sem 2 prev Flashcards
1
Q
Caria dentară prezintă o etiologie multifactorială. Care sunt cauzele principale? – 2 min
A
Cauzele principale sunt reprezentate :
Prezenta microorganismelor cariogene –> formarea placii bacteriene
Calitatea scazuta a structurilor dure dentare si a salivei(precum si cantitatea ei) a fiecarui individ
Consumul excesiv de carbohidrati
Timpul crescut de expunere a suprafetelor dentare la actiunea acizilor de fermentatie pentru producerea demineralizarii
2
Q
Care sunt primele microorganisme (numiţi-le) care colonizează cavitatea orală a nou născutului, când apar, cum se mai numesc şi de la cine provin, în principal? – 2 min
A
In mod normal, in mom nasterii- cavitatea bucala este sterila
Imediat si din primele 24 h –mucoasa orala incepe sa fie colonizata cu specii pioniere care provin in primul rand de la mama si din atmosfera inconjuratoare, in numar mai redus, alimente, de la celelalte persoane cu care nou-nascutul vine in contact, animale.
Primii colonisti miocrobieni la nivelul cavitatii orale a nou nascutului sunt: Streptococul S.salivarius, Veillonella, lactobacilli si Candida albicans. Pe masura trecerii timpului apar si alti colonisti cum ar fi Actinomycetes, apoi o serie de microorganisme anaerobe si dupa eruptia primilor dinti: streprococii S sangius si S mutans.
3
Q
Care sunt mucoasele (mucosal surface) componente ale cavităţii orale care servesc ca rezervor microbian pentru flora microbiană cantonată la nivelul P.D.? – 1 min
A
Limba si amigdalele sunt acoperite de membrane care secreta mucus si servesc ca rezervoare pentru microorganismele care participa la formarea placii dentare.
4
Q
Care sunt primii colonişti microbieni identificaţi la nivelul cavităţii orale a nou-născutului? – 2 min
A
Primii colonisti miocrobieni la nivelul cavitatii orale a nou nascutului sunt: Streptococul S.salivarius, Veillonella, lactobacilli si Candida albicans.
5
Q
Care sunt depozitele dentare moi ce acoperă suprafeţele dentare? – 2 min
A
Pelicula dobandita
Placa bacteriana(placa dentara microbiana)
Materia alba
Resturile alimentare
6
Q
Ce este cuticula smalţului și care sunt cauzele caer duc la dispariția ei? - 2 min
A
Cuticula smaltului este un reziduu organic al mugurelui de formare a dintelui acoperind coroana dintelui cand dintele erupe in cavitatea orala. Ea se pierde rapid ca urmare a digerarii ei, prin actiunea enzimelor salivare si microbiene.
7
Q
Ce este pelicula dobândită (aquired pellicle) – definiţie, suprafeţe orale acoperite? - 3 min
A
Pelicula dobandita reprezinta un depozit moale, subtire, constituit din glicoproteine de origine salivara, ce se absoarbe selectiv, si din cristalele de hidroxiapatita, de la suprafata dintilor. Acest depozit este aderent la suprafetele dentare dar si la tartru, la restaurarile stomatologice (proteze partiale si totale) sau la celelalte suprafete prezente in cavitatea orala.
8
Q
Care sunt rolurile peliculei dobândite? – 2 min
A
Bariera protectoare ce limiteaza efectele demineralizante ale acizilor produsi prin metabolism microbian
Lubrifiant prin care se mentine umiditatea suprafetelor si se minimizeaza uzura
Reprezinta precursorul biofilmului microbian dengtar
Se constituie intr-o modaliatate particulara de atasare a tartrului
9
Q
Care dintre depozitele dentare moi nu se îndepărtează prin simpla clătire a gurii? – 1 min
A
pelicula dobandita :
nu se indeparteaza prin simpla clatire a gurii
se indeparteaza prin proceduri de profilaxie primara (periaj), dar se reface instantaneu dupa realizarea acestora
placa dentara
10
Q
Pelicula dobândită se adsoarbe la suprafaţa structurilor dentare având şi rol de protecţie. Care sunt structurile dure dentare care adsorb pelicule dobândite și care sunt de 4-5 ori mai protectoare comparativ cu aceea adsorbită la nivelul cristalelor de hidroxiapatită? – 2 min
A
Glicoproteinele salivare sunt adsorbite selectiv de cristalele di hidroxiapatita,fiind de retinut faptul ca adsorbtia lor este mult mai puternica la niv cristalelor de fluoroapatita si de fluorohidroxiapatita.
11
Q
Care este deosebirea esenţială între pelicula dobândită şi placa dentară microbiană? – 1min
A
Placa microbiana se formeaza prin transformarea peliculei dobandite, colonizata de primele microorganisme (pelicula nu are microorg, placa microbiana are)
12
Q
Care sunt primele microorganisme care colonizează suprafețele dentare nou erupte și care sunt indicate ca inițiatoare a proceselor carioase? – 1 min
A
Primii colonisti miocrobieni la nivelul cavitatii orale a nou nascutului sunt: Streptococul S.salivarius, Veillonella, lactobacilli si Candida albicans. Pe masura trecerii timpului apar si alti colonisti cum ar fi Actinomycetes, apoi o serie de microorganisme anaerobe si dupa eruptia primilor dinti: streprococii S sangius si S mutans(microorganisme identificate ca responsabile de initierea proceselor carioase).
13
Q
Acumularea și metabolismul microbian de la suprafața sstrucurilor dentare sunt responsabile de producerea: - 2 min
A
Pelicula dobandita ce acopera dintele prezinta o grosime de 0,1-0,8 microni.rapid dupa formare, la nivelul peliculei dobandite apar primele microorganisme care o colonizeaza, transformand-o in placa bacteriana. Colonizarea peliculei dobandite este benefica pentru bacterii care gasesc la acest nivel elemente nutritive necesare supravietuirii . ex: proteine salivare bogate in prolina pot fi degradate , prin intermediul colagenozelor microbiene, in peptide, aminoacizi liberi si mucina care sunt metabolizate de actinomicete si spirochete.
14
Q
Ce sunt adezinele? – 2 min
A
Adezinele sunt proteine de legare prin care unele bacterii se fixeaza la niv dintilor.Exista adezine numite lectine,care recunosc selectiv unii carbohidrati,prin intermediul carora S.mutans si S.sanguis se fixeaza pe dinte.
15
Q
Ce sunt bacteriocinele (bacteriocines), exemple de competiţie intermicrobiană? – 2 min
A
Bacteriocinele sunt substante eliberate de anumiti streptococi, care inhiba fixarea ulterioara a altor specii,precum Actynomices sau Actinobacillus.S-a observat ca daca primul fixat este Actynomices cromogenus,pacientul va prezenta un nr redus de streptococi si mai putine carii dentare si colorari exogene negre specifice.
16
Q
Streptococii mutans eliberează substanțe, numite bacteriocine, care inhibă fixarea, la nivelul plăcilor dentare microbiene a altor microorganisme (copetiție de fixare). Ce microorganisme nu se mai pot fixa în această situație? – 2 min
A
Bacteriocinele sunt substante eliberate de anumiti streptococi, care inhiba fixarea ulterioara a altor specii,precum Actynomices sau Actinobacillus.
17
Q
Ce fluide şi structuri colonizează, în principal, Streptococul S. salivarius? – 1min
A
Streptococul S.salivarius colonizeaza in principal suprafata limbii si saliva.
18
Q
Care este încărcătura electrică a dintelui şi ce generează această proprietate? – 2 min
A
- celulele vii (inclusiv bacteriile) au incarcare electrica „-”, ce le permite fixarea la suprafetele incarcate „+” (dintele)
- glicoproteinele salivare sunt de 2 feluri :
GP „+” - nevascoase
GP „– „ – vascoase, extrem de aderente la dinte
19
Q
Definiţi biofilmul dentar. – 2 min
A
Biofilmul dentar reprezinta o masa complexa de colonii microbiene, aflate intr-o matrice intermicrobiana (aglomerare microbiana cu caracter de ecosistem)depozit format din bacterii primare (600 de specii diferite) si alte microorganisme precum – micoplasme, spori, protozoare, virusi
depozit moale, neuniform, aderent la toate structurile CB → se porneste de la ideea ca exista multiple tipuri de BM produse in diverse medii lichide
20
Q
P.D. microbiană este obişnuit colorată. Care este culoarea iniţială şi care sunt cauzele care determină colorări variate de la galben, roşu la brun, negru etc.? – 2 min
A
Placa dentara in mod obisnuit este de culoare alb-galbuie.Neindepartata la timp,poate capata culori variate.
culori variate :
galben – Penicillium, placa neindepartata de mult timp, coloranti alimentari
rosu – bacterii cromogene, Berratia marcescens, Flavobacterium lutcescens
negru – actinomyces si bacterioides melagenicus
brun – coloratie tabagica
Cauzele culorilor variate :
pigmenti alimentari
microorg. cromogene
fumatul
administrarea anumitor medicamente – obisnuit sarurii de Fe
21
Q
Ce alte microorganisme, pe lângă bacterii, participă la formarea P.D. microbiene? – 1 min
A
La formarea placii dentare microbiene participa, pe langa bacterii,si alte microorganisme precum micoplasme,spori,protozoare sau virusuri.
22
Q
Ca număr câte specii microbiene putem găsi la nivelul P.D. microbiene? 1 min
A
La nivelul P.D. descoperim in mod obisnuit cca 200-400 de specii microbiene.
23
Q
Câte microorganisme putem întâlni într-un mg de placă dentară microbiană? – 1min
A
Intr-un mg de PD microbiana exista 250 milioane de bacterii.
24
Q
Care sunt „zonele de risc” sau unde se acumulază cea mai multă P.D. la nivelul coroanelor dentare? – 2 min
A
Zone de risc – zonele in care, in mod obisnuit, autocuratirea se realizeaza cu dificultate :
subecuatorial
interdentar
suprafata linguala a molarilor md.
la nivelul santurilor si fosetelor coronare
25
Care sunt primele microorganisme care colonizează P.D. (în primele 4 ore) și în ce ordine? – 2 min
La o placa tanara constatam o proportie importanta de coci,in principal streptococi,S.mutans si S.sanguis,dar si speciile Neisseria,Corynebacterium si Rothia.
26
Care sunt microorganismele descoperite într-o P.D. tânără prezentă în şanţurile şi fosetele coronare sau interdentar? – 1 min
studiile arata ca – la nivelul fisurilor, fosetelor coronare ca si in spatiile interdentare, placa dentara tanara – contine: pe langa streptococi , Bacili GP, de regula Actinomicete
27
De ce cocii anaerobi sunt primele microorganisme care colonizează pelicula dobândită? – 2 min
Deoarece ei prezinta forma rotunda ce necesita o energie de fixare mica,
Au o marime redusa
Prezinta o enzima de suprafata ce le faciliteaza fixarea
28
Când nu este îndepărtată, în câte zile P.D. îşi dublează grosimea? – 1 min
In circa 2 zile de la initierea formarii ei,placa isi dubleaza grosimea.
29
Pe măsură ce P.D. se maturizează şi se îngroaşă vom asista la o modificare a componeţei florei microbiene, aspect dependent de cantitatea de oxigen penetrată. Pe ce grosime a plăcii poate penetra oxigenul? – 1 min
Natural, pe masura ce placa se maturizeaza si se ingroasa, cantitate de O2 ↓ - este dovedit faptul ca, O2 nu petreaza P.D mai mul de 0.1 mm
30
Care sunt cauzele care determină lipsa oxigenului la interfața placă/suprafață dentară? – 2 min
Pe masura ce placa se maturizeaza, cantitatea de oxigen scade. Este dovedit faptul ca oxigenul nu penetreaza placa dentara mai mult de 0,1 mm. Astfel in profunzimea placii constatam prezenta speciilor microbiene anaerobe.
31
Între ce zile au loc cele mai dramatice modificări ale floriei microbiene de la interfeţa placă/suprafaţă dentară, unde vom găsi numai microorganisme facultativ sau obligatoriu anaerobe? – 2 min
Intre zilele a 4-a si a 5-a,au loc la interfata dinte/placa,modificarile cele mai dramatice,loc unde supravietuiesc doar microorganismele facultativ sau obligatoriu anaerobe.
32
Din cauza grosimii şi a lipsei de oxigen, în profunzimea plăcii constatăm prezenţa speciilor anaerobe gram-negative, şi anume? – 2 min
Specii microbiene gram negative anaerobe,precum:Treponema denticola,Porphyromonas gingivalis,Prevotella intermedia,Bacteroides forsythus si Fusobacterium nucleatum.
33
Una dintre cele mai frecvente „coagregări microbiene” este aspectul de „ştiulete de porumb” („corn cob”) care se realizează între: - 2 min
Acest aspect apare datorita dispunerii specifice a microorganismelor.Bacteriile filamentoase,dispuse central si perpendicular pe suprafetele coroanelor dentare,sunt inconjurate de coci(S.sanguis).Microorg dispuse perpendicular pot fi forme facultativ anaerobe gram pozitive sau gram negative
34
Un alt aspect de coagregare microbiană este cel de „periuţă”. Care sunt microorganismele care participă la formarea acestui aspect? – 2 min
Aceasta dispunere se datoreaza atasarii perpendiculare,la nivelul unei bacterii filamentoase,a bacililor gram-negativi,adica a spirochetelor,care se constituie in perii periutei.
35
După câte zile de la formare P.D. multiplicarea microorganismelor încetineşte iar placa acumulată devine relativ stabilă? – 1 min
Dupa 21 de zile, multiplicarea bacteriilor incetineste, iar placa dentara devine relativ stabila.
36
În cazul unei gingii sănătoase grosimea plăcii presupune un număr de celule microbiene suprapuse. Care este această grosime? – 1 min
Cand gingia este sanatoasa, grosimea placii dentare este redusa: aproximativ 15-20 celule.
37
În caz de gingivită cronică grosimea plăcii dentare exprimată în număr de celule este de? – 1 min
In cazul gingivitei cronice, grosimea placii dentare este cuprinsa intre 100-300 celule.
38
Substanța uscată a plăcii dentare este formată din multe microorganisme cu un plus pentru cea subgingivală. Procentual, cât reprezintă microorganismele? – 1 min
70-80% din substanta uscata a placii este reprezentata de microorganisme , cu un pluc pentru cea subgingivala.
39
Coeziunea intermicrobiană de la nivelul plăcilor dentar supragingivale este realizată prin intermediul: - 1 min
Coeziunea intermicrobiana este asigurata de prezenta matricei intermicrobiene.
40
Care sunt componentele matricei intermicrobiene care favorizeză stabilitatea plăcii, fixarea fermă a biofilmului microbian ca şi a unor microorganisme, etc.? – 1min
Matricea intermicrobiana a placii se compune,in cea mai mare parte din produse ale metabolismului microbian,in principal,polizaharide extracelulare,substante de origine salivara si exudat gingival.O parte dintre polizaharide sunt lipicioase,caracteristica prin care se favorizeaza stabilizarea si fixarea ferma a biofilmului microbian la suprafata dintelui.De asemenea si proteinele si glicoproteinele salivare favorizeaza fixarea specifica a anumitor microorganisme.
41
La nivelul matricei intermicrobiene a P.D. constatăm o serie de elemente anorganice. Care este rolul benefic al acestor substanţe? – 1 min
Substantele anorganice produc neutralizarea pH-ului si remineralizarea tesuturilor dure dentare.
42
Până când matricea intermicrobiană a P.D. supragingivale nu începe să se mineralizeze ea se poate îndepărta numai prin...? – 1 min
Pana in momentuyl in care matricea intercelulara a P.D. nu se mineralizeaza, ea se poate indeparta mecanic prin periaj dentar.
43
Care este principala caracteristică a plăcilor supragingivale mature? – 2 min
Placa supragingivala matura determina inflamatie gingivala,cu tumefactie si desprinderea marginii gingivale de dinte.
44
Din punct de vedere chimic, P.D. se compune din: - 2 min
PD se compune din apa 80% si substanta organica 20%(microorganisme)
45
În ce zone întâlnim cea mai mare cantitate de P.D. matură? – 1 min
În 1/3 cervicală a dinţilor şi pe suprafeţele interdentare
46
Pe ce suprafeţe dentare se întâlneşte cea mai redusă cantitate de placă dentară şi de ce? – 2 min
Cantitatea cea mai redusa de placa se inregistreaza la nivelul suprafetelor palatinale ale dintilor maxilari,situatia datorandu-se inclinarii dintilor maxilari spre vestibular si mobilitatii limbii.
47
Prin ce metode clinice putem identifica P.D. microbiană şi care este cea mai motivantă pentru pacient? – 1 min
Identificarea clinica :
inspectie
palpare (razuire) cu sonda
colorarea dintilor cu revelatori de placa –CEA MAI MOTIVANTA pt PAC
cand placa este abundenta, matura, volorata variat – se identifica usor prin inspectie, insa de obicei se recomanda colorarea ei
48
Care sunt microorganismele care se regăsesc constant la nivelul plăcilor dentare şi la toţi indivizii? – 2 min
Microorganismele care se gasesc constant la toti indivizii sunt:streptococii S.mutans,S.sobrinus,S.sanguis si actinomicetele.
49
Care sunt după MARSH şi MARTIN, principalele specii microbiene întâlnite la toţi copiii, fără excepţie, la nivelul P.D. supragingivale? – 2 min
La toti copiii,fara exceptie,intalnim speciile Streptococus,Staphylococus,Neisseria,Veillonella.
50
Din punct de vedere al semnificaţiei clinice, P.D. supragingivală reprezintă factorul etiologic principal în producerea ? – 2 min
Formarea placii subgingivale este initiata de prezenta,in vecinatatea festonului gingival,a placii supragingivale mature.Initial,componenta microbiana a placilor subgingivale este influentata partial de componenta microbiana a celei supragingivale.
Reprezinta factorul etiologic prinicpal pentru producerea de :
Gingivite
Tartru supragingival
Carii dentare
51
Pe măsură ce placa dentară subgingivală se maturizează, flora microbiană întâlnită va fi reprezentată, în principal, de: - 1 min
Pe masura ce placa subgingivala se maturizeaza,flora microbiana se modifica,si va fi reprezentata,in principal de bacterii anaerobe,gram negative,mobile.
52
Căror factori se datorează compoziţia microbiană diferită a plăcilor dentare subgingivale comparativ cu a celor supragingivale? – 3 min
Compozitia microbiana a placii subgingivale este diferita de cea a placii supragingivale datorita:accesului limitat oferit de santul gingival spre cav orala(rezista in sant doar anumite bacterii anaerobe),zona este ferita de efectele perierii mecanice efectuate de pacient,iar prezenta microorganismelor care se hranesc cu proteine este favorizata(cele supragingivale necesita carbohidrati)
53
Prezenţa hemogloginei la nivelul şanţului gingival favorizează suprevieţuirea a 2 microorganisme specifice. Care sunt acestea? – 1 min
Hemoglobina favorizeaza supravietuirea Porphyromonas gingivalis si Prevotella intermedia.
54
În placa subgingivală, unele spirochete precum Treponema denticola are nevoie, pentru supravieţuire, de ptomaine, produse de un alt rezident subgingival. Care este acesta? – 1 min
Ptomainele sunt produse de Fusobacterium.
55
Prevotella oralis şi Veillonella alcalescens produc natural vitamina K, de regulă, convieţuiesc subgingival alături de? – 2 min
Cele 2 microorganisme convietuiesc obligatoriu alaturi de Prevotella intermedia si de Porphyromonas gingivalis,care au nevoie pentru supravietuire de menachinona.
56
Placa dentară subgingivală asociată dintelui este legată de formarea: - 1 min
Formarea placii subgingivale este initiata de prezenta,in vecinatatea festonului gingival,a placii supragingivale mature.
57
Bacteriile patogene parodontale care invadează, în mod natural, canaliculele dentinare expuse permit recolonizarea spaţiului subgingival la o anumită perioadă de timp după efectuarea detartrajului şi a planării radiculare. Care este, în medie, acest interval? – 1 min
Recolonizarea pungilor parodontale are loc la cca 40-42 de zile.
58
Ce conţin, în principal, P.D. subgingivale asociate peretelui moale a şanţului gingival, care este orientarea acestor componente şi ce le lipseşte? – 2 min
Contine in principal bacterii mobile si spirochete,care nu prezinta o orientare anume.La acest nivel nu se observa prezenta matricei microbiene,retentia microorganismelor datorandu-se calitatilor tesutului gingival.De asemenea,la acest nivel se observa si cel ale sistemului imun,in principal limfocite.
59
În şanţul gingival (punga parodontală) se întâlnesc elemente ale apărării imune, reprezentate în principal de leucocite. Dintre acestea cât la % sunt PMN? – 1 min
95% PMN
| restul sunt Ly și Mo
60
În cazul gingiei sănătoase, ce specii microbiene întâlnim la nivelul şanţului gingival? – 2 min
Microflora este similara cu cea constatata initial la placa supragingivala:specii microbiene gram pozitive facultativ anaerobe,streptococi,bacili facultativ anaerobi si actinomyces.
61
Definiţi gingivita. – 1 min
Gingivita reprezinta o inflamatie nespecifica,localizata la nivelul marginii gingivale.Ea este diferita de inflamatiile parodontale specifice,unde sunt afectate toate componentele structurale parodontale si unde intalnim un nr limitat de specii microbiene(inflamatie specifica),care insa dezvolta forme variate si specifice de parodontopatii marginale progresive.
62
Care este factorul etiologic principal al producerii gingivitelor şi care sunt alte câteva cauze supra adăugate? – 3 min
Gingivita, inflamatia reversibila, are ca factor etiologic principal acumularile de placa dentara, la care se pot adauga si cauze sistemice, precum sarcina, sau alte modificari hormonale, ce o pot favoriza. De asemenea, ca factori etiologici mai pot fi incriminate si boli ereditare, precum fibromatoza sau administrarea unor medicamente, precum fenitoinul, indicat in controlul crizelor comitiale
63
Ce conţine lichidul crevicular, enumerând elementele care se constitue în prima linie de apărare a inserţiei epiteliale faţă de atacurile bacteriene? – 2 min
In mod normal,fluidul crevicular are rol de protectie.El realizeaza spalarea santului gingival si indepartarea microorganismelor patrunse la acest nivel,iar prin continutul in leucocite,in elemente ale sistemului complement,in anticorpi si enzime,protejeaza smaltul si parodontiul marginal fata de atacurile bacteriene.
64
În caz de gingivită care sunt primul şi al doilea semn de inflamaţie? – 1 min
Primul semn este reprezentat de sangerarile produse in timpul periajului iar al doilea de cresterea fluxului lichidului crevicular secretat.
65
Prezenţa continuă a plăcilor patogene la nivelul şanţului gingival pot cauza leziuni ce se extind la nivelul căror structuri parodontale? – 2 min
Prezenta continua a placilor patogene poate cauza extinderea leziunilor si la nivelul ligamentelor parodontale,a cementului radicular si a osului alveolar,cu afectarea insertiei epiteliale si a osului alveolar de suport.
66
Care sunt consecinţele apariţiei leziunilor la nivelul ligamentelor parodontale, a cementului radicular şi a osului alveolar? – 2 min
Consecintele acestor leziuni sunt pierdera insertiti epiteliale si a osului alveolar de suport,moment in care vorbim de boala parodontala.
67
Care sunt cele trei microorganisme incriminate, ca principale, în producerea parodontopatiei marginale a adultului? – 2 min
Cele trei microorganisme incriminate de producerea parodontopatiei marginale sunt:Porphyromonas gingivalis,Prevotella intermedia,Actinobacillus actinomycetemcomitans.
68
Care sunt cauzele majore ale producerii parodontopatiei agresive a adultului? – 2 min
Studiile au aratat existenta unor afectari prezente la nivelul raspunsului imun al individului.Un rol important il joaca si fumatul,care conduce la aparitia unor defecte de fagocitoza,ce favorizeaza o susceptibilitate crescuta a organismului in fata actiunii patogene a bacteriilor(fusobacterium, prevotella, porphyromonas)
69
Între boala parodontală şi o serie de afecţiuni sistemice există o strânsă legătură. Care sunt aceste afecţiuni? – 2 min
Respectivele microorganisme ca si produsele lor toxice patrund in circulatia sanguina si ajung oriunde in organismul uman. Boala parodontala se leaga de o serie de afectiuni sistemice: ateroscleroza; nasteri premature; diabet si complicatiile acestuia;afectiuni pulmonare;atac cerebral.
70
Comparativ cu pacientul cu parodonţiu sănătos cei cu parodontopati sunt mai predispuşi la atacuri cardiace sau cerebrale. De câte ori creşte acest risc pentru parodontopaţi? – 2 min
Se constata ca in boala parodontala sunt: de 1,5-2 ori mai multe atacuri de cord si de 3 ori mai multe atacuri cerebrale comparative cu persoanele neafectate parodontal.
71
Care sunt principalele caracteristici ale Parodontitei juvenile localizate? –4 min
Forma clasica de boala implica distrugeri la nivelul osului alveolar, circumscrise incisivilor si primilor molari permanenti. Intalnim parodontopatie juvenila la adolescent aparent sanatosi, specific fiind faptul ca pe dintii acestor pacienti nu descoperim acumulari importante de placa dentara si nici semen evidente de inflamatie gingivala. Cauza bolii pare sa fie genetica si este legata de imposibilitatea PMN de a-si exercita functiile normale, de migrare si fagocitoza. Retinem, pentru aceasta forma de imbolnavire parodontala, ca flora microbiana a respectivului individ este dominate de prezenta bacililor anaerobi gram-negativi in principal de Actinobacillus actinomycetemcomitans.
72
Care este elementul nutritiv preferat al microorganismelor plăcilor supragingivale? – 1 min
Frecventa aportului de glucide, in special zaharul este elementul nutritiv preferential al microorganismelor placii supragingivale.
73
Cât reprezintă microorganismele din greutatea uscată a plăcii? – 1 min
70-80% din substanta uscata a placii este reprezentata de microorganisme.
74
Ce rezultă din metabolizarea microbiană a carbohidraţilor? – 1 min
Prin metabolizarea rapida a carbohidratilor se produc masiv acizi, ce favorizeaza virarea pH-ului de la interfata placa-structura dentara spre cel critic, de demineralizare(pt smalt la 5-5,5 si 6-6,7 pentru cement radicular).
75
Care sunt valorile pH-ului critic de demineralizare pentru smalţ, pentru smalţul dinţilor recent erupţi şi pentru cementul radicular? – 2 min
Pentru smalt la 5-5,5
Pentru cement radicular 6-6.7
Pentru smaltul dintilor recent eruptiȘ 6,2-6,4
76
Normal, cât este pH-ul plăcii dentare înaintea meselor şi în cât timp revine la valorile de plecare? – 1 min
Inainte de masa, pH-ul de la nivelul placii variaza intre 6,,2-7 si este mai scazut in cazul persoanelor cu susceptibilitate la carie si mai rezistent la persoanele cario-rezistente, Cand se consuma alimente cariogene pH-ul placii scade rapid si revine la valorile de plecare in 1-2 ore.
77
Enumerați substanțele produse prin metabolizarea microbiană a carbohidraților. – 2 min
Din metabolizarea carbohidratilor rezulta:acizi,polizaharide extracelulare si polizaharide intracelulare.
78
Care sunt cele două microorganisme care metabolizează acizii produşi prin metabolizarea microbiană a carbohidraţilor şi care, într-o oarecare măsură influienţează favorabil, comportamentul la carie a individului în cauză? – 1 min
Speciile microbiene precum Neisseria sau Veillonella prezinta capacitatea de a metaboliza acizii produsi si de a determina a scadere limitata a pH-ului placii,prin care se poate influenta intr-o oarecare masura comportamentul la carie al individului.
79
Ce asigură glucanii la nivelul plăcilor dentare supragingivale? – 2 min
Glucanii, prin dextrani in special, asigura stabilitatea si aderenta placii, cat si fixarea anumitor microorganisme.
80
Care sunt principalele polizaharide extracelulare produse la nivelul P.D. supragingivale prin metabolism microbian, cât reprezintă ele din greutatea uscată a plăcii şi care este rolul lor? – 3 min
Polizaharide extracelulare – sunt reprezentate de glucani si fructani. Glucanii, prin dextrani in special, asigura stabilitatea si aderenta placii, cat si fixarea anumitor microorganism, in timp ce fructanii, prin levan, se contituie in sursa energetica pentru oricare dintre microorganismele care dispun de echipament enzimatic specific metabolizarii fructozei
81
În ce scop sunt utilizaţi fructanii (prin levan) de către microorganismele prezente la nivelul P.D.? – 2 min
Fructanii, prin levan, se contituie in sursa energetica pentru oricare dintre microorganismele care dispun de echipament enzimatic specific metabolizarii fructozei.
82
Care sunt polizaharidele intracelulare? – 1 min
Polizaharide intracelulare – sunt reprezentate de glicogen si amilopectina.
Acestea iau naștere din descompunerea anumitor zaharuri cu moleculă mică – glucoză și maltoză. Sunt metabolizate în perioadele de absență din consumul elementelor nutritive necesare supraviețuirii.
83
Care sunt cele mai numeroase elemente celulare ale sistemului imun care acţionează în inflamaţia parodontală şi cât reprezintă ele ca procent din totalul acestora? – 2 min
La nivelul santului gingival, organismul se apara prin multiple mecanisme :
Ac (IgG, IgM, IgA)
sistem complement
leucocite – 95% neutrofile, restul Ly și Mo
84
Ce element al sistemului imun se întâlneşte într-o proporţie apreciabilă la pacientul cu o bună sănătate a structurilor dento-parodontale? – 1 min
La pacientul cu un status bun al sanatatii orale IgA secretorii.
85
În funcţie de componenţa microbiană şi de alte caracteristici, câte tipuri de P.D. au fost identificate? – 2 min
Exista 3 tipuri de placa dentara:
- PD cariogena,
- PD generatoare de boala parodontala
- PD generatoare de tartru dentar.
86
Ce reprezintă materia alba, din ce se compune şi care este semnificaţia ei clinică? – 3 min
Materia alba reprezinta depozitul dentar moale care acopera, in mod obisnuit, placa dentara neindepartata o lunga perioada de timp.
Din punct de vedere structural, material alba reprezinta o acumulare de bacterii vii si moarte, de celule epiteliale descuamate, de leucocite dezintegrate, de proteine salivare si de resturi alimentare.
Clinic, este clar vizibilă, fără a necesita colorare. Este un depozit dentar moale, gros, de culoare albă sau alb-gri, asemănător brânzei de vaci.
87
Care sunt depozitele dentare care se pot îndepărta și prin simpla clătire a gurii? – 1 min
Depozitele dentare și resturile alimentare, spre deosebire de pelicula dobândită și de placa dentară se poate îndepărta prin:
clătire viguroasă
proiectarea jetului de apă al sprayului de aer-apă al unitului dentar
sau al irigatoarelor orale
88
Materia alba este descoperită obișnuit pe fața vestibulară a frontalilor maxilari. Dați un exemplu de caz clinic care constant prezintă un asemenea depozit dentar și indicați care este semnificația practică a acestui fapt? – 2 min
Obisnuit, depozitul se descopera pe fata vestibulara a frontalilor maxilari , mai ales la pacientul cu respiratie orala. Acest tip de respiratie este favorizata de prezenta unui obstacol la nivelul cavitatii sau foselor nazale sau ca obicei vicios.
Gura intredeschisa expune grupul frontal maxilar care vor fi uscati,neavand parte de curatirea si protectia oferita de saliva, fapt ce va favoriza aparitia placii dentare.
89
Care sunt cauzele acumulărilor alimentare interdentare (pătrundere verticală şi orizontală)? – 2 min
Cauzele acumularii alimentelor prin patrundere verticala:prezenta spatierilor interdentare,mobilitate dentara,dezechilibre ocluzale.
Patrunderea orizontala se datoreaza papilelor interdentare care apar decapitate.
90
Ce pot genera acumulările alimentare interdentare ne îndepărtate lungi perioade de timp? –2 min
Stagnarea resturilor alimentare interdentar, pe langa mirosurile generate, favorizeaza producerea cariilor dentare si a complicatiilor parodontale.
91
Tartrul dentar este factorul etiologic principal în declanşarea şi evoluţia afecţiunilor parodontale? – 2 min
Prezenta permanenta a P.D. la suprafata tartrului se constituie drept factorul etiologic principal in producerea bolilor parodontale. Acesta genereaza probleme parodontale
Mult timp T.D. a fost considerat factorul etiologic principal in declansarea si evolutia gingivitelor sau a bolilor parodontale. Astazi,in cazul imbolnavirilor parodontale,P.D. este considerata factorul etiologic principal,in timp ce tartrul se constutie intr-unul secundar,ce obliga insa la indepartarea periodica,profesionala.
92
De ce depinde formarea tartrului dentar şi după cât timp apar primele centre de mineralizare la nivelul P.D.? – 3 min
Tartrul se formeaza prin mineralizarea PD mature.Procesul de mineralizare incepe la 24-72h de la formarea placii microbiene.Primii centri de mineralizare apar la interfata dinte/placa dentara.Formarea tartrului dentar incepe pe durata momentelor de alcalinitate orala si este favorizata de prezenta bacteriilor filamentoase la niv PD mature.
93
Care este obiectivul major al terapiei parodontale nechirurgicale? – 1min
Este de a indeparta tartrul ,implicit placa dentara obtinand astfel suprafete dentare netede si lucioase
94
În tratarea bolilor parodontale o etapă obligatorie este terapia parodontală nechirurgicală. În ce constă această terapie? – 2 min
Detartrajul profesional cu ajutorul unui instrument special fabricat – indepartarea tartrului ,implicit placa dentara, obtinand astfel suprafete dentare netede si lucioase, fiind facilitata igienizarea cotidiana corecta.
95
Definiţi tartrul dentar. – 2 min
Tartrul dentar reprezinta depozitul dentar dur,calcificat,aderent la structurile dure dentare dar si la constructiile artificiale,prezente in gura pacientului.
96
Tartrul dentar se descoperă în principal la nivelul anumitor suprafețe dentare. Care sunt acestea și de ce el se formează cu predilecție în aceste zone? – 2 min
Clinic, T.D. se observa in mod obisnuit in treimea cervicala a dintilor, inclusiv la nivelul santului gingivo –dentar si in principal pe fetele linguale ale frontalilor mandibulari si pe cele vestibulare ale molarilor superiori, adica pe suprafetele dintilor aflati in vecinatatea orificiilor de deschidere a ductelor glandelor salivare majore.
97
În ce interval de timp se atinge maximum de grosime şi întindere a depozitelor de tartru şi care este cauza stopării acumulării lui? – 2 min
Grosimea max a straturilor de tartru se obtine intr-o perioada de la 10 saptamani la 6 luni.Dupa aceasta perioada ritmul depunerilor se reduce,probabil datorita uzurilor mecanice produse natural pe durata masticatiei.
98
Care este ionul anorganic prezent în fluidul oral care favorizează, în principal, formarea T.D.? – 1 min
Studiile au aratat ca mineralizarea este influentata,in principal,de prezenta fosfatului,si mai putin de cea a calciului.
99
Care sunt factorii favorizanţi care influienţează viteza de formare a tartrului dentar? – 3 min
Factori favorizanti: - retentivitatile anatomice(santul de la niv jonctiunii smalt-cement)
Cantitatea si calitatea salivei secretate,respiratia orala,traume ocluzale,obiceiuri vicioase
Boli:astmă bronsic(depun de 2 ori mai mult tartru),fibroza chistica
Fumatul
Compozitia salivei unor indivizi,bogata in calciu si fosfat,ceea ce grabeste mineralizarea PD mature
100
Care sunt substanţele care prezente la nivelul cavităţii orale pot reduce cantitatea de tartru dentar format? – 3 min
- substante de origine salivara precum piruvatul de sodiu,mai ales cel parotidian
- unele medicamente:beta-blocante,diuretice,anticolinergice
- paste de dinti cu pirofosfat sau ioni ai metalelor precum zincul;tetrasodiu-pirofosfat,disodiu-dihidrogen-pirofosfat
101
Când pacientul nu reușește să reducă viteza de formare a tartrului dentar e recomandă: - 2 min
- folosirea de paste de dinti antitartru( contin pirofosfati, citrat de Zn , clorura de Zn si triclosan)
- un control mecanic(periaj) al formarii placii cat mai frecvent
- folosirea gumei de mestecat
102
Tartrul supragingival se depune în straturi succesive de P.D. mineralizată între care există straturi de peliculă dobândită mineralizată. Cum se numește acest ultim strat? – 1 min
Linii incrementale?
103
În cazul animalelor crescute în condiţii sterile (germen free) putem avea tartru. Care este mecanismul formării lui? – 2 min
Tartrul format pe suprafetele dentare ale animalelor crescute in conditii sterile prezinta o matrice organica de origine non-microbiana (pelicula dobandita ) care se mineralizeaza. Astfel apar cristalele de hidroxiapatita si fosfat octocalcic.Sursa ionilor minerali este: -saliva pentru TD supragingival ,lichidul crevicular si exudatul inflamator pentru TD subgingival.
104
Care sunt afecţiunile sistemice sau procedurile medicale care favorizează producerea abundentă de T.D.? – 2 min
Anumite boli, precum astmul bronsic sau fibroza chistica, influenteaza viteza depunerilor de tartru.Copiii afectati de aceste boli depun de 2 ori mai mult tartru; la fel se intampla si cu cei cuboli psihice sau la cei hraniti prin intermediul sondelor gastrice
105
Agenţii antitartru (pirofosfaţi, citrat de zinc, clorură de zinc, triclosan) pot genera efecte secundare nedorite. Care sunt acestea şi ce se recomandă? – 2 min
Efectele secundare ale agentilor antiplaca sunt:
- Hipersensbilitatea dentinara
- Iritatii ale tesutului gingival
- Se recomanda limitarea utilizarii agentilor antitatru.
106
Chimic, din ce se compune tartrul dentar matur? – 2 min
- 75-85% subst anorganice (calciu, fosfat, carbonat, sodiu, magneziu, potasiu, clor, zinc, fluor)
- 15% subst organice (resturi de microorganisme moarte, celule epiteliale descuamate, colesterol, aminoacizi, keratina, fosfolipide) + microorganisme vii in placa dentara adiacenta
- 8 % apa
107
Ce conţine, în principal T.D. supragingival recent format (în primele 2 săptămâni)? – 1 min
BRUSHITE: B- CaH (PO4) – 2H2O
108
Unde se găsesc preponderent cristalele de hidroxiapatită la nivelul tartrului supragingival? – 1 min
Se gasesc in interiorul TD SUPRAGINGIVAL
109
Care sunt cristalele predominente de la nivelul tartrului subgingival? – 1 min
Mineralul (cristalul) predominant la nivelul TD subgingival este fosfatul tricalcic(W) care contine in proportie de 3% Mg.
110
Sunt situaţii clinice când într-o zonă a arcadelor dentare, coroanele sunt acoperite în întregime de tartru. Care este cauza producerii acestei situaţii clinice? – 2 min
Atunci cand TD acopera intreaga suprafata coronara se constata ca in zona respectiva nu se mai efectueaza de mult timp masticatie ca urmare a durerilor provocate de carii profunde netratate, de lipsa antagonistilor etc.
111
Cum evidenţiem prezenţa tartrului dentar supra- și subgingival? – 3 min
```
TD SUPRAGINGIVAL
-inspectie
-palpare cu sonda
-colorare cu revelatori de placa( DISCLOSINGAGENTS)
TD SUBGINGIVAL
-palpare cu sonda exploratoare
-poate sa transpara prin grosimea marginii gingivale,aspect facilitat de culoarea lui inchisa
-radiografiere si folosirea endoscopului
```
112
Enumeraţi caracteristicile tartrului subgingival. – 2 min
- se descopera pe suprafete dentare care participa la formarea santurilor gingivale si a pungilor parodontale
- este mai dur decat TD supragingival
- culoare gri spre negru
- este subtire si foarte aderent
113
Care sunt cauzele care contribuie la culoarea închisă a T.D. subgingival? – 2 min
Culoarea inchisa se datoreaza sangerarilor generate de prezenta tartrului si degradarii ulterioare a hemoglobinei,dar si prezentei anumitor bacterii.
114
La ce dentiţie întâlnim T.D. şi după ce vârstă îl întâlnim într-un procent de 100% (la multe grupuri populaţionale)? – 2 min
TD se intalneste in cantitati variate la orice varsta,atat la dentitia permanenta cat si la cea temporara.Exista grupuri populationale la care descoperim,la indivizii de peste 30 de ani,depozite de tartru in proportie de 100%.
115
Revelatorii de placă se comercializează sub două forme și poate să fie folosiți de către cine? – 2 min
Colorantii de placa sunt comercializati sub forma de solutii sau tablete cu care profesionistul,sau chiar pacientul,o poate colora,procedeu prin care se sesizeaza locurile in care aceasta ramane neindepartata.
116
Care sunt cerinţele pentru un revelator de placă ideal? – 4 min
Revelatorul de placa ideal trebuie:
- sa prezinte capacitate de colorare selectiva,deci sa coloreze doar placa
- sa coloreze evident placa si dupa ce pacientul si-a clatit viguros gura cu apa;culoarea trebuie sa dispara de la nivelul suprafetelor dentare,dar si de la al celorlalte tesuturi moi,pana la sfarsitul sedintei de tratament,colorantul putand,in cel mai rau caz,sa se indeparteze rapid prin periere profesionala/personala
- sa prezinte gust placut,prin care se evita respingerea metodei,unul din scopurile utilizarii revelatorilor fiind acela de motivare a pacientului
- sa prezinte o buna difuzibilitate,sa acopere rapid suprafetele dentare,extinzandu-se si pe fetele interproximale ale coroanelor dentare
- sa prezinte in plus,calitati antiseptice si astringente;pot fi folositi inaintea detartrajului cu dublu scop,de colorare si ca antiseptic.
117
Care sunt scopurile folosirii revelatorilor de placă dentară? – 3 min
Revelatorii de placa se utilizeaza in mai multe scopuri:
- pt individualizarea metodelor de periere si de curatare mecanica a placii
- la educarea si motivarea pacientilor
- pt autoevaluarea corectitudinii controlului mechanic al placii
- pt evaluarea pe termen lung a eficientei metodelor de control al placii, ce vor fi modificate daca scorurile obtinute la calcularea indicilor de placa sunt nesatisfacatoare
- la realizarea graficelor de evolutie a igienei orale sau a studiilor epidemiologic, prin efectuarea repetata a indicilor de placa
118
Care dintre revelatorii de placă NU se mai folosesc şi din ce motive? – 2 min
S-a renuntat la solutia Skinner pe baza de iod,datorita alergiilor produse,si la fucsina bazica 0,2-0,3% datorita continutului in anilina,si implicit,a potentialului cancerigen.
119
Care este cel mai indicat şi utilizat revelator de placă şi de ce? – 1 min
Eritrozina este cel mai utilizat revelator de placa.
colorant vegetal hidrosolubil care coloreaza in rosu suprafetele acoperite de placa.
este cel mai utilizat revelator de placa
comercializat sub forma de tablete si solutii
120
Înaintea cărei proceduri stomatologice contraindicăm colorarea plăcii dentare? – 1 min
Nu se efectueaza colorarea dintilor in sedinta in care se realizeaza sigilarea santurilor si a fosetelor coronare.
121
În ce proporţie halitoza se datorează cauzelor orale şi dintre acestea cât reprezintă retentivităţile feţei dorsale a limbii? – 2 min
```
Studiile au stabilica ca cca 90% dintre „respiratiile rau-mirositoare” au origine orala.
Limba incarcata (saburala0 – fata dorsala poate adaposti, in retentiile suprafetei, anumite MO, care in circumstante speicale, pot genera substante rau mirositoare
```
122
Pentru a reduce halitoza matinală ce se recomandă? – 2 min
Se recomanada ca seara, inainte de culcare, sa realizam igenizarea, inclusiv a fetei dorsale a limbii si sa utilizam o apa de gura antiseptica
123
Care sunt cauzele orale ale halitozei? – 4 min
```
infectii parodontale
limba saburala;fata dorsala a limbii poate adaposti anumite microorganisme care pot genera substante rau mirositoare
xerostomia
restaurarile dentare deteriorate sau supraextinse,care pot acumula resturi alimentare fermentabile
proteze dentare incorect igienizate
leziuni orale patologice(cancere)
infectii faringo-amigdaliene
despicaturi de palat
```
124
Care sunt cauzele non-orale ale halitozei? – 4 min
afectiuni ale tractului respirator,infectii prezente la nivelul pasajului nazal,sinuzite,amigdalite,pneumonii,TBC
afectiuni ale tractului digestiv(reflux esofagian,hernie hiatala,cancer gastric)
ciroza hepatica
insuficiente hepatice si renale
diabet
administrarea anumitor medicamente:hipertensive,antidepresive
fumatul
125
Când pacientul expiră cu gura închisă şi percepem miros neplăcut vom concluziona că halitoza are ce cauză? – 1 min
Cand pacientul respira cu gura inchisa si percepem miros neplacut,cauza poate fi nazala.
126
Care sunt cele mai frecvente cauze ale halitozelor percepute la copilul mic? – 2 min
La copilul mic,halitoza este cauzata cel mai adesea de infectii faringo-amigdaliene,vegetatii adenoide sau de prezenta corpilor straini in fosele nazale
127
Care este cauza cea mai frecventă a halitozei la pacientul în vârstă? – 1 min
La pacientul in varsta,cauza cea mai frecventa este o proteza mobila incorect igienizata.
128
De câte feluri pot fi halitozele (după Miyazachi)? – 2 min
Halitoza poate fi reala,dar se pot inregistra si psudo-halitoze,sau chiar halitofobie cand pacientul se plange de mirosuri,fara ca ele sa poata fi percepute obiectiv.
129
În 2000, halitoza genuină (adevărată) a fost împărţită în două. Ce presupune această modificare? – 2 min
```
Halitoza reala – se imparte in :
halitoza fiziologica :
halena evidenta ca intesitate, si peste nivelul social acceptat
halena fetida a CB
nu se depisteaza nicio afectiune sau stare patologica ce ar putea determina mirosul
halitoza patologica
orala
extraorala
```
130
Ce se înţelege prin pseudo-halitoze şi prin halitofobie (la ce pacienți o întâlnim de regulă)? – 2 min
Pseudo-halitoze – halena nu este perceputa de persoanele din jur,dar pacientii se plang de existenta ei.
Halitofobie – apare la pacientii cu modificari psiho-somatice;pacientul continua sa creada ca sufera de halitoza si dupa ce tratamentul insttuit a dat rezultate.
131
Numiţi situaţiile când putem înregistra halitoze tranzitorii? – 2 min
```
Gura uscata
Foame(ketoza)
Stres
Fumat
Igiena precara
Consumul anumitor aimente: ceapa, usturoi
```
132
Care sunt substanţele care contribuie la producerea halitozei şi care este termenul general folosit pentru a le numi? – 3 min
Mirosul neplacut al gurii apare ca urmarea a producerii, prin metabolismul microbian proteolitic (microorganisme GN ce actioneaza la pH-uri alcaline) in principal a compusilor sulfurici volatili (VSC) – H2S, metil-mercaptan, dimetilsulfat, dimetildisulfat
La producerea mirosurilor orale mai contribuie si prezenta altor substante – precum compusii aromatici volatili (indol, scatol), acizi organici (acetic, propionic), amine (cadaverina, putresceina)
133
În caz de halitoză de origine orală care este tratamentul indicat? – 3 min
Se indica utilizarea:
- pastelor de dinti cu triclosan si bicarbonate de sodiu (care reduc productia de VSC)
- gumelor de mestecat, care mascheaza halitoza, pe termen scurt, prin modificarile de pH realizate
- se incearca stimularea secretiei salivare, prin miscari masticatorii ample
- clatiri cu ape de gura (obisnuit, cu clorhexidina 0,2%, listerina), evitandu-se pe cat posibil cele cu alcool, glicerina sau oxidanti puternici, datorita efectelor secundare prezentate, in principal acela de uscare a tegumentelor si a mucoaselor.
134
Perierea feței dorsale a limbii, insistând mai ales pe zona ei distală, se efctuează, recomandabil, fără pastă de dinți deoarece: - 2 min
Prin curatirea florei microbiene de pe fata dorsala a limbii se constata ca:
- se reduce cantitatea de placa supragingivala depusa,cat si numarul de microorganisme prezente la nivelul fluidului oral
- se reduce halena fetida
- se realizeaza o stimulare a troficitatii tesuturilor moi periate;si
- se favorizeaza perceptia gustativa
135
Pastele de dinţi recomandate la perierea dinților pacienţilor cu halitoză sunt acelea care au în compoziţie următoarele substanţe? – 2 min
Triclosan si bicarbonat de sodiu, care reduc productia de VSC (compusi sulfurici volatili)
136
În caz de halitoză se indică şi clătiri cu ape de gură, (în principal, pe bază de digluconat de clorhexidină) ce nu conțin anumite substanţe şi de ce? – 2 min
se evita cele cu alcool, glicerina, oxidanti puternici – datorita efectelor secundare prezente, in principal acela de uscare a tegumentelor si mucoaselor
137
Pentru a obţine o igienă orală optimă sunt necesare? – 2 min
Este necesar un control al P.D. efectuat zilnic, corect. Prin indepartarea zilnica, se obtine reducerea grosimii placii si anumarului de microorganism existente la acest nivel.
138
Prin ce mijloace (specifice prevenţiei primare) se poate intervenii împotriva depunerilor de placă dentară? – 3 min
A.mijloace mecanice de control al P.D., reprezentate:
-in principal: de preiaj dentar
si
-auxiliar: de dental floss (ata dentara), scobitori, periute interdentare si unitufa, stimulatoare gingivale si razusa de limba.
B.mijloace chimice antiplaca.
139
Care sunt criteriile de care trebuie să ţinem cont în individualizarea îngrijirilor oro-dentare (igienizare)? – 2 min
Individualizarea ingrijirilor oro-dentare tine cont de:
1) nevoia de sanatate orala a persoanei in cauza
2) de prezenta factorilor de risc pentru producerea : Cariei dentare si Bolilor parodontale
3) abilitatea (intelegerea si manualitatea) individului de a-si realiza igiena orala
140
Nevoile personale zilnice de îngrijire orală presupune ca de cel puţin 2 ori/zi să efectuăm: - 3 min
Sa efectuam periaj dentar, care nu poate fi inlocuit cu nici un alt mijloc de control al placii bacteriene, lui adaugandu-i-se, in anumite situatii clinice, alte mijloace mecanice auxiliare sau/si mijloace chimice antiplaca.
141
În ce scop este folosită periuţa de dinţi şi periajul dentar? – 2 min
Periutele de dinti siperiajul sunt indicate in scopul curatirii eficiente si confortabile a dintilor si a tesuturilor moi din vecinatatea acestora.
142
Care sunt cerinţele pe care trebuie să le îndeplinească periuţele de dinţi manuale? – 3 min
Cerintele pe care trebuie sa le indeplineasca periutele de dinti manuale sunt: sa fie rezistente, ieftine si sa prezinte filamente cu capete rotunjite, prin care sa curate eficient structurile oro-dentare, avand efecte negative minime.
143
Mânerul periuţelor de dinţi prezintă un mâner ergonomic (legat de formă și grosime), în ce scopuri? – 2 min
Manerul periutelor de dinti prezinta un maner ergonomic, pentru a permite o prize eficienta si o manevrare comoda.
144
Suprafaţa activă a periuţei dentare manuale se prezintă într-o multitudine de forme. Ce formă este recomandată în cazul pacientului cu aparate ortodontice fixe? – 1 min
In cazul pacientului cu apparat orthodontic fix forma capului activ al periutei trebuie sa fie concave sau evazatape latime.
145
Duritate periuțelor manuale este stabilită în funcție de: - 2 min
Duritatea periutei dentare este data de diametrul si lungimea filamantelor.
146
Care sunt dezavantajele filamentelor din păr natural pentru care asemenea periuţe de dinţi devin de ne recomandat? – 4 min
Dezavantajele periutelor cu fire de par natural sunt:
-periutele nu pot fi standardizate, ca duritate, deoarece diametrul firelor din par natural variaza intre 0,087-0,475mm;
-se uzeaza rapid si neuniform;
-nu au aceeasi rezistenta, de la un aminal la altul, si sunt diferite ca proprietati, in functie de zona geografica de unde provin, de varsta animalului si de anotimp;
-firele nu prezinta celasi diametru si, in plus, prezintaa un microcanal, in mijloc, ce permite acumularea apui cat si a microorganismelor-in special, la nivelul placii dentare.
Studiile demonstreaza ca pe aceasta cale se pt transmite diverse infectii microbiene;
-firele periutelor devin rapid deosebit de moi, pe masura umezirii si a uzurii;
-si-cel mai negative aspect, nu pot fi taiate intr-o suprafata uniforma, plana
147
Care sunt avantajele utilizării filamentelor artificiale? – 3 min
Avantajele utilizarii filamentelor artificiale sunt:
- se curate si se usuca rapid (24h) daca sunt inute in pozitie vertical intr-o atmosfera deschisa;
- mult mai rezistente si de 10 ori mai elastic, decat perii naturali;
- capul rotunjit respinde (acumuleaza apa si resturile organice;
- mult mai rezistente la cumularea de bacterii, fungi, etc, comparative cu perii naturali;
- filamentele sintetice produc o abraziune mai redusa, datorita flexibilitatii superioare;
- se fabrica usor si la preturi de cost redusee;
- se pot standardiza, filamentele constitutive prezentand acelasi diametru.
148
Care sunt factorii de care depinde eficienţa periajului dentar, legat şi de multitudinea situaţiilor clinice ? – 3 min
Factorii care influenteaza rezultatul periajului sunt: indemanarea pacientului, miscarile imprimate, presiunea folosita, frecventa si timpul acordat, configuratia arcadelor dentare, numarul de dinti prezenti pe arcade sau al constructiilor stomatologice existente.
149
După ce vârstă recomandăm utilizarea pastei de dinţi la copii? – 1 min
Dupa varsta de 2 ani.
150
De la apariţia primului dinte şi până la vârsta de 2 ani cine realizaeză perierea dentară? – 1 min
Perierea dentara este efectuata de parinte/tutore/ingrijitor si fara pasta de dinti.
151
Câtă pastă de dinţi recomandăm copilului, cu vârsta, între 2 şi 4 ani la un periaj? – 1 min
Cantitatea de pasta recomandata copiilor intre 2-4 ani este jumatate de bob de mazare.
152
Perierea dentară la copilul 5-7 ani înseamnă o cooperare copil-părinte. În ce constă aceasta? – 1 min
Acest lucru presupune efectuarea periajului de catre copil sub supravegherea parintelui.
153
După ce vârstă a copilului constatăm o coordonare neuro-musculară normală care îi permite acestuia să-şi efectueze periaje dentare corecte? – 1 min
Dupa varsta de 8 ani constatam o coordonare neuro-musculara nornala.
154
Care sunt avantajele utilizării periuţelor dentare cu filamente artificiale şi cap activ rotunjit? – 4 min
Avantajele utilizarii periutelor dentare cu filament artificiale si cap active sunt:
- eficienta in curatarea zonei cervicale a coroanelor dentare, atat proximal cat si la niv.lizereului gingival;
- traumatizarea minima a tesutului gingival periapt;
- curatirea santului gingival, inclusiv interproximal, fara a genera discomfort;
- utilizabile in jurul aplicatiilor ortodontice fixe sau ale aparatelor de imobilizare in fracturile de maxilar;
- previn sau minimalizeaza abraziunea dentara cat si escoriatiile gingivale, in cazul unei perii viguroase;
- de indicat in cazul gingiilor afectate de gingivite ulcero-necrotice sau de gingivite cornice severe, de durata etapelor de vindecare postdetartraj si a planarii radiculare sau in postchirurgia parodontala;
- este priuta ideeala pt.copilul mic, indicate atunci cand se incepe periajul danturii temporare.
155
Forma gâtului periuţei reprezintă un aspect important în manevrarea periuţei prin care, ce, se influienţează? – 1 min
Se influenteaza comfortul si durata periajului.
156
Care sunt factorii care influenţează alegerea unei periuţe dentare, implicit a durităţii ei? – 3 min
Factorii sunt:
- dexteritatea si manualitatea, motivatia, abilitatea si inteligenta pacientului, care vor influenta si alegerea metodei de periere;
- statusul sanatatii gingivale si parodontale;
- morfologia coroanelor clinice si incongruenta dento-alveolara, cu inghesuire sau spatiere;
- expunerea radacinilor dentare;
- preferintele profesionistului catre o anumita metoda de periaj si un anumit tip de periuta, dar si cea a pacientului, care poate ramane credincios propriilor periute si obisnuinte, atunci cand rezultatul controlului placii bacteriene este bun;
- metoda de periaj aleasa.
157
Când se înlocuieşte o periuţă dentară? – 2 min
Frecventa inlocuirii periutelor este de 3-4 luni, sau cand constatam ca perii s-au evazat, s-au rupt ori si-au pierdut flexibilitatea.
158
Care sunt argumentele pentru care periajul de seară este numit principal? – 3 min
Argumentele sunt: individual nu mai are motive de graba, el avand timpul necesar pentru efectuarea unei perieri dupa o tehnica corecta.
In acest fel se indeparteaza cat mai mult din P.D. existenta, se indeparteaza resturile alimentare acumulate, reducandu-se si numarul microorganismelor prezente. Microorganismele restante au pe durata somnului cele mai bune conditii de supravietuire si multiplicare, cavitatea orala oferind umididate, caldura, intuneric, in timp ce cantitatea de saliva secretata atinge nivelul cel mai scazut.
159
Care sunt obiectivele periajului dentar? – 3 min
1. de indepartare si de intrerupere a ciclului de formare si de maturizare a P.D.;
2. de curatare a suprafetelor dentare de resturi alimentare si coloratii extrinseci;
3. de stimulare a troficitatii si de keratinizare a tesuturilor gingivale;
4. prin folosirea pastelor de dinti profilacice(terapeutice) se obtin stoparea sau chiar vindecarea unor afectiuni reversibile, aparute la niv. structurilor dento-parodontale.
160
În conformitate cu ciclul circadian al secreţiei salivare în jurul cărei ore avem cea mai redusă cantitate de salivă secretată nestimulat sau când avem cea mai abundentă salivaţie? – 1 min
Cea mai redusa cantitate de saliva se secreta, nestimulat, in jurului orei 4 dimineata, iar cea mai mare in jurul orei 12, la pranz.
161
Ce se recomandă profilactic când pe durata zilei consumăm alimente cariogene? – 2 min
Se recomanda un al treilea periaj, iar daca el nu este posibil, se recomanda folosirea unei gume de mestecat fara zahar sau chiar simpla clatire cu apa.
162
Care sunt - după Wilkins - metodele vibratorii de periere manuală? – 2 min
Metode vibratorii : STILLMAN, CHARTRES, BASS
163
Metoda de periere manuală Collis (simultan sulculară) în ce grupă de metode se încadrează și căror pacienți este recomandată - după Wilkins? – 2 min
Pe scurt:
- e necesara o periuta Collins cu manunchiuri de filamente laterale pe fiecare margine a periutei suficient de lungi pentru a patrunde in santurile gingivale v si o, un rand de manunchiuri centrale scurte – rezulta- periere a 3 suprafete in acelasi timp
- Filamentele laterale patrund in santurile gingivale in unghi de 45 grade, dupa ce filamentele au patruns in sant – miscare scurta in fata si in spate (metoda vibratorie), - dupa efectuarea a 10 miscari se trece la urmatorul grup de 2-3 dinti
164
Metoda de periere Bass. – 5 min
Este o tehnica larg acceptata, datorita eficientei cu care se curata placa dentara din jurul si direct din santul gingival. Ea a fost produsa de Bass, fizician si primul decan al Scolii de Medicina din Tulane, Louisiana. Zona margiana gingivala si a coletului coronar este implicata in mod deosebit in controlul infectiilor gingivale si parodontale.
Autorul recomanda folosirea periutelor dentare moi, continuarea curatirii spatiilor interdentare cu ajutorul dental floss-ului. Tehnica a fost conceputa pornindu-se de la ideea ca infectia gingivala debuteaza, de obicei, la nivelul marginii gingivale si, in principal, la nivelul papilei interdentare. Indicatie: tuturor pacientilor – pentru a indeparta biofilmul dentar din vecinatate sau direct de la nivelul marginii gingivale; indicate pentru spatiile interdentare deschise si coroanele dentare cu convexitati exaggerate + suprafete radiculare expuse.
Metoda se indica pacientilor cu problem parodontale ce prezinta spatii interdentare libere, suprafete radiculare expuse, postchirurgie parodontala, dar si celor cu terapie protetica fixa care prezinta coroane de acoperire realizate cu limita subgingivala sau purtatorilor de anumite aparate ortodontice.
Metoda presupune plasarea filamentelor direct in santul gingival, deci in sus pentru maxilar si in jos pentru mandibular. Periuta se plaseaza in unghi de 45 de grade fata de axul lung al dintelui si spre apical, cuprinzand cu fata activa atat suprafetele dentare cervicale cat si marginea gingivala vecina.
Urmeaza sa efectuam o presiune usoara asupra gingiei, dar fara a produce indoirea filamentelor, prin care fortam patrunderea acestora in santul gingival si interdentar. Miscarea de curatire este una de vibrare scurta, in fata si in spate, fara deplasarea perilor, insumand cate 10 asemenea miscari pentru fiecare grup dentar. Se trece la urmatorul grup de 2-3 dinti, repetand miscarea descrisa anterior. Miscarea este repretata de-a lungul arcadelor, curatind astfel atat fetele vestibulare, cat si pe cele orale ale tuturor dintilor.
Frontal, atat palatinal, cat si lingua, periuta este introdusa in lungul ei, cu plasarea filamentelor in santurile gingivale de curatat. Urmeaza o miscare de curatire spre exterior, prin care filamentele indeparteaza placa prin elasticitatea miscarii lor.
Probleme care pot aparea – neajunsuri:
Sunt pacienti care nu au o buna manualitate si au dificultati cu asezarea periutei in unghiul de 45 de grade cerut si in santul gingival.
In cazul celor exagerat de zelosi, vibratiile aplicate pot conduce la traumatizari cronice ale marginilor gingivale.
165
Tehnica de periere Bass este larg acceptată. Care este principalul motiv? – 2 min
Este o tehnica larg acceptata, datorita eficientei cu care se curata placa dentara din jurul si direct din santul gingival
Zona margiana gingivala si a coletului coronar este implicata in mod deosebit in controlul infectiilor gingivale si parodontale.
166
Căror pacienți indicăm, în principal, metoda de periere Bass? – 3 min
Indicatie: tuturor pacientilor – pentru a indeparta biofilmul dentar din vecinatate sau direct de la nivelul marginii gingivale; indicate pentru spatiile interdentare deschise si coroanele dentare cu convexitati exagerate + suprafete radiculare expuse.
pacientilor cu probleme parodontale ce prezinta spatii interdentare libere, suprafete radiculare excpuse
postchirurgie parodontala
pacienti cu terapie protetica fixa care prezinta coroane de acoperire realizate cu limita subgingivala
purtatori de aparate ortodontice
167
În ceea ce priveşte metoda de periere Bass modificată care sunt recomandările, de ultimă oră, ale lui E.M. Wilkins? – 2 min
In cazul metodei “Bass modificata”, ce presupune ca, la sfarsitul miscarilor de vibrare efectuate, sa se execute si o miscare de rulare spre ocluzalul dintilor periati – pentru a indeparta placa si la nivelul restului coroanelor dentare.
Dezavantaje:
Prin asezarea repetata a periutei la nivelul marginii gingivale fixe, dupa efectuarea miscarii de rulare, se poate traumatiza gingia libera.
Reasezarea periutei in santul gingival, dupa miscarile de rulare efectuate, consuma timp inutil.
Pacientul este tentat sa efectueze premature miscarea de rulare, astfel ca igienizarea zonei sulculare este deficitara.
Sunt motive pentru care Esther Wilkins recomanda ca metoda de periere Bass modificata sa nu fie practicata, preferandu-se indicarea metodei de periere Bass propriu-zise sau a celei de rulare.
168
Metoda de periere Collis – simultan sulculară. – 4 min
Se realizeaza numai cand dispunem de periuta dentara Collins. Aceasta presupune existenta a cate unui rand de manunchiuri de filament pe fiecare margine a periutei, suficient de lungi, pentru a ajunge in santurile gingivale, vestibulare si orale – cand periuta se plaseaza deasupra suprafetei ocluzale a dintilor de periat. Este o periuta de dinti care ofera, prin acest aranjament, 3 suprafete de periere in acelasi timp.
Metoda Collins se recomanda:
Pacientilor care nu prezinta manualitatea necesara realizarii unui periaj sulcular clasic;
Pacientilor cu dizabilitati, a caror igiena este efectuata de o alta persoana;
Copiilor carora li se efectueaza periajul dentar.
Periuta este astfel construita incat filamentele laterale sa patrunda simplu in santurile gingivale, sub un unghi de 45 de grade. In cazul dintilor cu coroane lungi, periuta va fi inclinata spre vestibular sau oral, pentru ca filamentele sa patrunda in santurile gingivale de curatat. Dupa ce filamentele au patruns in santurile gingivale, miscarea imprimata periutei este cea specifica metodelor vibratorii, adica miscari scurte, in fata si in spate. Dupa efectuarea celor 10 miscari scurte de vibrare, periuta se muta pe urmatorul grup de 2-3 dinti ce urmeaza a fi periati.
169
Metoda de periere prin rulare (roll or rolling stroke method). – 5 min
PE SCURT:
Suprafata activa a periutei se plaseaza direct in 1/3 cervicala a dintilor de curatat si pe gingia din vecinatate
Suprafata laterala a periutei este introdusa paralel cu arcadele dentare si spre apical
Portiunea din plastic a capului periutei – la nivelul marg incizale/ suprafetei ocluzale
Cu partea laterala a filamentelor se preseaza usor gingia – se poate albii usor – dupa care se efectueaza rotirea periutei – maturarea suprafetelor dentare de curatat
Se repeta de 6 ori pe fiecare grup dentar, atat vestibular, cat si oral
Suprafetele palatinale ale frontalilor maxilari si linguale ale frontalilor mandibulari se curata cu periuta plasata de-a lungul ei – se plaseaza suprafata activa pe gingie – miscare de maturare , va fi o presare si o rulare in sus la md si in jos la mx, fiecare zona se repeta de cel putin 6 ori
170
Metoda de periere Stillman. – 5min
La origine, Stillman a propus un periaj care sa realizeze masajul si stimularea troficitatii mucoasei gingivale, cat si curatirea ariei cervicale a coroanelor dentare. Se recomanda ca suprafata activa a periutei de dinti soft/moale sau medie sa se plaseze partial pe gingie si partial pe dinte, in directie apicala.suprafata activa este plasata apical – sus la max si jos la md
periuta este corect plasata cand partea de plastic a capului periutei este la nivelul suprafetei ocluzale/ marg incizale
cu suprafata laterala a filamentelor presam cu blandete gingia, pana cand aceasta se albeste usor
171
Metoda de periere manuală Stillman modificată. – 2 min
suprafata activa este plasata apical – sus la max si jos la md
periuta este corect plasata cand partea de plastic a capului periutei este la nivelul suprafetei ocluzale/ marg incizale
cu suprafata laterala a filamentelor presam cu blandete gingia, pana cand aceasta se albeste usor
rotirea periutei spre un unghi de 45 grade cu axul lung al dintelui
rotatii scurte de vibrare-curatare
fiecare grup dentar – numaram pana la 10/ minim 6 rotatii pentru fiecare grup dentar
pentru fetele palatinale si linguale se repeta tehnica descrisa la rulare
172
Metoda de periere Charters. – 5 min
PE SCURT:
Metoda obliga introducerea periutei cu suprafata activa direct spre ocluzal sau spre marginea incizala
Varfurile filamentelor in jos – mx si in sus –md
In contact cu mucoasa gingivala prin suprafata laterala a filamentelor
Suprafata activa a filamentelor la limita margine gingivala libera- suprafata dentara
O usoara presiune, patrunderea interdentara a vf filamentelor, in timp ce suprafata laterala a filamentelor va presa marginea gingivala
Se continua cu o miscare de vibrare-rotare blanda dar ferma
Vibrarea se realizez prin rotirea manerului si se face pentru fiecare grup dentar, numarand pana la 10
Suprafetele orale sa fie periate prin tehnica stillman modificata
173
Căror pacienţi indicăm metoda de periere Collis? – 2 min
Metoda Collins se recomanda:
Pacientilor care nu prezinta manualitatea necesara realizarii unui periaj sulcular clasic;
Pacientilor cu dizabilitati, a caror igiena este efectuata de o alta persoana;
Copiilor carora li se efectueaza periajul dentar.
174
Care sunt indicaţiile metodei de periere manuală prin rulare? – 3 min
Indicatii:
La copiii si tinerii cu tesut gingival normal conturat si relativ sanatos, cand metoda sulculara poate parea dificila; pentru toti pacientii indiferent de varsta.
In alternanta sau combinata cu tehnicile vibratorii: Bass, Charters, Stillman.
Ca etapa pregatitoare in implementarea unei noi metode de periere precum Stillman, la care pozitia initiala este identica.
175
Căror pacienţi se recomandă metoda de periere Charters? – 2 min
Metoda se recomanda pacientilor:
Cu spatii interdentare libere, spre exemplu la pacientii care au suportat interventii chirurgicale parodontale si care ofera suprafete radiculare expuse.
La indepartarea placii bacteriene de sub intermediarii lucrarilor protetice fixe.
Pentru curatirea componentelor aparatelor ortodontice fixe.
176
La copilul mic, între 2 şi 4-5 ani, cine efectueză periajul, cu câtă pastă şi care sunt metodele de periaj recomandate? – 3 min
Intre 2 si 5 ani se indica ca pasta de dinti folosita sa fie de marimea unui bob de mazare, periajul fiind realizat sau asistat de catre parinte. Parintele trebuie sa il realizeze deoarece copilul nu prezinta abilitatile necesare pentru efectuarea unui periaj eficient fara ajutor si supraveghere.
- se indica metoda Fones
177
Metoda de periere manuală Fones. – 4 min
PE SCURT:
introducerea periutei intre obraz si suprafetele dentare de curatat – pacientul tine dintii in ocluzie
suprafata activa intra in contact lejer cu gingia ultimilor molari maxilari
miscare – larg circulara, de maturare, efectuata cu o usoara presiune dinspre gingia maxilara spre cea mandibulara
la nivelul frontal – dinti sunt pozitionati cap la cap, iar miscarea este asemnatoarea cu cea descrisa anterior.
suprafetele linguale/palatinale – periate prin miscari de du-te – vino antero-posterioare
178
În cazul metodei de periere manuală Fones care este mișcare de periere recomandată pentru suprafețele dentare linguale și palatinale? – 2 min
Suprafetele linguale si palatinale sunt periate prin miscari de du-te-vino antero-posterioare
179
Metoda de periere manuală verticală – Leonard. – 4 min
PE SCURT:
cu dintii cap la cap in zona frontala – se plaseaza suprafata activa a periutei in unghi drept cu axul lung al dintilor
se realizeaza fara o presiune exagerata, iar la final se indica o usoara rotatie cand se ajunge in contact cu gingia
presiunea utilizata este suficienta pentru patrunderea filamentelor interdentar
d. mx si md. Nu sunt curatati prin aceleasi serii de miscari, ci separat.
180
Care este cauza principală pentru care metoda de periere verticală este mai puțin recomandată? – 1 min
Tehnica este mai putin recomandata datorita leziunilor gingivale produse
181
Metoda de periere orizontală. – 4 min
Este metoda cea mai utilizata, in principal de pacientul care nu a fost niciodata instruit cu privire la o anumita tehnica de periere. De asemenea, chiar daca multor pacienti li se indica o anumita metoda de periere, putini renunta la aceasta deoarece este simplu de efectuat. NU SUNT CURATATE prin aceasta miscare spatiile interdentare, ba mai mult, depozitele moi indepartate de pe suprafetele dentare libere vor fi fortate interdentar, actiune prin care se favorizeaza producerea cariei si a parodontopatiei.
Distrugerile se inregistreaza mai ales la nivelul dintilor proeminenti, dar si la nivelul marginii gingivale libere vecine, la nivelul carora vom inregistra in timp abraziuni dentare si retractii gingivale, mai ales in cazul in care folosim o periuta dentara dura, pasta de dinti abraziva, forta, etc.
Poate fi INDICATA la dentitia de lapte, curatarea fiind favorizata de forma de clopot a acestora si este TOTAL CONTRAINDICATA la dentitia permanenta.
182
Care sunt argumentele pentru care metoda de periere orizontală este considerată cea mai nocivă? – 3 min
- cea mai nociva metoda de periere – distrugerile apar la dintii proeminenti dar si la marginea gingivala vecina = abraziuni dentare + retractii gingivale (mai ales daca se foloseste o periuta de dinti dura, o pasta de dinti abraziva, forta)
- prin aceasta miscare – suprafetele interdentare nu sunt curatate, depozitele moi de pe suprafetele dentare libere vor fi fortate interdentar => producerea cariilor si a parodontopatiei
183
Dintre toate metodele de periere comentate de Wilkins, pentru adult, care este metoda de periere cea mai nocivă şi de ce? – 2 min
- cea mai nociva metoda de periere – distrugerile apar la dintii proeminenti dar si la marginea gingivala vecina = abraziuni dentare + retractii gingivale (mai ales daca se foloseste o periuta de dinti dura, o pasta de dinti abraziva, forta)
- prin aceasta miscare – suprafetele interdentare nu sunt curatate, depozitele moi de pe suprafetele dentare libere vor fi fortate interdentar => producerea cariilor si a parodontopatiei
184
Căror arii de la nivelul arcadelor dentare trebuie să le acordăm o atenţie deosebită pe durata periajului dentar? – 4 min
VESTIBULAR: in dreptul PM si C, unde gingia fixa este subtire iar abraziunea dentara se produce frecvent, la nivelul dintilor inclinati, cum este in cazul molarilor mandibulari inclinati lingual(retentii),
- la nivelul dintilor cu suprafetele radiculare expuse, unde cementul si dentina radiculara ofera o rezistenta mai redusa la abraziune
- la nivelul furcatiilor radiculare expuse
- la nivelul suprafetelor dentare aproximale ce marginesc spatiile edentate
- caninul si incisivul lateral, atat maxilari cat si mandibulari, pe partea dreapta sunt insuficient periati la dreptaci si invers ptr stangaci
- la nivelul suprafetelor distale ale celor mai multi dintre dintii posteriori
185
Cum se efectuează perierea suprafeţelor ocluzale, de ce se indică şi care este cea mai recomandabilă mişcare? – 3 min
Se indica ptr:
-indepartarea placii si a microorganismelor acumulate la nivelul fisurilor si a fosetelor ocluzale
-in scopul igienizarii suprafetelor care NU participa la masticatie din varii motive
-marginea restaurarilor stomatologice
-obligatoriu inaintea realizarii siglarilor
In acest scop, suprafata activa a periutei se aseaza cu filamentele perpendicular pe cea ocluzala. Manerul periutei se plaseaza paralel cu suprafata ocluzala a dintilor laterali.
Se pot efectua 2 tipuri de miscari:
-VIBRARE: prin care periutei i se imprima o miscare usor CIRCULARA, care dureaza ptr fiecare grup dentar periat cca 10 s
-filamentele sunt fortate(presate) sa patrunda in santuri si fosete, dar fara ca acestea sa se indoaie; se repeta miscarea de 10 ori ptr fiecare grup dentar periat
RECOMANDABIL: sa combinam cele 2 tipuri de miscari;
Miscarile orizontale de frecare, trebuiesc evitate deoarece asa curatam doar varfurile proeminente ale cuspizilor, fara a curata si la nivelul santurilor si fosetelor retentive.
186
Căror pacienţi le recomandăm, în mod special, periaj dentar mecanic? – 3 min
Recomandat pacientilor:
- cu aparate ortodontice fixe;
- cu tratamente protetice complexe;
- cu implanturi dentare;
- cu anumite dizabilitati fizice /psihice, ele trebuind sa fie manevrate de parinte/ingrijitor;
- care practica un periaj argesiv;
- incapabili sa-si efectueze corect periajul manual (incluzand aici si copilul mic)
187
Care sunt avantajele oferite de periajul dentar mecanic? – 6 min
Eficienta maxima in:
- controlul placii dentare si coloratiilor extrinseci;
- combaterea tartrului;
- reducerea incidentei gingivitei si ptr reducerea la minimum a efectelor negative ale acesteia.
188
Cum timpul destinat periajului mecanic este mai redus pentru aceeaşi cantitate de placă curăţată, specificaţi cât timp este necesar curăţirii a 75% din placa prezentă pentru periajul mecanic şi cât timp pentru cel manual? – 2 min
Studiile efectuate arata ca 75% din placa se indeparteaza cu periuta mecanica in cca 1 min, in timp ce pentru aceeasi cantitate de placa, curatata manual, este nevoie de 6 min-BOYD 1997
189
Prin periere mecanică timp de 2 min obţinem o îndepărtare a P.D. de 84% sau de 93% în câte minute? – 1 min
O curatire optima se obtine printr-un periaj mecanic de 2 min, placa indepartandu-se in proportie de 84%, pana la 93%, dupa 6 min
190
În cazul în care indicăm pacientului periaj mecanic care sunt sfaturile/indicațiile de care acesta trebuie să le primească (să țină cont) de la profesionist? – 4 min
Aspecte generale:
vom alege periute cu filamente de nailon si cap activ rotunjit,
vom selectiona pastele de dinti cele mai putin abrazive,
vom utiliza o cantitate redusa de pasta,care se intinde pe suprafetele dentare de curatat,inainte de a puna in functiune periuta mecanica,actiune prin care evitam imprastierea ei pe suprafetele inconjuratoare
oricare din tehnicile de periaj manual descrise anterior poate fi utilizata si in cazul perierii dintilor cu periute mecanice
periajul incepe dintr-o zona distala spre anterior,insistandu-se asupra curatirii structurilor santului gingival,accentuandu-se curatirea suprafetelor proximale dar si a restaurarilor stomatologice
miscarile se fac cu viteza si presiune redusafara a produce indoirea filamentelor,
se evita curatirea cu prea mare presiune la niv.restaurarilor acrilice sau la niv. cementului radicular expus.
191
Care sunt aspectele de care ţinem seama când indicăm o anumită metodă de periere? – 3 min
Tinem seama de:
statusul de sanatate a componentelor cavitatii orale
alinierea dentara, prezenta cariilor si a obturatiilor, prezenta edentatiilor si intinderea lor, prezenta protezarilor, a aparatelor ortodontice mobile sau fixe, a inflamatiei gingivale sau cea a pungilor parodontale
sanatatea generala, incluzand aici afectiunile musculare sau dizabilitatile psihice
varsta pacientului cat si manualitatea dovedita de acesta
interesul si motivatia observate
usurinta si talentul cu care explica profesionistul
192
Din punct de vedere al periajului dentar, ce recomandăm în zonele unde avem infecţii sau leziuni traumatice? – 2 min
In caz de zone afectate de infectii sau leziuni traumaice ale mucoaselor, se indica perierea normala a restului suprafetelor dentare, in timp ce, in zonele afectate, periajul este stopat pentru o perioada limitata de timp. Pentru igienizarea acestor zone, se recomanda clatiri cu solutii saline caldute, prin care se favorizeaza vindecarea si se faciliteaza indepartarea tesuturilor necrozate.
193
Unde se găsesc cele mai multe microorganisme (70%) la nivelul structurilor cavităţii orale şi de ce? – 2 min
Cele mai multe microorganisme(70%) se gasesc la nivelul fetei dorsale a limbii, datorita suprafetei afractuoase create de prezenta papilelor filiforme,mai lungi,si a celor fungiforme,mai scurte,sau de prezenta fisurilor linguale,care uneori pot masura cativa mm adancim
194
Care sunt motivele pentru care se indică perierea feţei dorsale a limbii? – 3 min
Prin curatirea florei microbiene de pe fata dorsala a limbii se constata ca:
se reduce cantitatea de placa supragingivala depusa,cat si numarul de microorganisme prezente la nivelul fluidului oral
se reduce halena fetida
se realizeaza o stimulare a troficitatii tesuturilor moi periate;si
se favorizeaza perceptia gustativa
195
Curăţirea feţei dorsale a limbii reprezintă şi parte a tratamntului indicat în cazul anumitor afecţiuni sau situaţii clinice. Care sunt acestea? – 3 min
Curatirea limbii se face in limba neagra paroasa, dupa utilizarea clorhexidinei, pentru combaterea halenei, la pacientii cu xerostomie, cu limba incarcata, fisurata, sau in cazul fumatorilor.
196
În funcţie de situaţia clinică pe lângă perierea dinţilor ce alte entităţi, părţi ale cavităţii orale, mai pot să fie periate? – 2 min
Mai pot fi periate mucoasa crestelor alveolare edentate, mucoasa boltii palatine – se recomanda inca din antichitate
197
Unde avem, la nivelul structurilor cavităţii orale, încărcătura microbiană cea mai mare, medie şi mică? – 2 min
Cel mai mare numar de microorganiste(70%) se gasesc cantonate la niv.suprafetei dorsale a limbii, fiind urmat, din acest punct de vedere, de cele de la niv.santului si mai ales al pungilor parodontale, si abia apoi de cele de la niv. P.D. supragingivale.
198
Care sunt recomandările și cum va proceda profesionistul în cazul în care indicăm pacientului o nouă metodă de periere dentară manuală? – 3 min
Tinem seama de:
statusul de sanatate a componentelor cavitatii orale
alinierea dentara, prezenta cariilor si a obturatiilor, prezenta edentatiilor si intinderea lor, prezenta protezarilor, a aparatelor ortodontice mobile sau fixe, a inflamatiei gingivale sau cea a pungilor parodontale
sanatatea generala, incluzand aici afectiunile musculare sau dizabilitatile psihice
varsta pacientului cat si manualitatea dovedita de acesta
interesul si motivatia observate
usurinta si talentul cu care explica profesionistul
199
Studiile arată că efectele negative ale periajului dentar apar când se depăşeşte o anumită forţă. Care este aceasta? – 1 min
O forta mai mare de 2 N
200
În cadrul efectelor negative ale periajului dentar apare termenul de feston gingival McCall. La ce se referă şi cum poate fi descris clinic? – 2 min
Festonul gingival McCall se realizeaza atunci cand marginea gingivala apare boselata, ferma si festonata. Acest aspect clinic reprezinta o consecinta neinflamatorie fibrotica a unui periaj efectuat gresit, cand marginea gingivala libera reactioneaza ingrosandu-se.
201
În cadrul efectelor negative ale periajului dentar apare termenul de fisuri Stillman. La ce se referă şi cum poate să fie descris clinic? – 3 min
Favorizata de un os alveolar subtire, de regula in regiunea vestibulara.
Apar datorita periajului viguros , folosirii periutelor dure sau uzate, dentifrice abrazive etc.
Aspect cinic particular- retractie gingivala sub forma unei crestaturi fine, in special in dreptul caninilor sau al altor dinti vestibularizati
202
Definiţi termenul de eroziune dentară, enumeraţi cauzele posibile, recomandări preventive. – 3 min
Eroziunea – pierdere progresiva de substanta dura dentara datorata agresiunii chimice si a unui pH sub 5.5 si fara implicare microbiana.
Cauze : externe – obiceiuri alimentare dezechilibrate si consumul excesiv de alimente si lichide acide sau intrinseci – productie anormala de acizi in cav bucala in caz de : bulimie si/sau anorexie nervoasa, boli cu reflux gastro-esofagian, hernie hiatala
Preventie – periajul la cel putin 1 ora dupa consumul alimentelor si bauturilor acide, timp in care se permite salivei sa declanseze remineralizarea suprafetelor dentare afectate.
Alti factori – xerostomia sau modificari ale capaciatii de tamponare a salivei, compozitia salivei datorita diferitelor afectiuni, administrare de medicamente sau inaintarea in varsta
203
Pe lângă factorii etiologici principali, extrinseci (ex. consum excesiv de alimente acide) sau intrinseci (ex. acid gastric) la producerea eroziunilor dentare mai participă și alți factori, numiți suplimentari. Care sunt aceștia? – 2 min
Alti factori – xerostomia sau modificari ale capaciatii de tamponare a salivei, compozitia salivei datorita diferitelor afectiuni, administrare de medicamente sau inaintarea in varsta
204
Ce înţelegeţi prin abraziune dentară, legat şi de perierea dentară şi care sunt aspectele clinice observate? – 3 min
PE SCURT:
uzura normala a substantelor dentare cauzata de alti factori decat masticatia.
Aspecte clinice (periaj) – fetele vestibulare ale dintilor vestibularizati . pierdere de substanta in pana, in zona cervicala, in special la nivelul cimentului expus. Suprafata pierderii de substanta are aspect neted, lucios, de duritate normala.
De regula debuteaza la nivelul cementului radicular denudat, pierderea de substanta se continua la nivelul smaltului din 1/3 cervicala.
Apare ca o excavatie in forma de pana, care se poate extinde pe fata v a mai multor dinti.
Se observa de obicei : la canin si pm maxilari, uneori si la M1, dar poate aparea la orice dinte vestibularizat, inclusiv mandibulari.
205
Definiţi termenul de atriţie. – 2 min
Uzura suprafetelor ocluzale prin masticatie si/sau parafunctii
206
Definiţi termenul de abfracţie. – 2 min
Pierderi de substanta dura dentara datorita fortelor biomecanice ( flexiune, compresie, tensiune) sau degradare chimica – formele cele mai vizibile sunt pierderile de substanta in forma de V de la nivelul zonei cervicale
207
Care sunt cauzele obişnuite ale abraziunilor dentare legat de periajul dentar manual? – 2 min
Utilizarea de paste de dinti abrazive
Miscari de periere orizontale si cu presiune excesiva
Utilizare de periute cu varf al filamentelor fara capat rotunjit
Dinti vestibularizati
208
Când la un pacient constatăm producerea abraziunilor dentare specialistul indică? – 2 min
Specialistul indica folosirea periutelor de dinti cu peri moi (eventual, folosirea periutelor mecanice), schimbarea tehnicii de periaj cu una vibratorie, in timp ce pastele de dinti utilizate vor fi cele mai putin abrazive
209
În funcţie de problemele prezentate de pacient recomandăm curăţirea suprafeţelor dentare aproximale la intervale de cât minim şi cât maxim? – 2 min
In functie de problemele prezentate de pacient si in conformitate cu studiile efecttuate in acest sens cuatirea suprafetelor aproximale se poate face la o distanta de min.12 h sau max. 48.
210
Pe lângă curăţirea mecanică obţinută prin utilizarea mijloacelor mecanice auxiliare prin folosirea lor se mai produc şi alte acţiuni favorabile. Care sunt acestea? – 2 min
Prin folosirea mijloacelor auxiliare, pe langa curatirea mecanica efectuata se obtinei si o modificare favorabila a compozitiei florei microbiene locale, se realizeaza stimularea circulatiei sanguine si a troficitatii tes.moi sau, prin intermediul lor, se pot aplica o serie de substante chimic active, cu rol preventiv sau/si terapiutic.
211
Standard, în cazul unei dentiţii sănătoase, care sunt mijloacele de îndepărtare a P.D. folosite? – 2 min
```
Ata dentara : dental floss
Stimulatoare gingivale interdentare
Scobitori
Periute interdentare si unitufa
Razuse de limba
```
212
Căror pacienţi şi pentru ce zone indicăm folosirea aţei dentare (în special)? – 2 min
Dental floss-ul este indicat, in principal, curatirii mecanice a spatiilor interdentare care prezinta papile integre si fara expunerea cementului radicular. Se recomanda adolescentilor (10-12 ani) si adultilor care au o buna coordonare neuro-musculara a miscarilor. Atunci cand s-a produs retractia gingivala, dental floss-ul se mai poate indica, dar trebuie sa stim ca vor fi necesare mai mult efort, mai mult timp destinat curatirii si o dexteritate superioara.
213
Dental floss-urile au fost confecţionate de-a lungul timpului din mai multe materiale şi anume? – 2 min
Materialele din care au fost confectionate dental floss-urile sunt: fir de matase cerat, materiale sintetice: filamente de nailon, politetrafluoroetilen (teflon).
214
Utilizarea aţei dentare este limitată de prezenţa suprafeţelor radiculare concave. Despre ce suprafeţe este vorba? – 2 min
Suprafete radiculare concave precum: fetele radiculare meziale ale PM maxilari sau, tot cele maziale, ale molarilor mandibulari.
215
Care sunt obiectivele atinse prin utilizarea corectă a aţei dentare? – 5 min
Obiectivele:
să îndepărteze placa şi resturile alimentare din spaţiile interdentare curăţate, atât de la nivelul dinţilor naturali cât şi de la nivelul acelora acoperiţi protetic sau de sub intermediarii protetici, de la nivelul implanturilor dentare sau din jurul componentelor aparatelor ortodontice fixe, etc.
prin urmărirea de către pacient a scămoşării produse, se evidenţiază prezenţa cariilor dentare incipiente, a depozitelor de tartru sau a celor restante după detartraj, ori a restaurărilor stomatologice supraextinse (a iatrogeniilor);
pe durata curăţirii suprafeţelor amintite, se obţine şi lustruirea lor, ele devenind astfel improprii depunerilor ulterioare
se poate realiza şi un masaj blând al papilei interdentare, fapt ce duce la stimularea circulaţiei locale
se poate reduce sângerarea şi inflamaţia gingivală prin limitarea acumulării plăcii şi a tartrului dentar
reduce halitoza
permite aplicarea unor agenţi chimio-terapeutici la nivelul suprafeţelor dentare curăţate sau al celor subgingivale.
216
Dental floss-ul, când este corect folosit, cam câtă placă dentară curăţă (de pe suprafeţele aproximale) şi cam cât pătrunde sub gingival? – 2 min
80% de pe suprafetele aproximale, 2-3.5 mm subgingival
217
Care sunt argumentele pentru care recomandăm folositea aţei dentare înaintea efecturii periajului dentar? – 2 min
faptul că prin curăţarea P.D. se uşurează pătrunderea şi acţiunea fluorurilor conţinute în pastele de dinţi şi indicate în prevenirea cariei dentare;
odată ce a realizat periajul, pacientul îşi simte gura curată şi nu va mai avea motivaţia folosirii aţei dentare şi în plus, nici nu mai rămâne suficient timp pentru folosirea ei.
218
Pacientul care foloseşte dental floss-ul este educat să urmărească fiecare fragment de floss folosit observând? – 2 min
Pacientul este educat sa constate cantitatea de placa curatata sau daca dental floss-ul s-a scamosat.
219
În ce situaţii clinice indicăm folosirea floss threader-ul şi ce este el? – 2 min
Cand pacientul prezinta pct. de contact interdentare ferme, care nu pot fi trecute de dental floss, se recomanda folosirea dispozitivelor special fabricate, asemanatoare acelor de cusut, floss threader, cu care se reuseste introducerea firuluide in locurile de curatat, direct sub punctul de contact, sub punti dentare. Se poate utiliza dental floss-ul atunci cand avem de curatat fata mucozala a puntilor dentare, coletul implanturilor dentare sau componentele aparatelor ortodontice fixe.
220
În ce situaţii clinice indicăm folosirea „floss holder” (dispozitivele de fixare a dental floss-ului)? – 2 min
In cazul pacientului neindemanatic, al celor cu incapacitati fizice, cu maini si degete groase, cu deschidere redusa a gurii sau cu reflex de voma.
221
În ce situaţii clinice (căror zone) indicăm folosirea superfloss-ului - TUFTED DENTAL FLOSS? – 2 min
Indicat pt. curatirea spatiilor interdentare cu papila usor retrasa, a fetei mucozale a intermediarilor puntilor dentare, a componentelor aparatelor ortodontice fixe, a implanturilor si a furcatiilor expuse
222
Ce este, cum se utilizează şi în ce situaţii clinice indicăm folosirea panglicii dentare – knitting yarn? – 2 min
Aceasta rep. o suprafata textila lata si plana care se utilizeaza vaselinata. Indicata pt. curatirea spatiilor interdentare largi sau a acelora fara punct de contact ferm, la niv.elem. de agregare sau sub intermediarii puntilor dentare, marginesc diasteme si treme, al suprafetelor distale ale ultimului dinte de pe arcada.
223
În ce situaţii clinice recomandăm folosirea benzilor de tifon (gauze strip)? – 2 min
Se folosesc pt. curatirea suprafetelor dentare aproximale care marginesc bresele edentate neprotezate, a spatiilor interdentare largi, a suprafetelor distale ale ultimilor molari de pe arcada, si a constructiilor protetice fixe sprijinite pe implanturi.
224
Care este recomandarea principală a stimulatoarelor gingivale? – 1 min
Sunt recomandate in primul rand pentru masajul tesutului gingival, prin care sa imbunatateste si keratinizarea mucoasei.
225
În ce scopuri sunt recomandate stimulatoarele gingivale? – 2 min
Sunt recomandate pentru masajul tesutului gingival, la indepartarea P.D. si a resturilor alimantare acumulate in spatiile interdentare cu papila decapitata, la nivelul furcatiilor expuse si a marginilor gingivale libere.
226
De ce stimulatoarele gingivale din cauciuc şi de formă conică sunt cele mai indicate? – 2 min
Sunt cele mai indicate deoarece sunt moi,flexibile, usor de adaptat spatiilor interdentare de curatat. Sunt mai putin traumatizante si mai usor de intretinut. Conurile din cauciuc se introduc in spatiile interdentare libere, dinspre vestibular si dinspre oral, perpendicular pe axul lung al dintilor.
227
De câte ori pe zi recomandăm folosirea stimulatoarelor gingivale? – 1 min
Se recomanda folosirea stimulatoarelor 1 data sau exceptional de 2 ori/zi
228
În ce situaţii clinice indicăm folosirea scobitorilor dentare, conice, montate (Toothpick in holder) şi în ce scopuri? – 4 min
Scobitorile montate sunt indicate in urmatoarele situatii:
1. la indepartarea placii de-a lungul marginii gingivale si din interiorul santului sau al pungilor parodontale
2. la curatarea suprafetelor radiculare concave
3. la curatarea suprafetelor accesibile de la nivelul furcatiilor
4. la curatarea componentelor aparatelor ortodontice si a celor protetice
5. pe lângă acţiunea de curăţire, scobitorile mai sunt folosite şi la aplicarea de substanţe chimice active, în cazul zonelor cu hipersensibilitate dentinară ( fluoruri) sau la nivelul pungilor parodontale ( clorhexidina)
229
În ce situaţie clinică indicăm folosirea scobitorilor interdentare din lemn – triunghiulare (wooden interdental cleaner), în ce fel şi care este mişcarea de curăţare indicată? – 2 min
Scobitoarea triunghiulara este recomandata pacientilor care prezinta RETRACTII GINGIVALE ca urmare a evolutiei bolii parodontale.
Miscarea de curatare este una de DU-TE-VINO, vestibulo-oral si invers, folosite doar dinspre vestibular. Studiile arata superioritatea folosirii scobitorilor de forma triunghiulara constatandu-se reducerile sangerarilor gingivale. Acest aspect este legat de masajul efectuat sau de curatarea superioara realizata prin DEPRESIA PAPILEI INTERDENTARE cu cca 2-3 mm
230
În ce situaţii clinice indicăm folosirea periuţelor interdentare şi în ce scopuri? – 2 min
Ele se indica la curatirea spatiilor interdentare libere, a furcatiilor expuse la pacientii cu aparate ortodontice fixe sau cu lucarari protetice complexe sprijinite si pe implanturi dentare, dar si in zona imobilizarilor dentare si intermaxilare, efectuate in parodontologie sau chirurgie.
Cu ajutorul lor se pot aplica si variate substante active, precum fluoruri, sub forma de pasta de dinti sau de feluri fluorurate, dar si substante antimicrobiene, de regula, clorhexidina sau agenti disensibilizantii.
Se va acorda o grija speciala curatirii implanturilor fabricate din titan, material moale care obliga a o curatire atenta, pentru a evita zgarierea suprafetelor acestora si lezarea tesuturilor moi periimplantare.
231
De câte feluri sunt periuţele interdentare, caracteristici? – 3 min
Pot fi de 3 feluri :
- periuta unitufa: sunt periute care prezinta o parte activa formata dintr-o singura tufa sau dintr-un numar redus de tufe
- periuta conica
- periuta cilindrica (bottle - brushes)
Partea activa a periutelor interdentare este montata la manere speciale, fabricate din plastic, poate avea lungimi de 12-15 mm si lungimi ale filamentelor de 3-5 mm. In cazul celor cu maner propriu, care se folosesc prin prindere directa de maner, dimensiunile sunt de 30-35 mm lungime, la o lungime a filamentelor de 5-8 mm.
Forma periutelor interdentare este cilindrica sau tronconica. Filamentele sunt din plastic, cu capatul activ rotunjit, sunt moi – la un diametru al filamentelor de 0,075 mm – si sunt prinse la mijlocul lor intr-un maner din sarma impletita.
Dupa utilizare vor fi spalate si pastrate intr-o atmosfera deschisa
232
Care sunt indicaţiile periuţelor interdentare şi care pot fi agenţii chimici aplicaţi, limitări? – 3 min
Se indica la:
- curatirea spatiilor interdentare libere, a furcatiilor expuse,
- la pacientii cu aparate ortodontice fixe sau cu lucrari protetice complexe sprijinite si pe implanturi dentare,
- in zona imobilizarilor dentare si intermaxilare, efectuate in parodontologie sau chirurgie.
Cu ajutorul lor se pot aplica si variate substante active, precum fluoruri, sau forma de pasta de dinti sau geluri florurate, dar si substante antimicrobiene, de regula, clorhexidina sau agenti desensibilizanti
233
Cum alegem, cum folosim, ce se recomandă înaintea utilizării lor şi care este mişcarea de curățare realizată cu periuţele interdentare? – 2 min
Periuta ID aleasa va avea un diametru – putin mai mare comparativ cu spatiul de curatat iar miscarile de curatire vor fi undele de du-te-vino, vestibulo-oral si invers.
Pentru o alegere corecta, firma TANDEX pune la dispozitia practicienilor un dispozitiv conic, variat colorat, care in functie de culoarea inregistrata la nivelul spatiului interdentar masurat, indica o anumita marime a diametrului periutei.
Miscarile de curatire vor fi unele de du-te-vino vestibulo-oral si invers.
234
În ce situaţii clinice indicăm folosirea periuţelor unitufă, în ce scopuri şi care este mişcarea de curăţare recomandată? – 3 min
INDICATII:
Ptr curatarea: suprafetelor aproximale, meziale sau distale ale dintilor care marginesc spatiile edentate neprotezate; furcatiilor expuse, implanturilor, sub intermediariii puntilor dentare; fetelor distale ale ultimilor molari ; si a spatiilor interdentare cu papila decapitate
MISCAREA: Este combinata circulara si cu o presiune usoara, intermitenta, aplicata in cazul miscarii sulculare de periere manuala
SCOP: Cu ajutorul lor putem aplica si substante chimice active;
Este capabil sa reduca nivelul de placa si sangerare, dar si parametrii gingivali, in aceeasi masura ca si prin folosirea manuala a dental floss-ului
235
Substanţele antiplacă trebuie să îndeplinească o serie de condiţii. Ce înţelegeţi prin termenul de substantivitate? – 2 min
Sa previna colonizarea microorganismelor la nivelul suprafetelor dentare;
Sa reduca numarul lor la nivelul cavitatii orale;
Sa produca degradarea matricei organice a placii;
Sa influenteze favorabil metabolismul placii;
Sa-i reduca patogenitatea;
Substantivitatea se defineste ca fiind calitatea substantei de a fi absorbita de tesuturi, intr-o zona tinta, si de a ramane active intr-o perioada de timp.
236
Produsele anticarie comercializate sunt testate prin studii dublu-orb care trebuie să dureze minimum? – 1 min
3-6 luni pentru placa si gingivita sau 2-3 ani pentru cele care cerceteaza caria dentara
237
Care este argumentul major al indicării şi folosirii substanţelor antimicrobiene/antiplacă de o largă majoritate a populaţiilor pentru prevenirea producerii gingivitei şi implicit a bolilor parodontale? – 2 min
Majoritatea oamenilor reusesc, obisnuit, o indepartare mecanica a placii de maxim 50% in cele circa 2 minute de periere practicate actualmente.
238
Care sunt cele două modalităţi de indicare spre utilizare a substanţelor chimice antiplacă? – 2 min
. in paralel cu controlul mecanic efectuat zilnic
2. pentru perioade limitate de timp se pot recomanda SINGURE atunci cand pacientului i se interzice periajul anumitor zone pentru cateva zile, in special dupa efectuarea unor interventii chir asupra PD marginal.
239
Daţi exemplu de agent antiplacă antiadeziv şi indicaţi caracteristicile lui. – 3 min
HIDROCLORURA DE DELMOPINOL 0,2% (DH)
Este un alcool aminat;
El este singurul reprezentant,care pe langa efectul antiadeziv,are si unul redus,asupra bacteriilor orale;
Este un agent tensioactiv ce interfera cu formarea matricei intermicrobiene,prevenind sinteza polizaharidelor extracelulare,in principal,a glucanilor;
Datorita acestui fapt placa poate fi indepartata de catre pacient cu usurinta;
Ca efecte secundare retinem: -usoara colorare produsa,mai redusa comparativ cu cea produsa de clorhexidina si care se indeparteaza rapid;
-produce o senzatie de amortire tranzitorie a limbii si senzatie de arsura;
-se administreaza pe termen indelungat fara a genera infectii oportuniste
240
Biguanidele ca antiseptice antiplacă au trei reprezentanţi, dintre care unul principal. Care sunt aceştia? – 2 min
Reprezentantul de baza este DIGLUCONATUL DE CLORHEXIDINA, sintetizat de Davies in 1950
ALEXIDINA
OCTENIDINA
241
Care sunt trei caracteristici principale pentru care digluconatul de clorhexidină rămâne cel mai indicat în scop antiplacă? –2 min
Efectele antiplaca ale digluconatului de clorhexidina se realizeaza prin 2 mecanisme:
1)Fiind un compus cationic, el se leaga de cristalele de hidroxiapatita, la pelicula dobandita, la P.D., la polizaharidele extracelulare si mai ales la mucoasele orale.
Acesta se absoarbe la nivelul cristalelor de hidroxiapatita si produce inhibarea colonizarii microorganismelor la acest nivel.
2)dependent de concentratia folosita, gluconatul de clorhexidina patrunde in citoplasma microbiana unde produce precipitarea proteinelor, cu efect BACTERICID la o concentratie de 100 miugrame/ml (provoaca liza celulei) sau BACTERIOSTATIC, la o concentratie de 0,1 miugrame/ml (interfera cu sistemele de transport prezente la nivelul membranei microbiene)
3)Prezinta un spectru larg antibactericid, antifungic, antiplaca (reduce adeziunea), antiviral(inclusiv HIV,HBV) si deci antiinflamator, aduce rapid pH-ul oral in zone neutre si efectul remanent de 8-12 ore (RAMANE ACTIV)
242
Cât timp rămâne activ digluconatul de clorhexidină? – 1 min
Ramane activ 8-12 ore
243
În 1976, Coulter şi Russel, pe model artificial, constată că clorhexidina inhibă formarea plăcii la cantităţi reduse. Care este această concentraţie? – 1 min
În 1976, Coulter şi Russel, pe model artificial arata ca,este suficienta o cantitate de 0,002% gluconat de clorhexidina ptr a inhiba formarea placii.
244
Digluconatul de clorhexidină administrat timp de 21 de zile reduce numărul Streptococilor mutans cu 26-68%, număr care revine la valoarea de plecare după cât timp? – 1 min
Numar ce revine la valorile de plecare dupa o perioada de 2-6 luni de la incetarea administrarii.
245
Digluconatul de clorhexidină este inactivat de o serie de componente ale pastelor de dinţi. Care sunt componentele care inhibă acţiunea clorhexidinei şi care este indicaţia transmisă în acest sens? – 2 min
Inhibarea efectelor antiplaca-MONOFLUORFOSFATUL DE SODIU
Este inhibata de o serie de ingridiente din compozitia pastelor de dinti (LAURIL SULFATUL DE SODIU, FLUORURILE ANIONICE)
De aceea se recomanda utilizarea lui dupa un anumit interval de timp: 30-60 min dupa periaj
246
Dintre fluorurile componente ale pastelor de dinţi care este aceea care inhibă acţiunea clorhexidinei şi care nu? – 2 min
Inhibarea efectelor antiplaca-MONOFLUORFOSFATUL DE SODIU
| Este inhibata de o serie de ingridiente din compozitia pastelor de dinti (LAURIL SULFATUL DE SODIU, FLUORURILE ANIONICE)
247
Care este cea mai importantă caracteristică, din punct de vedere antimicrobian, a digluconatului de clorhexidină? – 1 min
Gluconatul de clorhexidina este deosebit de activ si impotriva MICROORGANISMELOR PATOGENE PARODONTALE
Efect bactericid asupra S.Mutans si actinomicetelor
248
Digluconatul de clorhexidină este contraindicat în ORL pentru că produce o afectare ireversibilă. Despre ce este vorba? – 2 min
Poate produce totusi surditate cand este introdusa la nivelul urechii medii
249
Care sunt indicaţiile de utilizare a multiplelor produse care conţin digluconat de clorhexidină? – 5 min
1) ca SOLUTIE DEZINFECTANTA:
- decontaminarea suprafetelor;
- dezinfectia instrumentarului sau a mucoaselor, inaintea punctiei anestezice;
2) ca APE DE GURA sau GEL la tratamentul:
- gingivitelor ulcero-necrotice;
- a aftelor;
- a candidozelor;
- amigdalitelor;
- faringitelor;
3) ca SOLUTII ANTISEPTICE la:
- clatirea gurii: este parte a protocoalelor pre- si post-chirurgicale. Se recomanda si postdetartraj, modalitate prin care suplinim un control al placii mai putin eficient ca urmare a sensibilitatilor dureroase, posibile postdetartraj.
- inaintea procedurilor stomatologice: care produc cantitati mari de AEROSOLI (slefuiri, detartraje ultrasonice). Prin care se reduce riscul de infectare, dar si efectele bacteriemiilor
- cei cu IMPLANTURI DENTARE
- pacientii care au suportat IRADIERI in zona capului sau a gatului si implicit la pacientii care prezinta variate grade de XEROSTOMIE;
- ptr a reduce HALITOZA, cand se mai pot recomanda produse cu triclosan, CPC si uleiuri esentiale
- ptr dezinfectia protezelor mobile; Mai ales cand avem de tratat candidoze la pacientii cu proteze mobile (In aceste situatii se recomanda a se trata candidoza cu medicamente antifungice urmand sa folosim clorhexidina ptr a preveni recidivele. Se recomanda chiar mentinerea protezelor in solutie de clorhexidina, procedeu prin care o “sterilizam”)
- clatiri antiseptice inaintea procedurilor stomatologice la pacientii cu boli sistemice grave (precum: diabet, endocardite, discrazii sanguine, cancere, SIDA, purtatorii cronici de hepatita B/C, transplant de maduva osoasa)
- la tratarea PARODONTOPATIILOR si a complicatiile acestora; pacientii cu aparate ortodontice fixe/mobile, cu imobilizari intermaxilare sau cu variate incapacitate fizice/psihice
- pacientul cuprins in grupul celor cu RISC CRESCUT LA CARIE
- ptr cateva zile si la igenizarea zonelor operate (atunci cand periajul este contraindicat)
- IRIGARI SUBGINGIVALE efectuate impreuna cu PLANAREA RADICULARA
- in cazul ulceratiilor de afte minore recidivente (HUNTER &ADDY) reduc: incidenta, durata si severitatea lor
250
În cazul pacienţilor cu variate dizabilităţi antiplacă, se recomandă, o serie de preparate cu clorhexidină sub formă de? – 2 min
In tratarea pacientilor cu variate handicapuri se recomanda produsele cu clorhexidina tip SPRAY si VARNISH.
251
Apele de gură sau gelurile cu clorhexidină (administrate de 2-3/zi câteva săptîmâni) recomandate în caz de ulceraţii, reduc incidenţa, durata şi severitatea acestora. În ce situaţii sunt recomandate, în principal, şi de ce sunt mai puţin indicate în caz tratării aftelor majore, a gingivo-stomatitei ulcero-necrotică etc.? – 3 min
```
Gingivitelor ulcero-necrotice
Aftelor
Candidozelor
Amigdalitelor
Faringitelor
```
252
Cum sunt indicate obişnuit produsele cu digluconat de clorhexidină în afecţiunile parodontale? – 2 min
In tratarea parodontopatiilor si a complicatiilor acestora la pacientii cu aparate ortodontice fixe sau mobile, imobilizari intermaxilare sau cu variate incapacitati fizice si psihice (la cei cu variate handicapuri se recomanda produsele cu CHX de tip spray si varnish)
253
Care sunt efectele secundare produse prin folosirea preparatelor ce conţin digluconat de clorhexidină ca şi posibilităţile de remediere a acestor „defecte”? – 5 min
1)Colorarea bruna : a suprafetelor dentare incorect curatate
a obturatiilor(in special a celor incorect finisate)
a mucoasei orale-in special a fetei dorsale a limbii
a dintilor artificiali
In asemenea cazuri,se indica intreruperea administrarii produsului pentru o perioada de timp,iar in cazul colorarilor vom recomanda un periaj mai atent sau chiar periaj profesional.
2)Perceperea unui GUST AMAR (motivul ptr care au fost introduse diferite arome);
3)Pierderea temporara a SENZATIEI GUSTATIVE(impune utilizarea ei dupa masa);
4)SENZATIA DE ARSURA si de USCACIUNE A GURII(in asemenea cazuri se stopeaza administrarea ei);
5)Eroziuni ale mucoasei orale la concentratii 0,2%,dar sunt rar vazute la 0,12%
6)Creste ritmul depunerilor de tartru dentar;
7)HIPERSENSIBILITATE DENTINARA;
8)Tumefactii parotidiene,la un numar redus de persoane,dupa o folosire indelungata;
9)Inhiba formarea cheagului sanguin,motiv ptr care in cazul plagilor osoase vom contraindica utilizarea ei timp de 2-3 zile(cele cu clorhexidina 0,10% nu afecteaza formarea cheagului si sinteza colagenului)
254
Ca efect secundar produsele cu digluconat de clorhexidină produc colorare brună a suprafeţelor dentare incorect curăţate, a obturaţiilor (în special, a acelora incorect finisate), a mucoasei orale, în special a feţei dorsale a limbii, a dinţilor artificiali. Care este cauza şi ce recomandări trebuiesc făcute? – 2 min
Cauza: precipita colorantii alimentari
Recomandari: In asemenea cazuri,se indica intreruperea administrarii produsului pentru o perioada de timp,iar in cazul colorarilor vom recomanda un periaj mai atent sau chiar periaj profesional
255
La ce concentraţie a produselor cu digluconat de clorhexidină avem efecte secundare minime (nu afectează formarea cheagului și sinteza colagenului)? – 1 min
Eroziuni ale mucoasei orale sunt rar vazute la concentratii de 0,12%
Inhiba formarea cheagului sanguin,motiv ptr care in cazul plagilor osoase vom contraindica utilizarea ei timp de 2-3 zile(cele cu clorhexidina 0,10% nu afecteaza formarea cheagului si sinteza colagenului)
256
În irigări orale soluţiile de digluconat de clorhexidină se folosesc în concentraţii de? – 1 min
Concentratia recomandata este de : 0,06%
257
În ce concentraţie soluţiile cu digluconat de clorhexidină nu afectează formarea cheagului sanguin şi sinteza colagenului? – 1 min
(cele cu clorhexidina 0,10% nu afecteaza formarea cheagului si sinteza colagenului)
258
În apele de gură cu clorhexidină 0,2% firma Curaprox introduce şi alte substanţe active. Pentru ce este introdus acidul hialuronic 0,2% dar şi clorbutanolul 0,5%? – 2 min
Acidul hialuronic 0,2%-prezinta o serie de efecte benefice,si anume:film protector ptr placa chirurgicala,asigurand o regenerare mai rapida a tesutului implicat chirurgical,prin care se reduce si riscul de complicatii post-operatorii;
Clorbutanolul 0,5%-are ca efect reducerea durerilor de la nivelul plagilor chirurgicale si nu numai;
259
Periochip - sunt conuri cu digluconat de clorhexidină, cu eliberare lentă, care se introduc în punga parodontală la intervale de ? – 1 min
Sunt indicate ptr introducerea periodica (la 3 LUNI) in punga parodontala;
260
Care sunt produsele cu digluconat de clorhexidină cele mai recomandate în cazul pacienţilor cu cario-activitate intensă? – 2 min
LACURI CU GLUCONAT DE CLORHEXIDINA 40%
261
Căror pacienţi le sunt recomandate, în Statele Unite, lacurile cu digluconat de clorhexidină şi în ce scop? – 2 min
La pacientii cu xerostomie, copii – in scopul reducerii cariei dentare;
262
Care sunt principalele substanţe antiplacă din grupa compuşilor fenolici? – 1 min
ULEIURILE ESENTIALE
FENOL
LISTERINA
TRICLOSAN
263
Din punct de vedere al efectului antiplacă la cât este evalut el, pentru Listerină ca şi pentru triclosan, comparativ cu efectul digluconatului de clorhexidină? – 2 min
Efectul antiplaca al LISTERINEI-este evaluat insa la 35% din cel realizat prin folosirea corecta a celui cu clorhexidina.
Triclosan – 65%
264
Dacă înaintea şedinţei stomatologice pacientul clăteşte cu Listerină, după ce şi-a periat dinţii, cu cât se reduce încărcătura microbiană a aerosolilor produşi? – 1 min
Se indica clatirea gurii cu LISTERINA inaintea sedintelor de tratament si constata o reducere a incarcaturii microbiene a aerosolilor produsi cu 93,6%
265
Listerina poate genera efecte secundare. Care sunt acestea? – 2 min
- senzatia de arsura;
- gust amar;
- colorarea dintilor;
- efect cancerigen (marele defect al listerinei este continutul alcoolic mare)
266
Care sunt principalele dezavantaje ale folosirii Listerinei (pentru efectul ei antiplacă)? – 2,5 min
Marele defect al Listerinei este continutul alcoolic mare intre 21,6-26,9%(formula origina continea 21,6%)-mai putin recomandabila datorita efectului cancerigen.
267
Pe lângă conţinutul mare în alcool etilic (în formula originală 21,6%) un alt incovenient este pH-ul Listerinei. Cât este acesta şi ce generează comparându-l cu sucul de portocale? – 2 min
Legat de pH-ul 4,3 prin care se genereaza eroziuni dentinare si de smalt dar la un nivel mult mai redus comparativ cu consumul de suc de portocale
268
Datorită inconvenientelor prezentate de Listerină care sunt indicaţiile ei? – 2 min
INDICATII:
- pacientului care nu este capabil sa-si efectueze un periaj si un flossing dentar adecvat;
- periodic ptr a imbunatati igiena orala;
- inaintea procedurilor stomatologice care produc cantitati mari de aerosoli;
269
Pentru a preîntâmpina intoxicaţiile acute cu alcool sau incidenţa cancerelor din zona buco-faringiană se recomandă ca apele de gură să conţină alcool etilic într-o proporţie de cel mult? – 1 min
Continutul maxim de alcool etilic-pana la 5%
270
Apele de gură care conţin alcool etilic nu se recomandă? – 2 min
Nu se recomanda:alcoolicilor,sau acelora carora li se administreaza anumite medicamente ce reactioneaza advers cu alcoolul,precum METRONIDAZOL
271
Triclosanul. – 4 min
TRICLOSAN (2,4,4 triclor-2 hidroxildifenileter)
Este un agent antimicrobian,cu spectru larg,actioneaza BACTERICID (impotriva bacterilor gram- si gram+),dar si cu actiune BACTERIOSTATICA mai redusa comparativ cu cea a clorhexidinei.
Determina distructii la nivelul membranei celulare si bacterioliza
Este un agent antimicrobian si antigingivita iar toxicitatea este minima.
Este folosit ca o serie de produse:de perspirant,in sapun,ape de gura sau paste de dinti
Efectul antiplaca-este doar la 65% comparativ cu cel al clorhexidinei
Altfel spus,triclosanul 0,10% are efect mai redus de inhibare a formarii placii comparativ cu clorhexidina 0,10%
Este insolubil in apa,motiv ptr care se asociaza cu o baza,un alcool sau un glicol.
In concentratii de peste 0,5%,provoaca modificari ale perceptiei gustative.
272
În ce scopuri se indică produsele care conţin triclosan? – 2 min
Pentru a reduce acumularile de placa si gingivita,ca si pentru a reduce cantitatea de tartru formata
Se foloseste la fabricarea:apelor de gura(ex.PLAX a firmei COLGATE) sau pastelor de dinti(ex.COLGATE TOTAL)
273
Care sunt principalele substanţe active conţine pasta de dinţi Colgate Total? – 2 min
Pe langa Triclosan;
Florura de sodiu 0,32%-1450 ppm F
Pirofosfat de sodiu 5%
274
Pentru a-i creşte substantivitatea triclosanul se combină cu un co-polimer şi rezultă Tricloguard. Din ce este realizat co-polimerul PVM/MA? – 2 min
Copolimerul este:
POLI VINIL METOXI ETILEN
ACID MALEIC (PVM/MA) prin care creste substantivitatea.
275
Fără co-polimer cât este substantivitatea triclosanului? – 1 min
Circa 5 ore
276
Care sunt principalii mediatori ai inflamaţiei parodontale? – 1 min
Interleukina 1-beta
| Prostaglandine E2
