Rolul stresului in sanatate Flashcards
(27 cards)
Care sunt teoriile stresului?
Teoria raspunsului
Teoria stimulilor
Teoria tranzactionala
Teoria raspunsului la stres (Seyle, 1968)
Model fiziologic
Stres = reactie nespecifica ca raspuns la agenti perturbanti
Stresul biologic = SGA/ sindrom general de aparare
=> reactia de alarma
=> stadiul de rezistenta
=> stadiul de epuizare
eustres/distres
- eustres = stimulare optimă; menţine echilibrul psihic şi fizic; efecte de antrenare şi adaptare; activare de scurtă durată
- distres = solicitare intensă, prelungită; supraîncărcare; efecte de încordare, tensiune, dezadaptare; activare de lungă durată; induce modificări fiziopatologice
Starile afective negative = adrenalina, cortizol
Starile afective pozitive = adrenalina
Limite:
- consideră că individul răspunde în mod automat la stresor şi conceptualizează o relaţie directă între stresor şi răspuns
- descriu răspunsul la stres ca fiind non-specific şi consistent utilizează termenul “arousal”
Teoria stimulilor
Model sociologic
Stresul este o conditie a mediului; identifica stresul cu factorii de stres/stresori
Oamenii au un nivel de incarcare iar depasirea lui duce la reactii de stres
Limite:
- nu acordă importanţă evaluării subiective a individului referitor la evenimentelede viaţă
- nu diferenţiază evenimentele în
functie de dezirabilitatea lor: distres vs eustres
- problema evaluării retrospective
- experienţele de viaţă interacţionează între ele
- lipsa diferenţierii intre stresori acuţi versus cronici
- corelaţie simplă stres- risc pentru boală
Modelul tranzactional
Stresul = este o relatie particulara intre persoana si mediu in care persoana evalueaza mediul ca impunand solicitari care exced resursele proprii si ameninta starea sa de bine, ce determina declansarea unor procese de coping
1. Tranzactie = relatia bidirectionala dintre persoana si mediu; negociere intre cerintele si persiunile mediului si ierarhizarea scopurilor individuale; amenintarea nu exista in sine
2. Sistemul cognitiv = mediator al evaluarii
3. Evaluarea = a situatiei si a resurselor de a face fata; supra/sub stimulare sau procesarea unei informatii drept aversiva
4. Coping
Modelul ecologic din teoria tranzactionala
Stresul psihosocial se datoreaza:
1. discrepenta dintre nevoi si posibilitatea satisfacerii lor
2. discrepanta dintre abilitatile umane si cerintele mediului
3. supra/sub stimularea
4. incompatibilitatea dintre rolurile pe care la are persoana
5. schimbari rapide ce scapa controlului individului
Modelul conservarii resurselor din teoria tranzactionala
Resursele reprezinta ceea ce individul valorizeaza ca important pentru sine.
Stresul apare:
1. amenintarea pierderii resurselor
2. pierderea lor
3. privarea persoanei de posibilitatea castigarii de resurse
=> pierderea de resurse este mai relevanta decat acumularea lor
Clasificarea factorilor de stres
- fizici/ psihici/ sociali
- evenimente majore de viata / factori de stres acut (deces, boli, divort, pensionare)
- tracasari cotidiene / stres cronic (sub/supra stimulare, izolare sociala, aglomerarea sociala, conflicte de rol, contraierea nevoii de afiliere, afectiune, afirmare, resurse financiare insuficiente)
- experiente traumatice si catastrofale / stres traumatic (dezastre, calamitati, amenintarea integritatii fizice, razboaie, accidente)
Clasificare stresori traumatici
- fizic/psihic
- grup/individual
- intensitate: acut (nu permit mobilizarea resurselor); cronic (permit mobilizarea resurselor)
Factori psihosociali de stres
individual - personalitate
familial
profesia/ somajul
microcomunitate
societal
Evaluarea stresorilor
- primara - evaluare ca avand sau nu semnificatie pentru individ; evaluarea maligna:
- dauna deja produsa (furie/depresie)
- anticiparea unei amenintari viitoare (frica/neliniste)
- provocare prin cerinte dificile dar dublata de control (nerabdare, incredere, bucurie) - secundara - identificarea alternativelor adaptative
=> poate sa confirme, intensifice sau reduca evaluarea primara
Cele 2 procese se desfasoara pe un continuum.
Reevaluarea - se obtin informatii noi despre schimbari interne/externe. uneori folosita ca strategie de coping
Evaluarea - activitate cognitiva declansata si sustinuta de factori emotionali si motivaltionali.
Toleranta la ambiguitate unul din cei mai importanti factori in evaluare si coping; caracteristica a maturitati emotionale
Influentata de factori personali si situationali.
Ce e copingul?
Atunci când o situație este evaluată ca stresantă (EP) și necesită eforturi pentru gestionarea sau rezolvarea ei (ES), sunt adoptate acțiuni de
coping
❖ Coping= eforturi cognitive și comportamentale în continuă schimbare pentru a gestiona cerințe externe și/sau interne specifice care sunt evaluate ca stresante
❖ coping≠ rezultatul copingului
Tipuri de coping
4 categorii de coping în funcție de locația temporală a stresorului (potențial) și de gradul de certitudine cu care s-ar produce
❖ Coping reactiv- încercări de a face față pierderilor, situațiilor care au fost deja experimentate(trecut), au avut loc cu siguranță
❖ Coping anticipator- adoptat ca răspuns la un eveniment care va avea loc cu o probabilitate crescută în viitorul apropiat (termen scurt)
❖ Coping preventiv- utilizat pentru a face față potențialilor stresori viitori, deși eventuala lor apariție este incertă -eforturile care vizează acumularea de resurse pentru a ajuta la reducerea severității stresorului
❖ Coping proactiv- se concentrează pe acumularea de resurse pentru a
îmbunătăți oportunitățile și potențialul de dezvoltare profesională
-evenimente care sunt foarte probabil să apară în viitor
Managementul stresului - tehnici de inoculare a stresului
Inoculare-principiul vaccinării- expunerea la forme ușoare ale stresorilor pentru antrenarea abilităților de coping
Flexibilitate
3 etape:
1) psihoeducație
2) achiziția și consolidarea abilităților
3) aplicarea abilităților și follow-up
SIT - etapa 1 educationala
Dezvoltarea unei relații terapeutice-suportiv, colaborativ
❖ Facilitarea înțelegerii din partea clientului a naturii și impactului resimțit al stresului și al resurselor de coping utilizate
- Ajutăm clientul să transforme descrierea sa globală- termeni specifici (stresori, emoții, cogniții, comportamente)
❖ Reconceptualizarea interacțiunii dintre factorii stresori și reacțiile clientului (cum apare stresul, care este rolul mecanismelor de evaluare, a
copingului, consecințele copingului-Teoria tranzacțională)
- Ajutăm clientul să aprecieze diferențele dintre aspectele care pot fi schimbate/neschimbate ale situațiilor stresante
- Prin colaborare-identificarea obiectivelor pe termen scurt, intermediar, lung
- Automonitorizare
SIT - etapa 2 achizitia si consolidarea abilitatilor
Deprinderea unor abilități de coping
❖ Verificați modul de coping preferat al clientului și modul în care aceste eforturi de coping pot fi utilizate în situația actuală. Luați în considerare
factorii care blochează astfel de eforturi de coping
❖ Abilități de coping instrumentale axate pe probleme-direcționate către modificarea, evitarea și minimizarea impactului stresorilor (ex. rezolvarea de probleme, asertivitate, utilizarea suportului social)
❖ Abilități de coping axate pe emoții, cogniții (ex. reglarea emoțională, restructurarea cognitivă)
❖ Repetarea abilităților-imaginar, practică comportamentală.
❖ Identificarea posibilelor obstacole, modalități de anticipare abordare
SIT - etapa 3 aplicarea abilitatilor si follow up
Expunere graduală la stresori
❖ Încurajarea clientului-aplicarea abilităților de coping în diferite contexte
❖ Utilizarea tehnicilor de prevenire a recăderilor
❖ Căderile- oportunități de învățare și practicare a abilităților nou-deprinse
❖ Implicarea celor apropiați
❖ Clientul-coach pentru cineva cu probleme similare
Utilitatea metodelor de coping in functie de context
❖ Stresori acuți, timp limitat- consultații medicale, operații, intervenții stomatologice
❖ Stresori cronici intermitenți-competiții sportive, evaluări continue
❖ Stresori cronici permanenți-condiții medicale (ex. cronice, dureri
intermitente), tulburări psihice (ex. tulburări legate de anxietate, furie, PTSD) -expunerea la pericole persistente la locul de muncă-poliție, armată, asistență medicală, învățământ, pompieri
❖ Stres-gestionarea episoadelor de viață de tranziție (șomaj, divorț, emigrare, schimbarea serviciului etc.)
-expunerea la evenimente traumatice (viol, dezastre naturale)
Reducere/prevenţia stresului (“5R”)
Recunoaşte
Reacţionează
Recuperează
Rezilienţă
”Rejuvenare”
Ce e capitalul social?
Retele sociale si legaturi sociale care ofera suport social si acces la resurse
Retele sociale caracterizate de relatii din familie sau din comunitate
Retele sociale care faciliteaza actiuni comune ale persoanelor și atingerea scopurilor
- Aspecte structurale (rețele)
- Aspecte cognitive (convingeri,semnificații
impartasite) - Aspecte atitudinale (valori, încredere)
- Aspecte comportamentale (includere, implicare, cooperare)
Ce implica capitalul social?
- Sentiment de apartenenţă
- Sentiment de încredere (trust) şi siguranţă
- Implicare civică/ acţiuni sociale colective
- Reciprocitate între membrii comunității
5.Legăturisocial (bond)/suport între vecini/colegi - Deschidere (bridge) față de diversitatea din comunitate
Care sunt tipurile de capital social?
- Bonding: conectare cu persoane similare
- Bridging: conectare cu persoane diferite
- Linking: conectare, acces si incredere in
institutii cheie (parlament, politie, sistem de sanatate, de educatie) - Formal & informal
- Public & privat
- Nivel macro-social si mezo-social
Efectele capitalului social asupra sanatatii
Reduce efectul negativ al unui mediu defavorabil
Se asociază cu o scădere a mortalității: BCV și cancer
Mediază relația dintre stres și sănătate
Control social asupra comportamentelor de risc
Stare de bine crescută
Ce e suportul social?
Termenul de suport social descrie o reţea
de relaţii interpersonale care oferă persoanei:
* sentiment de acceptare şi iubire
* stimă de sine şi apreciere
* comunicare şi apartenenţă
* Ajutor reciproc
* Nivel micro-social și individual
Tipurile de suport social
- suport emoţional
- suport apreciativ
- suport informaţional
- suport instrumental
Suport social perceput
Suport social primit (tangibil)
Suportsocial primit & oferit
Masurare:
Berlin Social Support Scale
