilități
- transferul unor atribuții de la nivel central și stabilirea de atribuții noi se pot realiza numai prin lege și numai cu asigurarea resurselor financiare necesare
Principiul consultării
= aut admin pub loc trebuie consultate, prin intermediul structurilor asociative, cu privire la alocarea resurselor financiare din bugetul de stat către bugetele locale
Principiul autonomiei financiare locale
4 componente:
1. UAT au dreptul la resurse financiare suficiente pt exercitarea atribuțiilor administrației publice locale
2. Autoritățile administrației locale au competența stabilirii nivelurilor impozitelor și taxelor locale în condițiile legii
3. Transferurile de la bugetul de stat pentru echilibrarea bugetelor locale nu trebuie să afecteze politicile bugetare ale autorităților administrației locale
4. Sumele transferate cu destinație specială din bugetul de stat către bugetul local sunt utilizate de autoritățile administrației locale conform prevederilor legii
Obiective:
- accesul la resurse financiare suficiente
- transferuri din BS pe baza unor criterii obiective, clare, transparente
- stabilirea și aplicarea unor politici bugetare autonome fără ingerințe ale autorităților publice centrale
Elaborarea proiectelor bugetelor centrale
Proiectul BS – intocmit de MFP
Proiectul BASS – intocmit de Ministerul Muncii și Protecției Sociale
Proiectul BL - intocmit de aut pub locale
Etape:
1. Stabilirea cadrului bugetar pe termen mediu (3 ani):
- cadrul macroeconomic
- adoptarea strategiei fiscal bugetare
- legea de aprobare a plafoanelor indicatori ai cadrului bugetar
2. Scrisoarea cadru + metodologie
3. Elaborarea proiectelor de bugete publice
4. Transmiterea proiectelor de bugete la Parlament