sem 2 prev

Question 1

Caria dentară prezintă o etiologie multifactorială. Care sunt cauzele principale? – 2 min

Answer 1

Cauzele principale sunt reprezentate :
Prezenta microorganismelor cariogene –> formarea placii bacteriene
Calitatea scazuta a structurilor dure dentare si a salivei(precum si cantitatea ei) a fiecarui individ
Consumul excesiv de carbohidrati
Timpul crescut de expunere a suprafetelor dentare la actiunea acizilor de fermentatie pentru producerea demineralizarii

Question 2

Care sunt primele microorganisme (numiţi-le) care colonizează cavitatea orală a nou născutului, când apar, cum se mai numesc şi de la cine provin, în principal? – 2 min

Answer 2

In mod normal, in mom nasterii- cavitatea bucala este sterila
Imediat si din primele 24 h –mucoasa orala incepe sa fie colonizata cu specii pioniere care provin in primul rand de la mama si din atmosfera inconjuratoare, in numar mai redus, alimente, de la celelalte persoane cu care nou-nascutul vine in contact, animale.
Primii colonisti miocrobieni la nivelul cavitatii orale a nou nascutului sunt: Streptococul S.salivarius, Veillonella, lactobacilli si Candida albicans. Pe masura trecerii timpului apar si alti colonisti cum ar fi Actinomycetes, apoi o serie de microorganisme anaerobe si dupa eruptia primilor dinti: streprococii S sangius si S mutans.

Question 3

Care sunt mucoasele (mucosal surface) componente ale cavităţii orale care servesc ca rezervor microbian pentru flora microbiană cantonată la nivelul P.D.? – 1 min

Answer 3

Limba si amigdalele sunt acoperite de membrane care secreta mucus si servesc ca rezervoare pentru microorganismele care participa la formarea placii dentare.

Question 4

Care sunt primii colonişti microbieni identificaţi la nivelul cavităţii orale a nou-născutului? – 2 min

Answer 4

Primii colonisti miocrobieni la nivelul cavitatii orale a nou nascutului sunt: Streptococul S.salivarius, Veillonella, lactobacilli si Candida albicans.

Question 5

Care sunt depozitele dentare moi ce acoperă suprafeţele dentare? – 2 min

Answer 5

Pelicula dobandita
Placa bacteriana(placa dentara microbiana)
Materia alba
Resturile alimentare

Question 6

Ce este cuticula smalţului și care sunt cauzele caer duc la dispariția ei? - 2 min

Answer 6

Cuticula smaltului este un reziduu organic al mugurelui de formare a dintelui acoperind coroana dintelui cand dintele erupe in cavitatea orala. Ea se pierde rapid ca urmare a digerarii ei, prin actiunea enzimelor salivare si microbiene.

Question 7

Ce este pelicula dobândită (aquired pellicle) – definiţie, suprafeţe orale acoperite? - 3 min

Answer 7

Pelicula dobandita reprezinta un depozit moale, subtire, constituit din glicoproteine de origine salivara, ce se absoarbe selectiv, si din cristalele de hidroxiapatita, de la suprafata dintilor. Acest depozit este aderent la suprafetele dentare dar si la tartru, la restaurarile stomatologice (proteze partiale si totale) sau la celelalte suprafete prezente in cavitatea orala.

Question 8

Care sunt rolurile peliculei dobândite? – 2 min

Answer 8

Bariera protectoare ce limiteaza efectele demineralizante ale acizilor produsi prin metabolism microbian
Lubrifiant prin care se mentine umiditatea suprafetelor si se minimizeaza uzura
Reprezinta precursorul biofilmului microbian dengtar
Se constituie intr-o modaliatate particulara de atasare a tartrului

Question 9

Care dintre depozitele dentare moi nu se îndepărtează prin simpla clătire a gurii? – 1 min

Answer 9

pelicula dobandita :
nu se indeparteaza prin simpla clatire a gurii
se indeparteaza prin proceduri de profilaxie primara (periaj), dar se reface instantaneu dupa realizarea acestora
placa dentara

Question 10

Pelicula dobândită se adsoarbe la suprafaţa structurilor dentare având şi rol de protecţie. Care sunt structurile dure dentare care adsorb pelicule dobândite și care sunt de 4-5 ori mai protectoare comparativ cu aceea adsorbită la nivelul cristalelor de hidroxiapatită? – 2 min

Answer 10

Glicoproteinele salivare sunt adsorbite selectiv de cristalele di hidroxiapatita,fiind de retinut faptul ca adsorbtia lor este mult mai puternica la niv cristalelor de fluoroapatita si de fluorohidroxiapatita.

Question 11

Care este deosebirea esenţială între pelicula dobândită şi placa dentară microbiană? – 1min

Answer 11

Placa microbiana se formeaza prin transformarea peliculei dobandite, colonizata de primele microorganisme (pelicula nu are microorg, placa microbiana are)

Question 12

Care sunt primele microorganisme care colonizează suprafețele dentare nou erupte și care sunt indicate ca inițiatoare a proceselor carioase? – 1 min

Answer 12

Primii colonisti miocrobieni la nivelul cavitatii orale a nou nascutului sunt: Streptococul S.salivarius, Veillonella, lactobacilli si Candida albicans. Pe masura trecerii timpului apar si alti colonisti cum ar fi Actinomycetes, apoi o serie de microorganisme anaerobe si dupa eruptia primilor dinti: streprococii S sangius si S mutans(microorganisme identificate ca responsabile de initierea proceselor carioase).

Question 13

Acumularea și metabolismul microbian de la suprafața sstrucurilor dentare sunt responsabile de producerea: - 2 min

Answer 13

Pelicula dobandita ce acopera dintele prezinta o grosime de 0,1-0,8 microni.rapid dupa formare, la nivelul peliculei dobandite apar primele microorganisme care o colonizeaza, transformand-o in placa bacteriana. Colonizarea peliculei dobandite este benefica pentru bacterii care gasesc la acest nivel elemente nutritive necesare supravietuirii . ex: proteine salivare bogate in prolina pot fi degradate , prin intermediul colagenozelor microbiene, in peptide, aminoacizi liberi si mucina care sunt metabolizate de actinomicete si spirochete.

Question 14

Ce sunt adezinele? – 2 min

Answer 14

Adezinele sunt proteine de legare prin care unele bacterii se fixeaza la niv dintilor.Exista adezine numite lectine,care recunosc selectiv unii carbohidrati,prin intermediul carora S.mutans si S.sanguis se fixeaza pe dinte.

Question 15

Ce sunt bacteriocinele (bacteriocines), exemple de competiţie intermicrobiană? – 2 min

Answer 15

Bacteriocinele sunt substante eliberate de anumiti streptococi, care inhiba fixarea ulterioara a altor specii,precum Actynomices sau Actinobacillus.S-a observat ca daca primul fixat este Actynomices cromogenus,pacientul va prezenta un nr redus de streptococi si mai putine carii dentare si colorari exogene negre specifice.

Question 16

Streptococii mutans eliberează substanțe, numite bacteriocine, care inhibă fixarea, la nivelul plăcilor dentare microbiene a altor microorganisme (copetiție de fixare). Ce microorganisme nu se mai pot fixa în această situație? – 2 min

Answer 16

Bacteriocinele sunt substante eliberate de anumiti streptococi, care inhiba fixarea ulterioara a altor specii,precum Actynomices sau Actinobacillus.

Question 17

Ce fluide şi structuri colonizează, în principal, Streptococul S. salivarius? – 1min

Answer 17

Streptococul S.salivarius colonizeaza in principal suprafata limbii si saliva.

Question 18

Care este încărcătura electrică a dintelui şi ce generează această proprietate? – 2 min

Answer 18

• celulele vii (inclusiv bacteriile) au incarcare electrica „-”, ce le permite fixarea la suprafetele incarcate „+” (dintele)
• glicoproteinele salivare sunt de 2 feluri :
  GP „+” - nevascoase
  GP „– „ – vascoase, extrem de aderente la dinte

Question 19

Definiţi biofilmul dentar. – 2 min

Answer 19

Biofilmul dentar reprezinta o masa complexa de colonii microbiene, aflate intr-o matrice intermicrobiana (aglomerare microbiana cu caracter de ecosistem)depozit format din bacterii primare (600 de specii diferite) si alte microorganisme precum – micoplasme, spori, protozoare, virusi
depozit moale, neuniform, aderent la toate structurile CB → se porneste de la ideea ca exista multiple tipuri de BM produse in diverse medii lichide

Question 20

P.D. microbiană este obişnuit colorată. Care este culoarea iniţială şi care sunt cauzele care determină colorări variate de la galben, roşu la brun, negru etc.? – 2 min

Answer 20

Placa dentara in mod obisnuit este de culoare alb-galbuie.Neindepartata la timp,poate capata culori variate.
culori variate :
galben – Penicillium, placa neindepartata de mult timp, coloranti alimentari
rosu – bacterii cromogene, Berratia marcescens, Flavobacterium lutcescens
negru – actinomyces si bacterioides melagenicus
brun – coloratie tabagica
Cauzele culorilor variate :
pigmenti alimentari
microorg. cromogene
fumatul
administrarea anumitor medicamente – obisnuit sarurii de Fe

Question 21

Ce alte microorganisme, pe lângă bacterii, participă la formarea P.D. microbiene? – 1 min

Answer 21

La formarea placii dentare microbiene participa, pe langa bacterii,si alte microorganisme precum micoplasme,spori,protozoare sau virusuri.

Question 22

Ca număr câte specii microbiene putem găsi la nivelul P.D. microbiene? 1 min

Answer 22

La nivelul P.D. descoperim in mod obisnuit cca 200-400 de specii microbiene.

Question 23

Câte microorganisme putem întâlni într-un mg de placă dentară microbiană? – 1min

Answer 23

Intr-un mg de PD microbiana exista 250 milioane de bacterii.

Question 24

Care sunt „zonele de risc” sau unde se acumulază cea mai multă P.D. la nivelul coroanelor dentare? – 2 min

Answer 24

Zone de risc – zonele in care, in mod obisnuit, autocuratirea se realizeaza cu dificultate :
subecuatorial
interdentar
suprafata linguala a molarilor md.
la nivelul santurilor si fosetelor coronare

Question 25

Care sunt primele microorganisme care colonizează P.D. (în primele 4 ore) și în ce ordine? – 2 min

Answer 25

La o placa tanara constatam o proportie importanta de coci,in principal streptococi,S.mutans si S.sanguis,dar si speciile Neisseria,Corynebacterium si Rothia.

Question 26

Care sunt microorganismele descoperite într-o P.D. tânără prezentă în şanţurile şi fosetele coronare sau interdentar? – 1 min

Answer 26

studiile arata ca – la nivelul fisurilor, fosetelor coronare ca si in spatiile interdentare, placa dentara tanara – contine: pe langa streptococi , Bacili GP, de regula Actinomicete

Question 27

De ce cocii anaerobi sunt primele microorganisme care colonizează pelicula dobândită? – 2 min

Answer 27

Deoarece ei prezinta forma rotunda ce necesita o energie de fixare mica,
Au o marime redusa
Prezinta o enzima de suprafata ce le faciliteaza fixarea

Question 28

Când nu este îndepărtată, în câte zile P.D. îşi dublează grosimea? – 1 min

Answer 28

In circa 2 zile de la initierea formarii ei,placa isi dubleaza grosimea.

Question 29

Pe măsură ce P.D. se maturizează şi se îngroaşă vom asista la o modificare a componeţei florei microbiene, aspect dependent de cantitatea de oxigen penetrată. Pe ce grosime a plăcii poate penetra oxigenul? – 1 min

Answer 29

Natural, pe masura ce placa se maturizeaza si se ingroasa, cantitate de O2 ↓ - este dovedit faptul ca, O2 nu petreaza P.D mai mul de 0.1 mm

Question 30

Care sunt cauzele care determină lipsa oxigenului la interfața placă/suprafață dentară? – 2 min

Answer 30

Pe masura ce placa se maturizeaza, cantitatea de oxigen scade. Este dovedit faptul ca oxigenul nu penetreaza placa dentara mai mult de 0,1 mm. Astfel in profunzimea placii constatam prezenta speciilor microbiene anaerobe.

Question 31

Între ce zile au loc cele mai dramatice modificări ale floriei microbiene de la interfeţa placă/suprafaţă dentară, unde vom găsi numai microorganisme facultativ sau obligatoriu anaerobe? – 2 min

Answer 31

Intre zilele a 4-a si a 5-a,au loc la interfata dinte/placa,modificarile cele mai dramatice,loc unde supravietuiesc doar microorganismele facultativ sau obligatoriu anaerobe.

Question 32

Din cauza grosimii şi a lipsei de oxigen, în profunzimea plăcii constatăm prezenţa speciilor anaerobe gram-negative, şi anume? – 2 min

Answer 32

Specii microbiene gram negative anaerobe,precum:Treponema denticola,Porphyromonas gingivalis,Prevotella intermedia,Bacteroides forsythus si Fusobacterium nucleatum.

Question 33

Una dintre cele mai frecvente „coagregări microbiene” este aspectul de „ştiulete de porumb” („corn cob”) care se realizează între: - 2 min

Answer 33

Acest aspect apare datorita dispunerii specifice a microorganismelor.Bacteriile filamentoase,dispuse central si perpendicular pe suprafetele coroanelor dentare,sunt inconjurate de coci(S.sanguis).Microorg dispuse perpendicular pot fi forme facultativ anaerobe gram pozitive sau gram negative

Question 34

Un alt aspect de coagregare microbiană este cel de „periuţă”. Care sunt microorganismele care participă la formarea acestui aspect? – 2 min

Answer 34

Aceasta dispunere se datoreaza atasarii perpendiculare,la nivelul unei bacterii filamentoase,a bacililor gram-negativi,adica a spirochetelor,care se constituie in perii periutei.

Question 35

După câte zile de la formare P.D. multiplicarea microorganismelor încetineşte iar placa acumulată devine relativ stabilă? – 1 min

Answer 35

Dupa 21 de zile, multiplicarea bacteriilor incetineste, iar placa dentara devine relativ stabila.

Question 36

În cazul unei gingii sănătoase grosimea plăcii presupune un număr de celule microbiene suprapuse. Care este această grosime? – 1 min

Answer 36

Cand gingia este sanatoasa, grosimea placii dentare este redusa: aproximativ 15-20 celule.

Question 37

În caz de gingivită cronică grosimea plăcii dentare exprimată în număr de celule este de? – 1 min

Answer 37

In cazul gingivitei cronice, grosimea placii dentare este cuprinsa intre 100-300 celule.

Question 38

Substanța uscată a plăcii dentare este formată din multe microorganisme cu un plus pentru cea subgingivală. Procentual, cât reprezintă microorganismele? – 1 min

Answer 38

70-80% din substanta uscata a placii este reprezentata de microorganisme , cu un pluc pentru cea subgingivala.

Question 39

Coeziunea intermicrobiană de la nivelul plăcilor dentar supragingivale este realizată prin intermediul: - 1 min

Answer 39

Coeziunea intermicrobiana este asigurata de prezenta matricei intermicrobiene.

Question 40

Care sunt componentele matricei intermicrobiene care favorizeză stabilitatea plăcii, fixarea fermă a biofilmului microbian ca şi a unor microorganisme, etc.? – 1min

Answer 40

Matricea intermicrobiana a placii se compune,in cea mai mare parte din produse ale metabolismului microbian,in principal,polizaharide extracelulare,substante de origine salivara si exudat gingival.O parte dintre polizaharide sunt lipicioase,caracteristica prin care se favorizeaza stabilizarea si fixarea ferma a biofilmului microbian la suprafata dintelui.De asemenea si proteinele si glicoproteinele salivare favorizeaza fixarea specifica a anumitor microorganisme.

Question 41

La nivelul matricei intermicrobiene a P.D. constatăm o serie de elemente anorganice. Care este rolul benefic al acestor substanţe? – 1 min

Answer 41

Substantele anorganice produc neutralizarea pH-ului si remineralizarea tesuturilor dure dentare.

Question 42

Până când matricea intermicrobiană a P.D. supragingivale nu începe să se mineralizeze ea se poate îndepărta numai prin…? – 1 min

Answer 42

Pana in momentuyl in care matricea intercelulara a P.D. nu se mineralizeaza, ea se poate indeparta mecanic prin periaj dentar.

Question 43

Care este principala caracteristică a plăcilor supragingivale mature? – 2 min

Answer 43

Placa supragingivala matura determina inflamatie gingivala,cu tumefactie si desprinderea marginii gingivale de dinte.

Question 44

Din punct de vedere chimic, P.D. se compune din: - 2 min

Answer 44

PD se compune din apa 80% si substanta organica 20%(microorganisme)

Question 45

În ce zone întâlnim cea mai mare cantitate de P.D. matură? – 1 min

Answer 45

În 1/3 cervicală a dinţilor şi pe suprafeţele interdentare

Question 46

Pe ce suprafeţe dentare se întâlneşte cea mai redusă cantitate de placă dentară şi de ce? – 2 min

Answer 46

Cantitatea cea mai redusa de placa se inregistreaza la nivelul suprafetelor palatinale ale dintilor maxilari,situatia datorandu-se inclinarii dintilor maxilari spre vestibular si mobilitatii limbii.

Question 47

Prin ce metode clinice putem identifica P.D. microbiană şi care este cea mai motivantă pentru pacient? – 1 min

Answer 47

Identificarea clinica :
inspectie
palpare (razuire) cu sonda
colorarea dintilor cu revelatori de placa –CEA MAI MOTIVANTA pt PAC
cand placa este abundenta, matura, volorata variat – se identifica usor prin inspectie, insa de obicei se recomanda colorarea ei

Question 48

Care sunt microorganismele care se regăsesc constant la nivelul plăcilor dentare şi la toţi indivizii? – 2 min

Answer 48

Microorganismele care se gasesc constant la toti indivizii sunt:streptococii S.mutans,S.sobrinus,S.sanguis si actinomicetele.

Question 49

Care sunt după MARSH şi MARTIN, principalele specii microbiene întâlnite la toţi copiii, fără excepţie, la nivelul P.D. supragingivale? – 2 min

Answer 49

La toti copiii,fara exceptie,intalnim speciile Streptococus,Staphylococus,Neisseria,Veillonella.

Question 50

Din punct de vedere al semnificaţiei clinice, P.D. supragingivală reprezintă factorul etiologic principal în producerea ? – 2 min

Answer 50

Formarea placii subgingivale este initiata de prezenta,in vecinatatea festonului gingival,a placii supragingivale mature.Initial,componenta microbiana a placilor subgingivale este influentata partial de componenta microbiana a celei supragingivale.
Reprezinta factorul etiologic prinicpal pentru producerea de :
Gingivite
Tartru supragingival
Carii dentare

Question 51

Pe măsură ce placa dentară subgingivală se maturizează, flora microbiană întâlnită va fi reprezentată, în principal, de: - 1 min

Answer 51

Pe masura ce placa subgingivala se maturizeaza,flora microbiana se modifica,si va fi reprezentata,in principal de bacterii anaerobe,gram negative,mobile.

Question 52

Căror factori se datorează compoziţia microbiană diferită a plăcilor dentare subgingivale comparativ cu a celor supragingivale? – 3 min

Answer 52

Compozitia microbiana a placii subgingivale este diferita de cea a placii supragingivale datorita:accesului limitat oferit de santul gingival spre cav orala(rezista in sant doar anumite bacterii anaerobe),zona este ferita de efectele perierii mecanice efectuate de pacient,iar prezenta microorganismelor care se hranesc cu proteine este favorizata(cele supragingivale necesita carbohidrati)

Question 53

Prezenţa hemogloginei la nivelul şanţului gingival favorizează suprevieţuirea a 2 microorganisme specifice. Care sunt acestea? – 1 min

Answer 53

Hemoglobina favorizeaza supravietuirea Porphyromonas gingivalis si Prevotella intermedia.

Question 54

În placa subgingivală, unele spirochete precum Treponema denticola are nevoie, pentru supravieţuire, de ptomaine, produse de un alt rezident subgingival. Care este acesta? – 1 min

Answer 54

Ptomainele sunt produse de Fusobacterium.

Question 55

Prevotella oralis şi Veillonella alcalescens produc natural vitamina K, de regulă, convieţuiesc subgingival alături de? – 2 min

Answer 55

Cele 2 microorganisme convietuiesc obligatoriu alaturi de Prevotella intermedia si de Porphyromonas gingivalis,care au nevoie pentru supravietuire de menachinona.

Question 56

Placa dentară subgingivală asociată dintelui este legată de formarea: - 1 min

Answer 56

Formarea placii subgingivale este initiata de prezenta,in vecinatatea festonului gingival,a placii supragingivale mature.

Question 57

Bacteriile patogene parodontale care invadează, în mod natural, canaliculele dentinare expuse permit recolonizarea spaţiului subgingival la o anumită perioadă de timp după efectuarea detartrajului şi a planării radiculare. Care este, în medie, acest interval? – 1 min

Answer 57

Recolonizarea pungilor parodontale are loc la cca 40-42 de zile.

Question 58

Ce conţin, în principal, P.D. subgingivale asociate peretelui moale a şanţului gingival, care este orientarea acestor componente şi ce le lipseşte? – 2 min

Answer 58

Contine in principal bacterii mobile si spirochete,care nu prezinta o orientare anume.La acest nivel nu se observa prezenta matricei microbiene,retentia microorganismelor datorandu-se calitatilor tesutului gingival.De asemenea,la acest nivel se observa si cel ale sistemului imun,in principal limfocite.

Question 59

În şanţul gingival (punga parodontală) se întâlnesc elemente ale apărării imune, reprezentate în principal de leucocite. Dintre acestea cât la % sunt PMN? – 1 min

Answer 59

95% PMN

restul sunt Ly și Mo

Question 60

În cazul gingiei sănătoase, ce specii microbiene întâlnim la nivelul şanţului gingival? – 2 min

Answer 60

Microflora este similara cu cea constatata initial la placa supragingivala:specii microbiene gram pozitive facultativ anaerobe,streptococi,bacili facultativ anaerobi si actinomyces.

Question 61

Definiţi gingivita. – 1 min

Answer 61

Gingivita reprezinta o inflamatie nespecifica,localizata la nivelul marginii gingivale.Ea este diferita de inflamatiile parodontale specifice,unde sunt afectate toate componentele structurale parodontale si unde intalnim un nr limitat de specii microbiene(inflamatie specifica),care insa dezvolta forme variate si specifice de parodontopatii marginale progresive.

Question 62

Care este factorul etiologic principal al producerii gingivitelor şi care sunt alte câteva cauze supra adăugate? – 3 min

Answer 62

Gingivita, inflamatia reversibila, are ca factor etiologic principal acumularile de placa dentara, la care se pot adauga si cauze sistemice, precum sarcina, sau alte modificari hormonale, ce o pot favoriza. De asemenea, ca factori etiologici mai pot fi incriminate si boli ereditare, precum fibromatoza sau administrarea unor medicamente, precum fenitoinul, indicat in controlul crizelor comitiale

Question 63

Ce conţine lichidul crevicular, enumerând elementele care se constitue în prima linie de apărare a inserţiei epiteliale faţă de atacurile bacteriene? – 2 min

Answer 63

In mod normal,fluidul crevicular are rol de protectie.El realizeaza spalarea santului gingival si indepartarea microorganismelor patrunse la acest nivel,iar prin continutul in leucocite,in elemente ale sistemului complement,in anticorpi si enzime,protejeaza smaltul si parodontiul marginal fata de atacurile bacteriene.

Question 64

În caz de gingivită care sunt primul şi al doilea semn de inflamaţie? – 1 min

Answer 64

Primul semn este reprezentat de sangerarile produse in timpul periajului iar al doilea de cresterea fluxului lichidului crevicular secretat.

Question 65

Prezenţa continuă a plăcilor patogene la nivelul şanţului gingival pot cauza leziuni ce se extind la nivelul căror structuri parodontale? – 2 min

Answer 65

Prezenta continua a placilor patogene poate cauza extinderea leziunilor si la nivelul ligamentelor parodontale,a cementului radicular si a osului alveolar,cu afectarea insertiei epiteliale si a osului alveolar de suport.

Question 66

Care sunt consecinţele apariţiei leziunilor la nivelul ligamentelor parodontale, a cementului radicular şi a osului alveolar? – 2 min

Answer 66

Consecintele acestor leziuni sunt pierdera insertiti epiteliale si a osului alveolar de suport,moment in care vorbim de boala parodontala.

Question 67

Care sunt cele trei microorganisme incriminate, ca principale, în producerea parodontopatiei marginale a adultului? – 2 min

Answer 67

Cele trei microorganisme incriminate de producerea parodontopatiei marginale sunt:Porphyromonas gingivalis,Prevotella intermedia,Actinobacillus actinomycetemcomitans.

Question 68

Care sunt cauzele majore ale producerii parodontopatiei agresive a adultului? – 2 min

Answer 68

Studiile au aratat existenta unor afectari prezente la nivelul raspunsului imun al individului.Un rol important il joaca si fumatul,care conduce la aparitia unor defecte de fagocitoza,ce favorizeaza o susceptibilitate crescuta a organismului in fata actiunii patogene a bacteriilor(fusobacterium, prevotella, porphyromonas)

Question 69

Între boala parodontală şi o serie de afecţiuni sistemice există o strânsă legătură. Care sunt aceste afecţiuni? – 2 min

Answer 69

Respectivele microorganisme ca si produsele lor toxice patrund in circulatia sanguina si ajung oriunde in organismul uman. Boala parodontala se leaga de o serie de afectiuni sistemice: ateroscleroza; nasteri premature; diabet si complicatiile acestuia;afectiuni pulmonare;atac cerebral.

Question 70

Comparativ cu pacientul cu parodonţiu sănătos cei cu parodontopati sunt mai predispuşi la atacuri cardiace sau cerebrale. De câte ori creşte acest risc pentru parodontopaţi? – 2 min

Answer 70

Se constata ca in boala parodontala sunt: de 1,5-2 ori mai multe atacuri de cord si de 3 ori mai multe atacuri cerebrale comparative cu persoanele neafectate parodontal.

Question 71

Care sunt principalele caracteristici ale Parodontitei juvenile localizate? –4 min

Answer 71

Forma clasica de boala implica distrugeri la nivelul osului alveolar, circumscrise incisivilor si primilor molari permanenti. Intalnim parodontopatie juvenila la adolescent aparent sanatosi, specific fiind faptul ca pe dintii acestor pacienti nu descoperim acumulari importante de placa dentara si nici semen evidente de inflamatie gingivala. Cauza bolii pare sa fie genetica si este legata de imposibilitatea PMN de a-si exercita functiile normale, de migrare si fagocitoza. Retinem, pentru aceasta forma de imbolnavire parodontala, ca flora microbiana a respectivului individ este dominate de prezenta bacililor anaerobi gram-negativi in principal de Actinobacillus actinomycetemcomitans.

Question 72

Care este elementul nutritiv preferat al microorganismelor plăcilor supragingivale? – 1 min

Answer 72

Frecventa aportului de glucide, in special zaharul este elementul nutritiv preferential al microorganismelor placii supragingivale.

Question 73

Cât reprezintă microorganismele din greutatea uscată a plăcii? – 1 min

Answer 73

70-80% din substanta uscata a placii este reprezentata de microorganisme.

Question 74

Ce rezultă din metabolizarea microbiană a carbohidraţilor? – 1 min

Answer 74

Prin metabolizarea rapida a carbohidratilor se produc masiv acizi, ce favorizeaza virarea pH-ului de la interfata placa-structura dentara spre cel critic, de demineralizare(pt smalt la 5-5,5 si 6-6,7 pentru cement radicular).

Question 75

Care sunt valorile pH-ului critic de demineralizare pentru smalţ, pentru smalţul dinţilor recent erupţi şi pentru cementul radicular? – 2 min

Answer 75

Pentru smalt la 5-5,5
Pentru cement radicular 6-6.7
Pentru smaltul dintilor recent eruptiȘ 6,2-6,4

Question 76

Normal, cât este pH-ul plăcii dentare înaintea meselor şi în cât timp revine la valorile de plecare? – 1 min

Answer 76

Inainte de masa, pH-ul de la nivelul placii variaza intre 6,,2-7 si este mai scazut in cazul persoanelor cu susceptibilitate la carie si mai rezistent la persoanele cario-rezistente, Cand se consuma alimente cariogene pH-ul placii scade rapid si revine la valorile de plecare in 1-2 ore.

Question 77

Enumerați substanțele produse prin metabolizarea microbiană a carbohidraților. – 2 min

Answer 77

Din metabolizarea carbohidratilor rezulta:acizi,polizaharide extracelulare si polizaharide intracelulare.

Question 78

Care sunt cele două microorganisme care metabolizează acizii produşi prin metabolizarea microbiană a carbohidraţilor şi care, într-o oarecare măsură influienţează favorabil, comportamentul la carie a individului în cauză? – 1 min

Answer 78

Speciile microbiene precum Neisseria sau Veillonella prezinta capacitatea de a metaboliza acizii produsi si de a determina a scadere limitata a pH-ului placii,prin care se poate influenta intr-o oarecare masura comportamentul la carie al individului.

Question 79

Ce asigură glucanii la nivelul plăcilor dentare supragingivale? – 2 min

Answer 79

Glucanii, prin dextrani in special, asigura stabilitatea si aderenta placii, cat si fixarea anumitor microorganisme.

Question 80

Care sunt principalele polizaharide extracelulare produse la nivelul P.D. supragingivale prin metabolism microbian, cât reprezintă ele din greutatea uscată a plăcii şi care este rolul lor? – 3 min

Answer 80

Polizaharide extracelulare – sunt reprezentate de glucani si fructani. Glucanii, prin dextrani in special, asigura stabilitatea si aderenta placii, cat si fixarea anumitor microorganism, in timp ce fructanii, prin levan, se contituie in sursa energetica pentru oricare dintre microorganismele care dispun de echipament enzimatic specific metabolizarii fructozei

Question 81

În ce scop sunt utilizaţi fructanii (prin levan) de către microorganismele prezente la nivelul P.D.? – 2 min

Answer 81

Fructanii, prin levan, se contituie in sursa energetica pentru oricare dintre microorganismele care dispun de echipament enzimatic specific metabolizarii fructozei.

Question 82

Care sunt polizaharidele intracelulare? – 1 min

Answer 82

Polizaharide intracelulare – sunt reprezentate de glicogen si amilopectina.
Acestea iau naștere din descompunerea anumitor zaharuri cu moleculă mică – glucoză și maltoză. Sunt metabolizate în perioadele de absență din consumul elementelor nutritive necesare supraviețuirii.

Question 83

Care sunt cele mai numeroase elemente celulare ale sistemului imun care acţionează în inflamaţia parodontală şi cât reprezintă ele ca procent din totalul acestora? – 2 min

Answer 83

La nivelul santului gingival, organismul se apara prin multiple mecanisme :
Ac (IgG, IgM, IgA)
sistem complement
leucocite – 95% neutrofile, restul Ly și Mo

Question 84

Ce element al sistemului imun se întâlneşte într-o proporţie apreciabilă la pacientul cu o bună sănătate a structurilor dento-parodontale? – 1 min

Answer 84

La pacientul cu un status bun al sanatatii orale IgA secretorii.

Question 85

În funcţie de componenţa microbiană şi de alte caracteristici, câte tipuri de P.D. au fost identificate? – 2 min

Answer 85

Exista 3 tipuri de placa dentara:

• PD cariogena,
• PD generatoare de boala parodontala
• PD generatoare de tartru dentar.

Question 86

Ce reprezintă materia alba, din ce se compune şi care este semnificaţia ei clinică? – 3 min

Answer 86

Materia alba reprezinta depozitul dentar moale care acopera, in mod obisnuit, placa dentara neindepartata o lunga perioada de timp.
Din punct de vedere structural, material alba reprezinta o acumulare de bacterii vii si moarte, de celule epiteliale descuamate, de leucocite dezintegrate, de proteine salivare si de resturi alimentare.
Clinic, este clar vizibilă, fără a necesita colorare. Este un depozit dentar moale, gros, de culoare albă sau alb-gri, asemănător brânzei de vaci.

Question 87

Care sunt depozitele dentare care se pot îndepărta și prin simpla clătire a gurii? – 1 min

Answer 87

Depozitele dentare și resturile alimentare, spre deosebire de pelicula dobândită și de placa dentară se poate îndepărta prin:
clătire viguroasă
proiectarea jetului de apă al sprayului de aer-apă al unitului dentar
sau al irigatoarelor orale

Question 88

Materia alba este descoperită obișnuit pe fața vestibulară a frontalilor maxilari. Dați un exemplu de caz clinic care constant prezintă un asemenea depozit dentar și indicați care este semnificația practică a acestui fapt? – 2 min

Answer 88

Obisnuit, depozitul se descopera pe fata vestibulara a frontalilor maxilari , mai ales la pacientul cu respiratie orala. Acest tip de respiratie este favorizata de prezenta unui obstacol la nivelul cavitatii sau foselor nazale sau ca obicei vicios.
Gura intredeschisa expune grupul frontal maxilar care vor fi uscati,neavand parte de curatirea si protectia oferita de saliva, fapt ce va favoriza aparitia placii dentare.

Question 89

Care sunt cauzele acumulărilor alimentare interdentare (pătrundere verticală şi orizontală)? – 2 min

Answer 89

Cauzele acumularii alimentelor prin patrundere verticala:prezenta spatierilor interdentare,mobilitate dentara,dezechilibre ocluzale.
Patrunderea orizontala se datoreaza papilelor interdentare care apar decapitate.

Question 90

Ce pot genera acumulările alimentare interdentare ne îndepărtate lungi perioade de timp? –2 min

Answer 90

Stagnarea resturilor alimentare interdentar, pe langa mirosurile generate, favorizeaza producerea cariilor dentare si a complicatiilor parodontale.

Question 91

Tartrul dentar este factorul etiologic principal în declanşarea şi evoluţia afecţiunilor parodontale? – 2 min

Answer 91

Prezenta permanenta a P.D. la suprafata tartrului se constituie drept factorul etiologic principal in producerea bolilor parodontale. Acesta genereaza probleme parodontale
Mult timp T.D. a fost considerat factorul etiologic principal in declansarea si evolutia gingivitelor sau a bolilor parodontale. Astazi,in cazul imbolnavirilor parodontale,P.D. este considerata factorul etiologic principal,in timp ce tartrul se constutie intr-unul secundar,ce obliga insa la indepartarea periodica,profesionala.

Question 92

De ce depinde formarea tartrului dentar şi după cât timp apar primele centre de mineralizare la nivelul P.D.? – 3 min

Answer 92

Tartrul se formeaza prin mineralizarea PD mature.Procesul de mineralizare incepe la 24-72h de la formarea placii microbiene.Primii centri de mineralizare apar la interfata dinte/placa dentara.Formarea tartrului dentar incepe pe durata momentelor de alcalinitate orala si este favorizata de prezenta bacteriilor filamentoase la niv PD mature.

Question 93

Care este obiectivul major al terapiei parodontale nechirurgicale? – 1min

Answer 93

Este de a indeparta tartrul ,implicit placa dentara obtinand astfel suprafete dentare netede si lucioase

Question 94

În tratarea bolilor parodontale o etapă obligatorie este terapia parodontală nechirurgicală. În ce constă această terapie? – 2 min

Answer 94

Detartrajul profesional cu ajutorul unui instrument special fabricat – indepartarea tartrului ,implicit placa dentara, obtinand astfel suprafete dentare netede si lucioase, fiind facilitata igienizarea cotidiana corecta.

Question 95

Definiţi tartrul dentar. – 2 min

Answer 95

Tartrul dentar reprezinta depozitul dentar dur,calcificat,aderent la structurile dure dentare dar si la constructiile artificiale,prezente in gura pacientului.

Question 96

Tartrul dentar se descoperă în principal la nivelul anumitor suprafețe dentare. Care sunt acestea și de ce el se formează cu predilecție în aceste zone? – 2 min

Answer 96

Clinic, T.D. se observa in mod obisnuit in treimea cervicala a dintilor, inclusiv la nivelul santului gingivo –dentar si in principal pe fetele linguale ale frontalilor mandibulari si pe cele vestibulare ale molarilor superiori, adica pe suprafetele dintilor aflati in vecinatatea orificiilor de deschidere a ductelor glandelor salivare majore.

Question 97

În ce interval de timp se atinge maximum de grosime şi întindere a depozitelor de tartru şi care este cauza stopării acumulării lui? – 2 min

Answer 97

Grosimea max a straturilor de tartru se obtine intr-o perioada de la 10 saptamani la 6 luni.Dupa aceasta perioada ritmul depunerilor se reduce,probabil datorita uzurilor mecanice produse natural pe durata masticatiei.

Question 98

Care este ionul anorganic prezent în fluidul oral care favorizează, în principal, formarea T.D.? – 1 min

Answer 98

Studiile au aratat ca mineralizarea este influentata,in principal,de prezenta fosfatului,si mai putin de cea a calciului.

Question 99

Care sunt factorii favorizanţi care influienţează viteza de formare a tartrului dentar? – 3 min

Answer 99

Factori favorizanti: - retentivitatile anatomice(santul de la niv jonctiunii smalt-cement)
Cantitatea si calitatea salivei secretate,respiratia orala,traume ocluzale,obiceiuri vicioase
Boli:astmă bronsic(depun de 2 ori mai mult tartru),fibroza chistica
Fumatul
Compozitia salivei unor indivizi,bogata in calciu si fosfat,ceea ce grabeste mineralizarea PD mature

Question 100

Care sunt substanţele care prezente la nivelul cavităţii orale pot reduce cantitatea de tartru dentar format? – 3 min

Answer 100

• substante de origine salivara precum piruvatul de sodiu,mai ales cel parotidian
• unele medicamente:beta-blocante,diuretice,anticolinergice
• paste de dinti cu pirofosfat sau ioni ai metalelor precum zincul;tetrasodiu-pirofosfat,disodiu-dihidrogen-pirofosfat

Question 101

Când pacientul nu reușește să reducă viteza de formare a tartrului dentar e recomandă: - 2 min

Answer 101

• folosirea de paste de dinti antitartru( contin pirofosfati, citrat de Zn , clorura de Zn si triclosan)
• un control mecanic(periaj) al formarii placii cat mai frecvent
• folosirea gumei de mestecat

Question 102

Tartrul supragingival se depune în straturi succesive de P.D. mineralizată între care există straturi de peliculă dobândită mineralizată. Cum se numește acest ultim strat? – 1 min

Answer 102

Linii incrementale?

Question 103

În cazul animalelor crescute în condiţii sterile (germen free) putem avea tartru. Care este mecanismul formării lui? – 2 min

Answer 103

Tartrul format pe suprafetele dentare ale animalelor crescute in conditii sterile prezinta o matrice organica de origine non-microbiana (pelicula dobandita ) care se mineralizeaza. Astfel apar cristalele de hidroxiapatita si fosfat octocalcic.Sursa ionilor minerali este: -saliva pentru TD supragingival ,lichidul crevicular si exudatul inflamator pentru TD subgingival.

Question 104

Care sunt afecţiunile sistemice sau procedurile medicale care favorizează producerea abundentă de T.D.? – 2 min

Answer 104

Anumite boli, precum astmul bronsic sau fibroza chistica, influenteaza viteza depunerilor de tartru.Copiii afectati de aceste boli depun de 2 ori mai mult tartru; la fel se intampla si cu cei cuboli psihice sau la cei hraniti prin intermediul sondelor gastrice

Question 105

Agenţii antitartru (pirofosfaţi, citrat de zinc, clorură de zinc, triclosan) pot genera efecte secundare nedorite. Care sunt acestea şi ce se recomandă? – 2 min

Answer 105

Efectele secundare ale agentilor antiplaca sunt:

• Hipersensbilitatea dentinara
• Iritatii ale tesutului gingival
• Se recomanda limitarea utilizarii agentilor antitatru.

Question 106

Chimic, din ce se compune tartrul dentar matur? – 2 min

Answer 106

• 75-85% subst anorganice (calciu, fosfat, carbonat, sodiu, magneziu, potasiu, clor, zinc, fluor)
• 15% subst organice (resturi de microorganisme moarte, celule epiteliale descuamate, colesterol, aminoacizi, keratina, fosfolipide) + microorganisme vii in placa dentara adiacenta
• 8 % apa

Question 107

Ce conţine, în principal T.D. supragingival recent format (în primele 2 săptămâni)? – 1 min

Answer 107

BRUSHITE: B- CaH (PO4) – 2H2O

Question 108

Unde se găsesc preponderent cristalele de hidroxiapatită la nivelul tartrului supragingival? – 1 min

Answer 108

Se gasesc in interiorul TD SUPRAGINGIVAL

Question 109

Care sunt cristalele predominente de la nivelul tartrului subgingival? – 1 min

Answer 109

Mineralul (cristalul) predominant la nivelul TD subgingival este fosfatul tricalcic(W) care contine in proportie de 3% Mg.

Question 110

Sunt situaţii clinice când într-o zonă a arcadelor dentare, coroanele sunt acoperite în întregime de tartru. Care este cauza producerii acestei situaţii clinice? – 2 min

Answer 110

Atunci cand TD acopera intreaga suprafata coronara se constata ca in zona respectiva nu se mai efectueaza de mult timp masticatie ca urmare a durerilor provocate de carii profunde netratate, de lipsa antagonistilor etc.

Question 111

Cum evidenţiem prezenţa tartrului dentar supra- și subgingival? – 3 min

Answer 111

TD SUPRAGINGIVAL
-inspectie
-palpare cu sonda
-colorare cu revelatori de placa( DISCLOSINGAGENTS)
TD SUBGINGIVAL
-palpare cu sonda exploratoare
-poate sa transpara prin grosimea marginii gingivale,aspect facilitat de culoarea lui inchisa
-radiografiere si folosirea endoscopului

Question 112

Enumeraţi caracteristicile tartrului subgingival. – 2 min

Answer 112

• se descopera pe suprafete dentare care participa la formarea santurilor gingivale si a pungilor parodontale
• este mai dur decat TD supragingival
• culoare gri spre negru
• este subtire si foarte aderent

Question 113

Care sunt cauzele care contribuie la culoarea închisă a T.D. subgingival? – 2 min

Answer 113

Culoarea inchisa se datoreaza sangerarilor generate de prezenta tartrului si degradarii ulterioare a hemoglobinei,dar si prezentei anumitor bacterii.

Question 114

La ce dentiţie întâlnim T.D. şi după ce vârstă îl întâlnim într-un procent de 100% (la multe grupuri populaţionale)? – 2 min

Answer 114

TD se intalneste in cantitati variate la orice varsta,atat la dentitia permanenta cat si la cea temporara.Exista grupuri populationale la care descoperim,la indivizii de peste 30 de ani,depozite de tartru in proportie de 100%.

Question 115

Revelatorii de placă se comercializează sub două forme și poate să fie folosiți de către cine? – 2 min

Answer 115

Colorantii de placa sunt comercializati sub forma de solutii sau tablete cu care profesionistul,sau chiar pacientul,o poate colora,procedeu prin care se sesizeaza locurile in care aceasta ramane neindepartata.

Question 116

Care sunt cerinţele pentru un revelator de placă ideal? – 4 min

Answer 116

Revelatorul de placa ideal trebuie:

• sa prezinte capacitate de colorare selectiva,deci sa coloreze doar placa
• sa coloreze evident placa si dupa ce pacientul si-a clatit viguros gura cu apa;culoarea trebuie sa dispara de la nivelul suprafetelor dentare,dar si de la al celorlalte tesuturi moi,pana la sfarsitul sedintei de tratament,colorantul putand,in cel mai rau caz,sa se indeparteze rapid prin periere profesionala/personala
• sa prezinte gust placut,prin care se evita respingerea metodei,unul din scopurile utilizarii revelatorilor fiind acela de motivare a pacientului
• sa prezinte o buna difuzibilitate,sa acopere rapid suprafetele dentare,extinzandu-se si pe fetele interproximale ale coroanelor dentare
• sa prezinte in plus,calitati antiseptice si astringente;pot fi folositi inaintea detartrajului cu dublu scop,de colorare si ca antiseptic.

Question 117

Care sunt scopurile folosirii revelatorilor de placă dentară? – 3 min

Answer 117

Revelatorii de placa se utilizeaza in mai multe scopuri:

• pt individualizarea metodelor de periere si de curatare mecanica a placii
• la educarea si motivarea pacientilor
• pt autoevaluarea corectitudinii controlului mechanic al placii
• pt evaluarea pe termen lung a eficientei metodelor de control al placii, ce vor fi modificate daca scorurile obtinute la calcularea indicilor de placa sunt nesatisfacatoare
• la realizarea graficelor de evolutie a igienei orale sau a studiilor epidemiologic, prin efectuarea repetata a indicilor de placa

Question 118

Care dintre revelatorii de placă NU se mai folosesc şi din ce motive? – 2 min

Answer 118

S-a renuntat la solutia Skinner pe baza de iod,datorita alergiilor produse,si la fucsina bazica 0,2-0,3% datorita continutului in anilina,si implicit,a potentialului cancerigen.

Question 119

Care este cel mai indicat şi utilizat revelator de placă şi de ce? – 1 min

Answer 119

Eritrozina este cel mai utilizat revelator de placa.
colorant vegetal hidrosolubil care coloreaza in rosu suprafetele acoperite de placa.
este cel mai utilizat revelator de placa
comercializat sub forma de tablete si solutii

Question 120

Înaintea cărei proceduri stomatologice contraindicăm colorarea plăcii dentare? – 1 min

Answer 120

Nu se efectueaza colorarea dintilor in sedinta in care se realizeaza sigilarea santurilor si a fosetelor coronare.

Question 121

În ce proporţie halitoza se datorează cauzelor orale şi dintre acestea cât reprezintă retentivităţile feţei dorsale a limbii? – 2 min

Answer 121

Studiile au stabilica ca cca 90% dintre „respiratiile rau-mirositoare” au origine orala.
Limba incarcata (saburala0 – fata dorsala poate adaposti, in retentiile suprafetei, anumite MO, care in circumstante speicale, pot genera substante rau mirositoare

Question 122

Pentru a reduce halitoza matinală ce se recomandă? – 2 min

Answer 122

Se recomanada ca seara, inainte de culcare, sa realizam igenizarea, inclusiv a fetei dorsale a limbii si sa utilizam o apa de gura antiseptica

Question 123

Care sunt cauzele orale ale halitozei? – 4 min

Answer 123

infectii parodontale
limba saburala;fata dorsala a limbii poate adaposti anumite microorganisme care pot genera substante rau mirositoare
xerostomia
restaurarile dentare deteriorate sau supraextinse,care pot acumula resturi alimentare fermentabile
proteze dentare incorect igienizate
leziuni orale patologice(cancere)
infectii faringo-amigdaliene
despicaturi de palat

Question 124

Care sunt cauzele non-orale ale halitozei? – 4 min

Answer 124

afectiuni ale tractului respirator,infectii prezente la nivelul pasajului nazal,sinuzite,amigdalite,pneumonii,TBC
afectiuni ale tractului digestiv(reflux esofagian,hernie hiatala,cancer gastric)
ciroza hepatica
insuficiente hepatice si renale
diabet
administrarea anumitor medicamente:hipertensive,antidepresive
fumatul

Question 125

Când pacientul expiră cu gura închisă şi percepem miros neplăcut vom concluziona că halitoza are ce cauză? – 1 min

Answer 125

Cand pacientul respira cu gura inchisa si percepem miros neplacut,cauza poate fi nazala.

Question 126

Care sunt cele mai frecvente cauze ale halitozelor percepute la copilul mic? – 2 min

Answer 126

La copilul mic,halitoza este cauzata cel mai adesea de infectii faringo-amigdaliene,vegetatii adenoide sau de prezenta corpilor straini in fosele nazale

Question 127

Care este cauza cea mai frecventă a halitozei la pacientul în vârstă? – 1 min

Answer 127

La pacientul in varsta,cauza cea mai frecventa este o proteza mobila incorect igienizata.

Question 128

De câte feluri pot fi halitozele (după Miyazachi)? – 2 min

Answer 128

Halitoza poate fi reala,dar se pot inregistra si psudo-halitoze,sau chiar halitofobie cand pacientul se plange de mirosuri,fara ca ele sa poata fi percepute obiectiv.

Question 129

În 2000, halitoza genuină (adevărată) a fost împărţită în două. Ce presupune această modificare? – 2 min

Answer 129

Halitoza reala – se imparte in : 
halitoza fiziologica :
halena evidenta ca intesitate, si peste nivelul social acceptat 
halena fetida a CB 
nu se depisteaza nicio afectiune sau stare patologica ce ar putea determina mirosul 
halitoza patologica 
orala 
extraorala

Question 130

Ce se înţelege prin pseudo-halitoze şi prin halitofobie (la ce pacienți o întâlnim de regulă)? – 2 min

Answer 130

Pseudo-halitoze – halena nu este perceputa de persoanele din jur,dar pacientii se plang de existenta ei.
Halitofobie – apare la pacientii cu modificari psiho-somatice;pacientul continua sa creada ca sufera de halitoza si dupa ce tratamentul insttuit a dat rezultate.

Question 131

Numiţi situaţiile când putem înregistra halitoze tranzitorii? – 2 min

Answer 131

Gura uscata
Foame(ketoza) 
Stres 
Fumat
Igiena precara 
Consumul anumitor aimente: ceapa, usturoi

Question 132

Care sunt substanţele care contribuie la producerea halitozei şi care este termenul general folosit pentru a le numi? – 3 min

Answer 132

Mirosul neplacut al gurii apare ca urmarea a producerii, prin metabolismul microbian proteolitic (microorganisme GN ce actioneaza la pH-uri alcaline) in principal a compusilor sulfurici volatili (VSC) – H2S, metil-mercaptan, dimetilsulfat, dimetildisulfat
La producerea mirosurilor orale mai contribuie si prezenta altor substante – precum compusii aromatici volatili (indol, scatol), acizi organici (acetic, propionic), amine (cadaverina, putresceina)

Question 133

În caz de halitoză de origine orală care este tratamentul indicat? – 3 min

Answer 133

Se indica utilizarea:

• pastelor de dinti cu triclosan si bicarbonate de sodiu (care reduc productia de VSC)
• gumelor de mestecat, care mascheaza halitoza, pe termen scurt, prin modificarile de pH realizate
• se incearca stimularea secretiei salivare, prin miscari masticatorii ample
• clatiri cu ape de gura (obisnuit, cu clorhexidina 0,2%, listerina), evitandu-se pe cat posibil cele cu alcool, glicerina sau oxidanti puternici, datorita efectelor secundare prezentate, in principal acela de uscare a tegumentelor si a mucoaselor.

Question 134

Perierea feței dorsale a limbii, insistând mai ales pe zona ei distală, se efctuează, recomandabil, fără pastă de dinți deoarece: - 2 min

Answer 134

Prin curatirea florei microbiene de pe fata dorsala a limbii se constata ca:

• se reduce cantitatea de placa supragingivala depusa,cat si numarul de microorganisme prezente la nivelul fluidului oral
• se reduce halena fetida
• se realizeaza o stimulare a troficitatii tesuturilor moi periate;si
• se favorizeaza perceptia gustativa

Question 135

Pastele de dinţi recomandate la perierea dinților pacienţilor cu halitoză sunt acelea care au în compoziţie următoarele substanţe? – 2 min

Answer 135

Triclosan si bicarbonat de sodiu, care reduc productia de VSC (compusi sulfurici volatili)

Question 136

În caz de halitoză se indică şi clătiri cu ape de gură, (în principal, pe bază de digluconat de clorhexidină) ce nu conțin anumite substanţe şi de ce? – 2 min

Answer 136

se evita cele cu alcool, glicerina, oxidanti puternici – datorita efectelor secundare prezente, in principal acela de uscare a tegumentelor si mucoaselor

Question 137

Pentru a obţine o igienă orală optimă sunt necesare? – 2 min

Answer 137

Este necesar un control al P.D. efectuat zilnic, corect. Prin indepartarea zilnica, se obtine reducerea grosimii placii si anumarului de microorganism existente la acest nivel.

Question 138

Prin ce mijloace (specifice prevenţiei primare) se poate intervenii împotriva depunerilor de placă dentară? – 3 min

Answer 138

A.mijloace mecanice de control al P.D., reprezentate:
-in principal: de preiaj dentar
si
-auxiliar: de dental floss (ata dentara), scobitori, periute interdentare si unitufa, stimulatoare gingivale si razusa de limba.
B.mijloace chimice antiplaca.

Question 139

Care sunt criteriile de care trebuie să ţinem cont în individualizarea îngrijirilor oro-dentare (igienizare)? – 2 min

Answer 139

Individualizarea ingrijirilor oro-dentare tine cont de:

1) nevoia de sanatate orala a persoanei in cauza
2) de prezenta factorilor de risc pentru producerea : Cariei dentare si Bolilor parodontale
3) abilitatea (intelegerea si manualitatea) individului de a-si realiza igiena orala

Question 140

Nevoile personale zilnice de îngrijire orală presupune ca de cel puţin 2 ori/zi să efectuăm: - 3 min

Answer 140

Sa efectuam periaj dentar, care nu poate fi inlocuit cu nici un alt mijloc de control al placii bacteriene, lui adaugandu-i-se, in anumite situatii clinice, alte mijloace mecanice auxiliare sau/si mijloace chimice antiplaca.

Question 141

În ce scop este folosită periuţa de dinţi şi periajul dentar? – 2 min

Answer 141

Periutele de dinti siperiajul sunt indicate in scopul curatirii eficiente si confortabile a dintilor si a tesuturilor moi din vecinatatea acestora.

Question 142

Care sunt cerinţele pe care trebuie să le îndeplinească periuţele de dinţi manuale? – 3 min

Answer 142

Cerintele pe care trebuie sa le indeplineasca periutele de dinti manuale sunt: sa fie rezistente, ieftine si sa prezinte filamente cu capete rotunjite, prin care sa curate eficient structurile oro-dentare, avand efecte negative minime.

Question 143

Mânerul periuţelor de dinţi prezintă un mâner ergonomic (legat de formă și grosime), în ce scopuri? – 2 min

Answer 143

Manerul periutelor de dinti prezinta un maner ergonomic, pentru a permite o prize eficienta si o manevrare comoda.

Question 144

Suprafaţa activă a periuţei dentare manuale se prezintă într-o multitudine de forme. Ce formă este recomandată în cazul pacientului cu aparate ortodontice fixe? – 1 min

Answer 144

In cazul pacientului cu apparat orthodontic fix forma capului activ al periutei trebuie sa fie concave sau evazatape latime.

Question 145

Duritate periuțelor manuale este stabilită în funcție de: - 2 min

Answer 145

Duritatea periutei dentare este data de diametrul si lungimea filamantelor.

Question 146

Care sunt dezavantajele filamentelor din păr natural pentru care asemenea periuţe de dinţi devin de ne recomandat? – 4 min

Answer 146

Dezavantajele periutelor cu fire de par natural sunt:
-periutele nu pot fi standardizate, ca duritate, deoarece diametrul firelor din par natural variaza intre 0,087-0,475mm;
-se uzeaza rapid si neuniform;
-nu au aceeasi rezistenta, de la un aminal la altul, si sunt diferite ca proprietati, in functie de zona geografica de unde provin, de varsta animalului si de anotimp;
-firele nu prezinta celasi diametru si, in plus, prezintaa un microcanal, in mijloc, ce permite acumularea apui cat si a microorganismelor-in special, la nivelul placii dentare.
Studiile demonstreaza ca pe aceasta cale se pt transmite diverse infectii microbiene;
-firele periutelor devin rapid deosebit de moi, pe masura umezirii si a uzurii;
-si-cel mai negative aspect, nu pot fi taiate intr-o suprafata uniforma, plana

Question 147

Care sunt avantajele utilizării filamentelor artificiale? – 3 min

Answer 147

Avantajele utilizarii filamentelor artificiale sunt:

• se curate si se usuca rapid (24h) daca sunt inute in pozitie vertical intr-o atmosfera deschisa;
• mult mai rezistente si de 10 ori mai elastic, decat perii naturali;
• capul rotunjit respinde (acumuleaza apa si resturile organice;
• mult mai rezistente la cumularea de bacterii, fungi, etc, comparative cu perii naturali;
• filamentele sintetice produc o abraziune mai redusa, datorita flexibilitatii superioare;
• se fabrica usor si la preturi de cost redusee;
• se pot standardiza, filamentele constitutive prezentand acelasi diametru.

Question 148

Care sunt factorii de care depinde eficienţa periajului dentar, legat şi de multitudinea situaţiilor clinice ? – 3 min

Answer 148

Factorii care influenteaza rezultatul periajului sunt: indemanarea pacientului, miscarile imprimate, presiunea folosita, frecventa si timpul acordat, configuratia arcadelor dentare, numarul de dinti prezenti pe arcade sau al constructiilor stomatologice existente.

Question 149

După ce vârstă recomandăm utilizarea pastei de dinţi la copii? – 1 min

Answer 149

Dupa varsta de 2 ani.

Question 150

De la apariţia primului dinte şi până la vârsta de 2 ani cine realizaeză perierea dentară? – 1 min

Answer 150

Perierea dentara este efectuata de parinte/tutore/ingrijitor si fara pasta de dinti.

Question 151

Câtă pastă de dinţi recomandăm copilului, cu vârsta, între 2 şi 4 ani la un periaj? – 1 min

Answer 151

Cantitatea de pasta recomandata copiilor intre 2-4 ani este jumatate de bob de mazare.

Question 152

Perierea dentară la copilul 5-7 ani înseamnă o cooperare copil-părinte. În ce constă aceasta? – 1 min

Answer 152

Acest lucru presupune efectuarea periajului de catre copil sub supravegherea parintelui.

Question 153

După ce vârstă a copilului constatăm o coordonare neuro-musculară normală care îi permite acestuia să-şi efectueze periaje dentare corecte? – 1 min

Answer 153

Dupa varsta de 8 ani constatam o coordonare neuro-musculara nornala.

Question 154

Care sunt avantajele utilizării periuţelor dentare cu filamente artificiale şi cap activ rotunjit? – 4 min

Answer 154

Avantajele utilizarii periutelor dentare cu filament artificiale si cap active sunt:

• eficienta in curatarea zonei cervicale a coroanelor dentare, atat proximal cat si la niv.lizereului gingival;
• traumatizarea minima a tesutului gingival periapt;
• curatirea santului gingival, inclusiv interproximal, fara a genera discomfort;
• utilizabile in jurul aplicatiilor ortodontice fixe sau ale aparatelor de imobilizare in fracturile de maxilar;
• previn sau minimalizeaza abraziunea dentara cat si escoriatiile gingivale, in cazul unei perii viguroase;
• de indicat in cazul gingiilor afectate de gingivite ulcero-necrotice sau de gingivite cornice severe, de durata etapelor de vindecare postdetartraj si a planarii radiculare sau in postchirurgia parodontala;
• este priuta ideeala pt.copilul mic, indicate atunci cand se incepe periajul danturii temporare.

Question 155

Forma gâtului periuţei reprezintă un aspect important în manevrarea periuţei prin care, ce, se influienţează? – 1 min

Answer 155

Se influenteaza comfortul si durata periajului.

Question 156

Care sunt factorii care influenţează alegerea unei periuţe dentare, implicit a durităţii ei? – 3 min

Answer 156

Factorii sunt:

• dexteritatea si manualitatea, motivatia, abilitatea si inteligenta pacientului, care vor influenta si alegerea metodei de periere;
• statusul sanatatii gingivale si parodontale;
• morfologia coroanelor clinice si incongruenta dento-alveolara, cu inghesuire sau spatiere;
• expunerea radacinilor dentare;
• preferintele profesionistului catre o anumita metoda de periaj si un anumit tip de periuta, dar si cea a pacientului, care poate ramane credincios propriilor periute si obisnuinte, atunci cand rezultatul controlului placii bacteriene este bun;
• metoda de periaj aleasa.

Question 157

Când se înlocuieşte o periuţă dentară? – 2 min

Answer 157

Frecventa inlocuirii periutelor este de 3-4 luni, sau cand constatam ca perii s-au evazat, s-au rupt ori si-au pierdut flexibilitatea.

Question 158

Care sunt argumentele pentru care periajul de seară este numit principal? – 3 min

Answer 158

Argumentele sunt: individual nu mai are motive de graba, el avand timpul necesar pentru efectuarea unei perieri dupa o tehnica corecta.
In acest fel se indeparteaza cat mai mult din P.D. existenta, se indeparteaza resturile alimentare acumulate, reducandu-se si numarul microorganismelor prezente. Microorganismele restante au pe durata somnului cele mai bune conditii de supravietuire si multiplicare, cavitatea orala oferind umididate, caldura, intuneric, in timp ce cantitatea de saliva secretata atinge nivelul cel mai scazut.

Question 159

Care sunt obiectivele periajului dentar? – 3 min

Answer 159

1. de indepartare si de intrerupere a ciclului de formare si de maturizare a P.D.;
2. de curatare a suprafetelor dentare de resturi alimentare si coloratii extrinseci;
3. de stimulare a troficitatii si de keratinizare a tesuturilor gingivale;
4. prin folosirea pastelor de dinti profilacice(terapeutice) se obtin stoparea sau chiar vindecarea unor afectiuni reversibile, aparute la niv. structurilor dento-parodontale.

Question 160

În conformitate cu ciclul circadian al secreţiei salivare în jurul cărei ore avem cea mai redusă cantitate de salivă secretată nestimulat sau când avem cea mai abundentă salivaţie? – 1 min

Answer 160

Cea mai redusa cantitate de saliva se secreta, nestimulat, in jurului orei 4 dimineata, iar cea mai mare in jurul orei 12, la pranz.

Question 161

Ce se recomandă profilactic când pe durata zilei consumăm alimente cariogene? – 2 min

Answer 161

Se recomanda un al treilea periaj, iar daca el nu este posibil, se recomanda folosirea unei gume de mestecat fara zahar sau chiar simpla clatire cu apa.

Question 162

Care sunt - după Wilkins - metodele vibratorii de periere manuală? – 2 min

Answer 162

Metode vibratorii : STILLMAN, CHARTRES, BASS

Question 163

Metoda de periere manuală Collis (simultan sulculară) în ce grupă de metode se încadrează și căror pacienți este recomandată - după Wilkins? – 2 min

Answer 163

Pe scurt:

• e necesara o periuta Collins cu manunchiuri de filamente laterale pe fiecare margine a periutei suficient de lungi pentru a patrunde in santurile gingivale v si o, un rand de manunchiuri centrale scurte – rezulta- periere a 3 suprafete in acelasi timp
• Filamentele laterale patrund in santurile gingivale in unghi de 45 grade, dupa ce filamentele au patruns in sant – miscare scurta in fata si in spate (metoda vibratorie), - dupa efectuarea a 10 miscari se trece la urmatorul grup de 2-3 dinti

Question 164

Metoda de periere Bass. – 5 min

Answer 164

Este o tehnica larg acceptata, datorita eficientei cu care se curata placa dentara din jurul si direct din santul gingival. Ea a fost produsa de Bass, fizician si primul decan al Scolii de Medicina din Tulane, Louisiana. Zona margiana gingivala si a coletului coronar este implicata in mod deosebit in controlul infectiilor gingivale si parodontale.
Autorul recomanda folosirea periutelor dentare moi, continuarea curatirii spatiilor interdentare cu ajutorul dental floss-ului. Tehnica a fost conceputa pornindu-se de la ideea ca infectia gingivala debuteaza, de obicei, la nivelul marginii gingivale si, in principal, la nivelul papilei interdentare. Indicatie: tuturor pacientilor – pentru a indeparta biofilmul dentar din vecinatate sau direct de la nivelul marginii gingivale; indicate pentru spatiile interdentare deschise si coroanele dentare cu convexitati exaggerate + suprafete radiculare expuse.
Metoda se indica pacientilor cu problem parodontale ce prezinta spatii interdentare libere, suprafete radiculare expuse, postchirurgie parodontala, dar si celor cu terapie protetica fixa care prezinta coroane de acoperire realizate cu limita subgingivala sau purtatorilor de anumite aparate ortodontice.
Metoda presupune plasarea filamentelor direct in santul gingival, deci in sus pentru maxilar si in jos pentru mandibular. Periuta se plaseaza in unghi de 45 de grade fata de axul lung al dintelui si spre apical, cuprinzand cu fata activa atat suprafetele dentare cervicale cat si marginea gingivala vecina.
Urmeaza sa efectuam o presiune usoara asupra gingiei, dar fara a produce indoirea filamentelor, prin care fortam patrunderea acestora in santul gingival si interdentar. Miscarea de curatire este una de vibrare scurta, in fata si in spate, fara deplasarea perilor, insumand cate 10 asemenea miscari pentru fiecare grup dentar. Se trece la urmatorul grup de 2-3 dinti, repetand miscarea descrisa anterior. Miscarea este repretata de-a lungul arcadelor, curatind astfel atat fetele vestibulare, cat si pe cele orale ale tuturor dintilor.
Frontal, atat palatinal, cat si lingua, periuta este introdusa in lungul ei, cu plasarea filamentelor in santurile gingivale de curatat. Urmeaza o miscare de curatire spre exterior, prin care filamentele indeparteaza placa prin elasticitatea miscarii lor.
Probleme care pot aparea – neajunsuri:
Sunt pacienti care nu au o buna manualitate si au dificultati cu asezarea periutei in unghiul de 45 de grade cerut si in santul gingival.
In cazul celor exagerat de zelosi, vibratiile aplicate pot conduce la traumatizari cronice ale marginilor gingivale.

Question 165

Tehnica de periere Bass este larg acceptată. Care este principalul motiv? – 2 min

Answer 165

Este o tehnica larg acceptata, datorita eficientei cu care se curata placa dentara din jurul si direct din santul gingival
Zona margiana gingivala si a coletului coronar este implicata in mod deosebit in controlul infectiilor gingivale si parodontale.

Question 166

Căror pacienți indicăm, în principal, metoda de periere Bass? – 3 min

Answer 166

Indicatie: tuturor pacientilor – pentru a indeparta biofilmul dentar din vecinatate sau direct de la nivelul marginii gingivale; indicate pentru spatiile interdentare deschise si coroanele dentare cu convexitati exagerate + suprafete radiculare expuse.
pacientilor cu probleme parodontale ce prezinta spatii interdentare libere, suprafete radiculare excpuse
postchirurgie parodontala
pacienti cu terapie protetica fixa care prezinta coroane de acoperire realizate cu limita subgingivala
purtatori de aparate ortodontice

Question 167

În ceea ce priveşte metoda de periere Bass modificată care sunt recomandările, de ultimă oră, ale lui E.M. Wilkins? – 2 min

Answer 167

In cazul metodei “Bass modificata”, ce presupune ca, la sfarsitul miscarilor de vibrare efectuate, sa se execute si o miscare de rulare spre ocluzalul dintilor periati – pentru a indeparta placa si la nivelul restului coroanelor dentare.
Dezavantaje:
Prin asezarea repetata a periutei la nivelul marginii gingivale fixe, dupa efectuarea miscarii de rulare, se poate traumatiza gingia libera.
Reasezarea periutei in santul gingival, dupa miscarile de rulare efectuate, consuma timp inutil.
Pacientul este tentat sa efectueze premature miscarea de rulare, astfel ca igienizarea zonei sulculare este deficitara.
Sunt motive pentru care Esther Wilkins recomanda ca metoda de periere Bass modificata sa nu fie practicata, preferandu-se indicarea metodei de periere Bass propriu-zise sau a celei de rulare.

Question 168

Metoda de periere Collis – simultan sulculară. – 4 min

Answer 168

Se realizeaza numai cand dispunem de periuta dentara Collins. Aceasta presupune existenta a cate unui rand de manunchiuri de filament pe fiecare margine a periutei, suficient de lungi, pentru a ajunge in santurile gingivale, vestibulare si orale – cand periuta se plaseaza deasupra suprafetei ocluzale a dintilor de periat. Este o periuta de dinti care ofera, prin acest aranjament, 3 suprafete de periere in acelasi timp.

Metoda Collins se recomanda:
Pacientilor care nu prezinta manualitatea necesara realizarii unui periaj sulcular clasic;
Pacientilor cu dizabilitati, a caror igiena este efectuata de o alta persoana;
Copiilor carora li se efectueaza periajul dentar.
Periuta este astfel construita incat filamentele laterale sa patrunda simplu in santurile gingivale, sub un unghi de 45 de grade. In cazul dintilor cu coroane lungi, periuta va fi inclinata spre vestibular sau oral, pentru ca filamentele sa patrunda in santurile gingivale de curatat. Dupa ce filamentele au patruns in santurile gingivale, miscarea imprimata periutei este cea specifica metodelor vibratorii, adica miscari scurte, in fata si in spate. Dupa efectuarea celor 10 miscari scurte de vibrare, periuta se muta pe urmatorul grup de 2-3 dinti ce urmeaza a fi periati.

Question 169

Metoda de periere prin rulare (roll or rolling stroke method). – 5 min

Answer 169

PE SCURT:
Suprafata activa a periutei se plaseaza direct in 1/3 cervicala a dintilor de curatat si pe gingia din vecinatate
Suprafata laterala a periutei este introdusa paralel cu arcadele dentare si spre apical
Portiunea din plastic a capului periutei – la nivelul marg incizale/ suprafetei ocluzale
Cu partea laterala a filamentelor se preseaza usor gingia – se poate albii usor – dupa care se efectueaza rotirea periutei – maturarea suprafetelor dentare de curatat
Se repeta de 6 ori pe fiecare grup dentar, atat vestibular, cat si oral
Suprafetele palatinale ale frontalilor maxilari si linguale ale frontalilor mandibulari se curata cu periuta plasata de-a lungul ei – se plaseaza suprafata activa pe gingie – miscare de maturare , va fi o presare si o rulare in sus la md si in jos la mx, fiecare zona se repeta de cel putin 6 ori

Question 170

Metoda de periere Stillman. – 5min

Answer 170

La origine, Stillman a propus un periaj care sa realizeze masajul si stimularea troficitatii mucoasei gingivale, cat si curatirea ariei cervicale a coroanelor dentare. Se recomanda ca suprafata activa a periutei de dinti soft/moale sau medie sa se plaseze partial pe gingie si partial pe dinte, in directie apicala.suprafata activa este plasata apical – sus la max si jos la md
periuta este corect plasata cand partea de plastic a capului periutei este la nivelul suprafetei ocluzale/ marg incizale
cu suprafata laterala a filamentelor presam cu blandete gingia, pana cand aceasta se albeste usor

Question 171

Metoda de periere manuală Stillman modificată. – 2 min

Answer 171

suprafata activa este plasata apical – sus la max si jos la md
periuta este corect plasata cand partea de plastic a capului periutei este la nivelul suprafetei ocluzale/ marg incizale
cu suprafata laterala a filamentelor presam cu blandete gingia, pana cand aceasta se albeste usor
rotirea periutei spre un unghi de 45 grade cu axul lung al dintelui
rotatii scurte de vibrare-curatare
fiecare grup dentar – numaram pana la 10/ minim 6 rotatii pentru fiecare grup dentar
pentru fetele palatinale si linguale se repeta tehnica descrisa la rulare

Question 172

Metoda de periere Charters. – 5 min

Answer 172

PE SCURT:
Metoda obliga introducerea periutei cu suprafata activa direct spre ocluzal sau spre marginea incizala
Varfurile filamentelor in jos – mx si in sus –md
In contact cu mucoasa gingivala prin suprafata laterala a filamentelor
Suprafata activa a filamentelor la limita margine gingivala libera- suprafata dentara
O usoara presiune, patrunderea interdentara a vf filamentelor, in timp ce suprafata laterala a filamentelor va presa marginea gingivala
Se continua cu o miscare de vibrare-rotare blanda dar ferma
Vibrarea se realizez prin rotirea manerului si se face pentru fiecare grup dentar, numarand pana la 10
Suprafetele orale sa fie periate prin tehnica stillman modificata

Question 173

Căror pacienţi indicăm metoda de periere Collis? – 2 min

Answer 173

Metoda Collins se recomanda:
Pacientilor care nu prezinta manualitatea necesara realizarii unui periaj sulcular clasic;
Pacientilor cu dizabilitati, a caror igiena este efectuata de o alta persoana;
Copiilor carora li se efectueaza periajul dentar.

Question 174

Care sunt indicaţiile metodei de periere manuală prin rulare? – 3 min

Answer 174

Indicatii:
La copiii si tinerii cu tesut gingival normal conturat si relativ sanatos, cand metoda sulculara poate parea dificila; pentru toti pacientii indiferent de varsta.
In alternanta sau combinata cu tehnicile vibratorii: Bass, Charters, Stillman.
Ca etapa pregatitoare in implementarea unei noi metode de periere precum Stillman, la care pozitia initiala este identica.

Question 175

Căror pacienţi se recomandă metoda de periere Charters? – 2 min

Answer 175

Metoda se recomanda pacientilor:
Cu spatii interdentare libere, spre exemplu la pacientii care au suportat interventii chirurgicale parodontale si care ofera suprafete radiculare expuse.
La indepartarea placii bacteriene de sub intermediarii lucrarilor protetice fixe.
Pentru curatirea componentelor aparatelor ortodontice fixe.

Question 176

La copilul mic, între 2 şi 4-5 ani, cine efectueză periajul, cu câtă pastă şi care sunt metodele de periaj recomandate? – 3 min

Answer 176

Intre 2 si 5 ani se indica ca pasta de dinti folosita sa fie de marimea unui bob de mazare, periajul fiind realizat sau asistat de catre parinte. Parintele trebuie sa il realizeze deoarece copilul nu prezinta abilitatile necesare pentru efectuarea unui periaj eficient fara ajutor si supraveghere.
- se indica metoda Fones

Question 177

Metoda de periere manuală Fones. – 4 min

Answer 177

PE SCURT:
introducerea periutei intre obraz si suprafetele dentare de curatat – pacientul tine dintii in ocluzie
suprafata activa intra in contact lejer cu gingia ultimilor molari maxilari
miscare – larg circulara, de maturare, efectuata cu o usoara presiune dinspre gingia maxilara spre cea mandibulara
la nivelul frontal – dinti sunt pozitionati cap la cap, iar miscarea este asemnatoarea cu cea descrisa anterior.
suprafetele linguale/palatinale – periate prin miscari de du-te – vino antero-posterioare

Question 178

În cazul metodei de periere manuală Fones care este mișcare de periere recomandată pentru suprafețele dentare linguale și palatinale? – 2 min

Answer 178

Suprafetele linguale si palatinale sunt periate prin miscari de du-te-vino antero-posterioare

Question 179

Metoda de periere manuală verticală – Leonard. – 4 min

Answer 179

PE SCURT:
cu dintii cap la cap in zona frontala – se plaseaza suprafata activa a periutei in unghi drept cu axul lung al dintilor
se realizeaza fara o presiune exagerata, iar la final se indica o usoara rotatie cand se ajunge in contact cu gingia
presiunea utilizata este suficienta pentru patrunderea filamentelor interdentar
d. mx si md. Nu sunt curatati prin aceleasi serii de miscari, ci separat.

Question 180

Care este cauza principală pentru care metoda de periere verticală este mai puțin recomandată? – 1 min

Answer 180

Tehnica este mai putin recomandata datorita leziunilor gingivale produse

Question 181

Metoda de periere orizontală. – 4 min

Answer 181

Este metoda cea mai utilizata, in principal de pacientul care nu a fost niciodata instruit cu privire la o anumita tehnica de periere. De asemenea, chiar daca multor pacienti li se indica o anumita metoda de periere, putini renunta la aceasta deoarece este simplu de efectuat. NU SUNT CURATATE prin aceasta miscare spatiile interdentare, ba mai mult, depozitele moi indepartate de pe suprafetele dentare libere vor fi fortate interdentar, actiune prin care se favorizeaza producerea cariei si a parodontopatiei.
Distrugerile se inregistreaza mai ales la nivelul dintilor proeminenti, dar si la nivelul marginii gingivale libere vecine, la nivelul carora vom inregistra in timp abraziuni dentare si retractii gingivale, mai ales in cazul in care folosim o periuta dentara dura, pasta de dinti abraziva, forta, etc.
Poate fi INDICATA la dentitia de lapte, curatarea fiind favorizata de forma de clopot a acestora si este TOTAL CONTRAINDICATA la dentitia permanenta.

Question 182

Care sunt argumentele pentru care metoda de periere orizontală este considerată cea mai nocivă? – 3 min

Answer 182

• cea mai nociva metoda de periere – distrugerile apar la dintii proeminenti dar si la marginea gingivala vecina = abraziuni dentare + retractii gingivale (mai ales daca se foloseste o periuta de dinti dura, o pasta de dinti abraziva, forta)
• prin aceasta miscare – suprafetele interdentare nu sunt curatate, depozitele moi de pe suprafetele dentare libere vor fi fortate interdentar => producerea cariilor si a parodontopatiei

Question 183

Dintre toate metodele de periere comentate de Wilkins, pentru adult, care este metoda de periere cea mai nocivă şi de ce? – 2 min

Answer 183

• cea mai nociva metoda de periere – distrugerile apar la dintii proeminenti dar si la marginea gingivala vecina = abraziuni dentare + retractii gingivale (mai ales daca se foloseste o periuta de dinti dura, o pasta de dinti abraziva, forta)
• prin aceasta miscare – suprafetele interdentare nu sunt curatate, depozitele moi de pe suprafetele dentare libere vor fi fortate interdentar => producerea cariilor si a parodontopatiei

Question 184

Căror arii de la nivelul arcadelor dentare trebuie să le acordăm o atenţie deosebită pe durata periajului dentar? – 4 min

Answer 184

VESTIBULAR: in dreptul PM si C, unde gingia fixa este subtire iar abraziunea dentara se produce frecvent, la nivelul dintilor inclinati, cum este in cazul molarilor mandibulari inclinati lingual(retentii),

• la nivelul dintilor cu suprafetele radiculare expuse, unde cementul si dentina radiculara ofera o rezistenta mai redusa la abraziune
• la nivelul furcatiilor radiculare expuse
• la nivelul suprafetelor dentare aproximale ce marginesc spatiile edentate
• caninul si incisivul lateral, atat maxilari cat si mandibulari, pe partea dreapta sunt insuficient periati la dreptaci si invers ptr stangaci
• la nivelul suprafetelor distale ale celor mai multi dintre dintii posteriori

Question 185

Cum se efectuează perierea suprafeţelor ocluzale, de ce se indică şi care este cea mai recomandabilă mişcare? – 3 min

Answer 185

Se indica ptr:
-indepartarea placii si a microorganismelor acumulate la nivelul fisurilor si a fosetelor ocluzale
-in scopul igienizarii suprafetelor care NU participa la masticatie din varii motive
-marginea restaurarilor stomatologice
-obligatoriu inaintea realizarii siglarilor
In acest scop, suprafata activa a periutei se aseaza cu filamentele perpendicular pe cea ocluzala. Manerul periutei se plaseaza paralel cu suprafata ocluzala a dintilor laterali.
Se pot efectua 2 tipuri de miscari:
-VIBRARE: prin care periutei i se imprima o miscare usor CIRCULARA, care dureaza ptr fiecare grup dentar periat cca 10 s
-filamentele sunt fortate(presate) sa patrunda in santuri si fosete, dar fara ca acestea sa se indoaie; se repeta miscarea de 10 ori ptr fiecare grup dentar periat
RECOMANDABIL: sa combinam cele 2 tipuri de miscari;
Miscarile orizontale de frecare, trebuiesc evitate deoarece asa curatam doar varfurile proeminente ale cuspizilor, fara a curata si la nivelul santurilor si fosetelor retentive.

Question 186

Căror pacienţi le recomandăm, în mod special, periaj dentar mecanic? – 3 min

Answer 186

Recomandat pacientilor:

• cu aparate ortodontice fixe;
• cu tratamente protetice complexe;
• cu implanturi dentare;
• cu anumite dizabilitati fizice /psihice, ele trebuind sa fie manevrate de parinte/ingrijitor;
• care practica un periaj argesiv;
• incapabili sa-si efectueze corect periajul manual (incluzand aici si copilul mic)

Question 187

Care sunt avantajele oferite de periajul dentar mecanic? – 6 min

Answer 187

Eficienta maxima in:

• controlul placii dentare si coloratiilor extrinseci;
• combaterea tartrului;
• reducerea incidentei gingivitei si ptr reducerea la minimum a efectelor negative ale acesteia.

Question 188

Cum timpul destinat periajului mecanic este mai redus pentru aceeaşi cantitate de placă curăţată, specificaţi cât timp este necesar curăţirii a 75% din placa prezentă pentru periajul mecanic şi cât timp pentru cel manual? – 2 min

Answer 188

Studiile efectuate arata ca 75% din placa se indeparteaza cu periuta mecanica in cca 1 min, in timp ce pentru aceeasi cantitate de placa, curatata manual, este nevoie de 6 min-BOYD 1997

Question 189

Prin periere mecanică timp de 2 min obţinem o îndepărtare a P.D. de 84% sau de 93% în câte minute? – 1 min

Answer 189

O curatire optima se obtine printr-un periaj mecanic de 2 min, placa indepartandu-se in proportie de 84%, pana la 93%, dupa 6 min

Question 190

În cazul în care indicăm pacientului periaj mecanic care sunt sfaturile/indicațiile de care acesta trebuie să le primească (să țină cont) de la profesionist? – 4 min

Answer 190

Aspecte generale:
vom alege periute cu filamente de nailon si cap activ rotunjit,
vom selectiona pastele de dinti cele mai putin abrazive,
vom utiliza o cantitate redusa de pasta,care se intinde pe suprafetele dentare de curatat,inainte de a puna in functiune periuta mecanica,actiune prin care evitam imprastierea ei pe suprafetele inconjuratoare
oricare din tehnicile de periaj manual descrise anterior poate fi utilizata si in cazul perierii dintilor cu periute mecanice
periajul incepe dintr-o zona distala spre anterior,insistandu-se asupra curatirii structurilor santului gingival,accentuandu-se curatirea suprafetelor proximale dar si a restaurarilor stomatologice
miscarile se fac cu viteza si presiune redusafara a produce indoirea filamentelor,
se evita curatirea cu prea mare presiune la niv.restaurarilor acrilice sau la niv. cementului radicular expus.

Question 191

Care sunt aspectele de care ţinem seama când indicăm o anumită metodă de periere? – 3 min

Answer 191

Tinem seama de:
statusul de sanatate a componentelor cavitatii orale
alinierea dentara, prezenta cariilor si a obturatiilor, prezenta edentatiilor si intinderea lor, prezenta protezarilor, a aparatelor ortodontice mobile sau fixe, a inflamatiei gingivale sau cea a pungilor parodontale
sanatatea generala, incluzand aici afectiunile musculare sau dizabilitatile psihice
varsta pacientului cat si manualitatea dovedita de acesta
interesul si motivatia observate
usurinta si talentul cu care explica profesionistul

Question 192

Din punct de vedere al periajului dentar, ce recomandăm în zonele unde avem infecţii sau leziuni traumatice? – 2 min

Answer 192

In caz de zone afectate de infectii sau leziuni traumaice ale mucoaselor, se indica perierea normala a restului suprafetelor dentare, in timp ce, in zonele afectate, periajul este stopat pentru o perioada limitata de timp. Pentru igienizarea acestor zone, se recomanda clatiri cu solutii saline caldute, prin care se favorizeaza vindecarea si se faciliteaza indepartarea tesuturilor necrozate.

Question 193

Unde se găsesc cele mai multe microorganisme (70%) la nivelul structurilor cavităţii orale şi de ce? – 2 min

Answer 193

Cele mai multe microorganisme(70%) se gasesc la nivelul fetei dorsale a limbii, datorita suprafetei afractuoase create de prezenta papilelor filiforme,mai lungi,si a celor fungiforme,mai scurte,sau de prezenta fisurilor linguale,care uneori pot masura cativa mm adancim

Question 194

Care sunt motivele pentru care se indică perierea feţei dorsale a limbii? – 3 min

Answer 194

Prin curatirea florei microbiene de pe fata dorsala a limbii se constata ca:
se reduce cantitatea de placa supragingivala depusa,cat si numarul de microorganisme prezente la nivelul fluidului oral
se reduce halena fetida
se realizeaza o stimulare a troficitatii tesuturilor moi periate;si
se favorizeaza perceptia gustativa

Question 195

Curăţirea feţei dorsale a limbii reprezintă şi parte a tratamntului indicat în cazul anumitor afecţiuni sau situaţii clinice. Care sunt acestea? – 3 min

Answer 195

Curatirea limbii se face in limba neagra paroasa, dupa utilizarea clorhexidinei, pentru combaterea halenei, la pacientii cu xerostomie, cu limba incarcata, fisurata, sau in cazul fumatorilor.

Question 196

În funcţie de situaţia clinică pe lângă perierea dinţilor ce alte entităţi, părţi ale cavităţii orale, mai pot să fie periate? – 2 min

Answer 196

Mai pot fi periate mucoasa crestelor alveolare edentate, mucoasa boltii palatine – se recomanda inca din antichitate

Question 197

Unde avem, la nivelul structurilor cavităţii orale, încărcătura microbiană cea mai mare, medie şi mică? – 2 min

Answer 197

Cel mai mare numar de microorganiste(70%) se gasesc cantonate la niv.suprafetei dorsale a limbii, fiind urmat, din acest punct de vedere, de cele de la niv.santului si mai ales al pungilor parodontale, si abia apoi de cele de la niv. P.D. supragingivale.

Question 198

Care sunt recomandările și cum va proceda profesionistul în cazul în care indicăm pacientului o nouă metodă de periere dentară manuală? – 3 min

Answer 198

Tinem seama de:
statusul de sanatate a componentelor cavitatii orale
alinierea dentara, prezenta cariilor si a obturatiilor, prezenta edentatiilor si intinderea lor, prezenta protezarilor, a aparatelor ortodontice mobile sau fixe, a inflamatiei gingivale sau cea a pungilor parodontale
sanatatea generala, incluzand aici afectiunile musculare sau dizabilitatile psihice
varsta pacientului cat si manualitatea dovedita de acesta
interesul si motivatia observate
usurinta si talentul cu care explica profesionistul

Question 199

Studiile arată că efectele negative ale periajului dentar apar când se depăşeşte o anumită forţă. Care este aceasta? – 1 min

Answer 199

O forta mai mare de 2 N

Question 200

În cadrul efectelor negative ale periajului dentar apare termenul de feston gingival McCall. La ce se referă şi cum poate fi descris clinic? – 2 min

Answer 200

Festonul gingival McCall se realizeaza atunci cand marginea gingivala apare boselata, ferma si festonata. Acest aspect clinic reprezinta o consecinta neinflamatorie fibrotica a unui periaj efectuat gresit, cand marginea gingivala libera reactioneaza ingrosandu-se.

Question 201

În cadrul efectelor negative ale periajului dentar apare termenul de fisuri Stillman. La ce se referă şi cum poate să fie descris clinic? – 3 min

Answer 201

Favorizata de un os alveolar subtire, de regula in regiunea vestibulara.
Apar datorita periajului viguros , folosirii periutelor dure sau uzate, dentifrice abrazive etc.
Aspect cinic particular- retractie gingivala sub forma unei crestaturi fine, in special in dreptul caninilor sau al altor dinti vestibularizati

Question 202

Definiţi termenul de eroziune dentară, enumeraţi cauzele posibile, recomandări preventive. – 3 min

Answer 202

Eroziunea – pierdere progresiva de substanta dura dentara datorata agresiunii chimice si a unui pH sub 5.5 si fara implicare microbiana.
Cauze : externe – obiceiuri alimentare dezechilibrate si consumul excesiv de alimente si lichide acide sau intrinseci – productie anormala de acizi in cav bucala in caz de : bulimie si/sau anorexie nervoasa, boli cu reflux gastro-esofagian, hernie hiatala
Preventie – periajul la cel putin 1 ora dupa consumul alimentelor si bauturilor acide, timp in care se permite salivei sa declanseze remineralizarea suprafetelor dentare afectate.
Alti factori – xerostomia sau modificari ale capaciatii de tamponare a salivei, compozitia salivei datorita diferitelor afectiuni, administrare de medicamente sau inaintarea in varsta

Question 203

Pe lângă factorii etiologici principali, extrinseci (ex. consum excesiv de alimente acide) sau intrinseci (ex. acid gastric) la producerea eroziunilor dentare mai participă și alți factori, numiți suplimentari. Care sunt aceștia? – 2 min

Answer 203

Alti factori – xerostomia sau modificari ale capaciatii de tamponare a salivei, compozitia salivei datorita diferitelor afectiuni, administrare de medicamente sau inaintarea in varsta

Question 204

Ce înţelegeţi prin abraziune dentară, legat şi de perierea dentară şi care sunt aspectele clinice observate? – 3 min

Answer 204

PE SCURT:
uzura normala a substantelor dentare cauzata de alti factori decat masticatia.
Aspecte clinice (periaj) – fetele vestibulare ale dintilor vestibularizati . pierdere de substanta in pana, in zona cervicala, in special la nivelul cimentului expus. Suprafata pierderii de substanta are aspect neted, lucios, de duritate normala.
De regula debuteaza la nivelul cementului radicular denudat, pierderea de substanta se continua la nivelul smaltului din 1/3 cervicala.
Apare ca o excavatie in forma de pana, care se poate extinde pe fata v a mai multor dinti.
Se observa de obicei : la canin si pm maxilari, uneori si la M1, dar poate aparea la orice dinte vestibularizat, inclusiv mandibulari.

Question 205

Definiţi termenul de atriţie. – 2 min

Answer 205

Uzura suprafetelor ocluzale prin masticatie si/sau parafunctii

Question 206

Definiţi termenul de abfracţie. – 2 min

Answer 206

Pierderi de substanta dura dentara datorita fortelor biomecanice ( flexiune, compresie, tensiune) sau degradare chimica – formele cele mai vizibile sunt pierderile de substanta in forma de V de la nivelul zonei cervicale

Question 207

Care sunt cauzele obişnuite ale abraziunilor dentare legat de periajul dentar manual? – 2 min

Answer 207

Utilizarea de paste de dinti abrazive
Miscari de periere orizontale si cu presiune excesiva
Utilizare de periute cu varf al filamentelor fara capat rotunjit
Dinti vestibularizati

Question 208

Când la un pacient constatăm producerea abraziunilor dentare specialistul indică? – 2 min

Answer 208

Specialistul indica folosirea periutelor de dinti cu peri moi (eventual, folosirea periutelor mecanice), schimbarea tehnicii de periaj cu una vibratorie, in timp ce pastele de dinti utilizate vor fi cele mai putin abrazive

Question 209

În funcţie de problemele prezentate de pacient recomandăm curăţirea suprafeţelor dentare aproximale la intervale de cât minim şi cât maxim? – 2 min

Answer 209

In functie de problemele prezentate de pacient si in conformitate cu studiile efecttuate in acest sens cuatirea suprafetelor aproximale se poate face la o distanta de min.12 h sau max. 48.

Question 210

Pe lângă curăţirea mecanică obţinută prin utilizarea mijloacelor mecanice auxiliare prin folosirea lor se mai produc şi alte acţiuni favorabile. Care sunt acestea? – 2 min

Answer 210

Prin folosirea mijloacelor auxiliare, pe langa curatirea mecanica efectuata se obtinei si o modificare favorabila a compozitiei florei microbiene locale, se realizeaza stimularea circulatiei sanguine si a troficitatii tes.moi sau, prin intermediul lor, se pot aplica o serie de substante chimic active, cu rol preventiv sau/si terapiutic.

Question 211

Standard, în cazul unei dentiţii sănătoase, care sunt mijloacele de îndepărtare a P.D. folosite? – 2 min

Answer 211

Ata dentara : dental floss
Stimulatoare gingivale interdentare
Scobitori
Periute interdentare si unitufa
Razuse de limba

Question 212

Căror pacienţi şi pentru ce zone indicăm folosirea aţei dentare (în special)? – 2 min

Answer 212

Dental floss-ul este indicat, in principal, curatirii mecanice a spatiilor interdentare care prezinta papile integre si fara expunerea cementului radicular. Se recomanda adolescentilor (10-12 ani) si adultilor care au o buna coordonare neuro-musculara a miscarilor. Atunci cand s-a produs retractia gingivala, dental floss-ul se mai poate indica, dar trebuie sa stim ca vor fi necesare mai mult efort, mai mult timp destinat curatirii si o dexteritate superioara.

Question 213

Dental floss-urile au fost confecţionate de-a lungul timpului din mai multe materiale şi anume? – 2 min

Answer 213

Materialele din care au fost confectionate dental floss-urile sunt: fir de matase cerat, materiale sintetice: filamente de nailon, politetrafluoroetilen (teflon).

Question 214

Utilizarea aţei dentare este limitată de prezenţa suprafeţelor radiculare concave. Despre ce suprafeţe este vorba? – 2 min

Answer 214

Suprafete radiculare concave precum: fetele radiculare meziale ale PM maxilari sau, tot cele maziale, ale molarilor mandibulari.

Question 215

Care sunt obiectivele atinse prin utilizarea corectă a aţei dentare? – 5 min
Obiectivele:

Answer 215

să îndepărteze placa şi resturile alimentare din spaţiile interdentare curăţate, atât de la nivelul dinţilor naturali cât şi de la nivelul acelora acoperiţi protetic sau de sub intermediarii protetici, de la nivelul implanturilor dentare sau din jurul componentelor aparatelor ortodontice fixe, etc.
prin urmărirea de către pacient a scămoşării produse, se evidenţiază prezenţa cariilor dentare incipiente, a depozitelor de tartru sau a celor restante după detartraj, ori a restaurărilor stomatologice supraextinse (a iatrogeniilor);
pe durata curăţirii suprafeţelor amintite, se obţine şi lustruirea lor, ele devenind astfel improprii depunerilor ulterioare
se poate realiza şi un masaj blând al papilei interdentare, fapt ce duce la stimularea circulaţiei locale
se poate reduce sângerarea şi inflamaţia gingivală prin limitarea acumulării plăcii şi a tartrului dentar
reduce halitoza
permite aplicarea unor agenţi chimio-terapeutici la nivelul suprafeţelor dentare curăţate sau al celor subgingivale.

Question 216

Dental floss-ul, când este corect folosit, cam câtă placă dentară curăţă (de pe suprafeţele aproximale) şi cam cât pătrunde sub gingival? – 2 min

Answer 216

80% de pe suprafetele aproximale, 2-3.5 mm subgingival

Question 217

Care sunt argumentele pentru care recomandăm folositea aţei dentare înaintea efecturii periajului dentar? – 2 min

Answer 217

faptul că prin curăţarea P.D. se uşurează pătrunderea şi acţiunea fluorurilor conţinute în pastele de dinţi şi indicate în prevenirea cariei dentare;
odată ce a realizat periajul, pacientul îşi simte gura curată şi nu va mai avea motivaţia folosirii aţei dentare şi în plus, nici nu mai rămâne suficient timp pentru folosirea ei.

Question 218

Pacientul care foloseşte dental floss-ul este educat să urmărească fiecare fragment de floss folosit observând? – 2 min

Answer 218

Pacientul este educat sa constate cantitatea de placa curatata sau daca dental floss-ul s-a scamosat.

Question 219

În ce situaţii clinice indicăm folosirea floss threader-ul şi ce este el? – 2 min

Answer 219

Cand pacientul prezinta pct. de contact interdentare ferme, care nu pot fi trecute de dental floss, se recomanda folosirea dispozitivelor special fabricate, asemanatoare acelor de cusut, floss threader, cu care se reuseste introducerea firuluide in locurile de curatat, direct sub punctul de contact, sub punti dentare. Se poate utiliza dental floss-ul atunci cand avem de curatat fata mucozala a puntilor dentare, coletul implanturilor dentare sau componentele aparatelor ortodontice fixe.

Question 220

În ce situaţii clinice indicăm folosirea „floss holder” (dispozitivele de fixare a dental floss-ului)? – 2 min

Answer 220

In cazul pacientului neindemanatic, al celor cu incapacitati fizice, cu maini si degete groase, cu deschidere redusa a gurii sau cu reflex de voma.

Question 221

În ce situaţii clinice (căror zone) indicăm folosirea superfloss-ului - TUFTED DENTAL FLOSS? – 2 min

Answer 221

Indicat pt. curatirea spatiilor interdentare cu papila usor retrasa, a fetei mucozale a intermediarilor puntilor dentare, a componentelor aparatelor ortodontice fixe, a implanturilor si a furcatiilor expuse

Question 222

Ce este, cum se utilizează şi în ce situaţii clinice indicăm folosirea panglicii dentare – knitting yarn? – 2 min

Answer 222

Aceasta rep. o suprafata textila lata si plana care se utilizeaza vaselinata. Indicata pt. curatirea spatiilor interdentare largi sau a acelora fara punct de contact ferm, la niv.elem. de agregare sau sub intermediarii puntilor dentare, marginesc diasteme si treme, al suprafetelor distale ale ultimului dinte de pe arcada.

Question 223

În ce situaţii clinice recomandăm folosirea benzilor de tifon (gauze strip)? – 2 min

Answer 223

Se folosesc pt. curatirea suprafetelor dentare aproximale care marginesc bresele edentate neprotezate, a spatiilor interdentare largi, a suprafetelor distale ale ultimilor molari de pe arcada, si a constructiilor protetice fixe sprijinite pe implanturi.

Question 224

Care este recomandarea principală a stimulatoarelor gingivale? – 1 min

Answer 224

Sunt recomandate in primul rand pentru masajul tesutului gingival, prin care sa imbunatateste si keratinizarea mucoasei.

Question 225

În ce scopuri sunt recomandate stimulatoarele gingivale? – 2 min

Answer 225

Sunt recomandate pentru masajul tesutului gingival, la indepartarea P.D. si a resturilor alimantare acumulate in spatiile interdentare cu papila decapitata, la nivelul furcatiilor expuse si a marginilor gingivale libere.

Question 226

De ce stimulatoarele gingivale din cauciuc şi de formă conică sunt cele mai indicate? – 2 min

Answer 226

Sunt cele mai indicate deoarece sunt moi,flexibile, usor de adaptat spatiilor interdentare de curatat. Sunt mai putin traumatizante si mai usor de intretinut. Conurile din cauciuc se introduc in spatiile interdentare libere, dinspre vestibular si dinspre oral, perpendicular pe axul lung al dintilor.

Question 227

De câte ori pe zi recomandăm folosirea stimulatoarelor gingivale? – 1 min

Answer 227

Se recomanda folosirea stimulatoarelor 1 data sau exceptional de 2 ori/zi

Question 228

În ce situaţii clinice indicăm folosirea scobitorilor dentare, conice, montate (Toothpick in holder) şi în ce scopuri? – 4 min

Answer 228

Scobitorile montate sunt indicate in urmatoarele situatii:

1. la indepartarea placii de-a lungul marginii gingivale si din interiorul santului sau al pungilor parodontale
2. la curatarea suprafetelor radiculare concave
3. la curatarea suprafetelor accesibile de la nivelul furcatiilor
4. la curatarea componentelor aparatelor ortodontice si a celor protetice
5. pe lângă acţiunea de curăţire, scobitorile mai sunt folosite şi la aplicarea de substanţe chimice active, în cazul zonelor cu hipersensibilitate dentinară ( fluoruri) sau la nivelul pungilor parodontale ( clorhexidina)

Question 229

În ce situaţie clinică indicăm folosirea scobitorilor interdentare din lemn – triunghiulare (wooden interdental cleaner), în ce fel şi care este mişcarea de curăţare indicată? – 2 min

Answer 229

Scobitoarea triunghiulara este recomandata pacientilor care prezinta RETRACTII GINGIVALE ca urmare a evolutiei bolii parodontale.
Miscarea de curatare este una de DU-TE-VINO, vestibulo-oral si invers, folosite doar dinspre vestibular. Studiile arata superioritatea folosirii scobitorilor de forma triunghiulara constatandu-se reducerile sangerarilor gingivale. Acest aspect este legat de masajul efectuat sau de curatarea superioara realizata prin DEPRESIA PAPILEI INTERDENTARE cu cca 2-3 mm

Question 230

În ce situaţii clinice indicăm folosirea periuţelor interdentare şi în ce scopuri? – 2 min

Answer 230

Ele se indica la curatirea spatiilor interdentare libere, a furcatiilor expuse la pacientii cu aparate ortodontice fixe sau cu lucarari protetice complexe sprijinite si pe implanturi dentare, dar si in zona imobilizarilor dentare si intermaxilare, efectuate in parodontologie sau chirurgie.
Cu ajutorul lor se pot aplica si variate substante active, precum fluoruri, sub forma de pasta de dinti sau de feluri fluorurate, dar si substante antimicrobiene, de regula, clorhexidina sau agenti disensibilizantii.
Se va acorda o grija speciala curatirii implanturilor fabricate din titan, material moale care obliga a o curatire atenta, pentru a evita zgarierea suprafetelor acestora si lezarea tesuturilor moi periimplantare.

Question 231

De câte feluri sunt periuţele interdentare, caracteristici? – 3 min

Answer 231

Pot fi de 3 feluri :
- periuta unitufa: sunt periute care prezinta o parte activa formata dintr-o singura tufa sau dintr-un numar redus de tufe
- periuta conica
- periuta cilindrica (bottle - brushes)
Partea activa a periutelor interdentare este montata la manere speciale, fabricate din plastic, poate avea lungimi de 12-15 mm si lungimi ale filamentelor de 3-5 mm. In cazul celor cu maner propriu, care se folosesc prin prindere directa de maner, dimensiunile sunt de 30-35 mm lungime, la o lungime a filamentelor de 5-8 mm.
Forma periutelor interdentare este cilindrica sau tronconica. Filamentele sunt din plastic, cu capatul activ rotunjit, sunt moi – la un diametru al filamentelor de 0,075 mm – si sunt prinse la mijlocul lor intr-un maner din sarma impletita.
Dupa utilizare vor fi spalate si pastrate intr-o atmosfera deschisa

Question 232

Care sunt indicaţiile periuţelor interdentare şi care pot fi agenţii chimici aplicaţi, limitări? – 3 min

Answer 232

Se indica la:
- curatirea spatiilor interdentare libere, a furcatiilor expuse,
- la pacientii cu aparate ortodontice fixe sau cu lucrari protetice complexe sprijinite si pe implanturi dentare,
- in zona imobilizarilor dentare si intermaxilare, efectuate in parodontologie sau chirurgie.
Cu ajutorul lor se pot aplica si variate substante active, precum fluoruri, sau forma de pasta de dinti sau geluri florurate, dar si substante antimicrobiene, de regula, clorhexidina sau agenti desensibilizanti

Question 233

Cum alegem, cum folosim, ce se recomandă înaintea utilizării lor şi care este mişcarea de curățare realizată cu periuţele interdentare? – 2 min

Answer 233

Periuta ID aleasa va avea un diametru – putin mai mare comparativ cu spatiul de curatat iar miscarile de curatire vor fi undele de du-te-vino, vestibulo-oral si invers.
Pentru o alegere corecta, firma TANDEX pune la dispozitia practicienilor un dispozitiv conic, variat colorat, care in functie de culoarea inregistrata la nivelul spatiului interdentar masurat, indica o anumita marime a diametrului periutei.
Miscarile de curatire vor fi unele de du-te-vino vestibulo-oral si invers.

Question 234

În ce situaţii clinice indicăm folosirea periuţelor unitufă, în ce scopuri şi care este mişcarea de curăţare recomandată? – 3 min

Answer 234

INDICATII:
Ptr curatarea: suprafetelor aproximale, meziale sau distale ale dintilor care marginesc spatiile edentate neprotezate; furcatiilor expuse, implanturilor, sub intermediariii puntilor dentare; fetelor distale ale ultimilor molari ; si a spatiilor interdentare cu papila decapitate

MISCAREA: Este combinata circulara si cu o presiune usoara, intermitenta, aplicata in cazul miscarii sulculare de periere manuala

SCOP: Cu ajutorul lor putem aplica si substante chimice active;
Este capabil sa reduca nivelul de placa si sangerare, dar si parametrii gingivali, in aceeasi masura ca si prin folosirea manuala a dental floss-ului

Question 235

Substanţele antiplacă trebuie să îndeplinească o serie de condiţii. Ce înţelegeţi prin termenul de substantivitate? – 2 min

Answer 235

Sa previna colonizarea microorganismelor la nivelul suprafetelor dentare;
Sa reduca numarul lor la nivelul cavitatii orale;
Sa produca degradarea matricei organice a placii;
Sa influenteze favorabil metabolismul placii;
Sa-i reduca patogenitatea;
Substantivitatea se defineste ca fiind calitatea substantei de a fi absorbita de tesuturi, intr-o zona tinta, si de a ramane active intr-o perioada de timp.

Question 236

Produsele anticarie comercializate sunt testate prin studii dublu-orb care trebuie să dureze minimum? – 1 min

Answer 236

3-6 luni pentru placa si gingivita sau 2-3 ani pentru cele care cerceteaza caria dentara

Question 237

Care este argumentul major al indicării şi folosirii substanţelor antimicrobiene/antiplacă de o largă majoritate a populaţiilor pentru prevenirea producerii gingivitei şi implicit a bolilor parodontale? – 2 min

Answer 237

Majoritatea oamenilor reusesc, obisnuit, o indepartare mecanica a placii de maxim 50% in cele circa 2 minute de periere practicate actualmente.

Question 238

Care sunt cele două modalităţi de indicare spre utilizare a substanţelor chimice antiplacă? – 2 min

Answer 238

. in paralel cu controlul mecanic efectuat zilnic
2. pentru perioade limitate de timp se pot recomanda SINGURE atunci cand pacientului i se interzice periajul anumitor zone pentru cateva zile, in special dupa efectuarea unor interventii chir asupra PD marginal.

Question 239

Daţi exemplu de agent antiplacă antiadeziv şi indicaţi caracteristicile lui. – 3 min
HIDROCLORURA DE DELMOPINOL 0,2% (DH)

Answer 239

Este un alcool aminat;
El este singurul reprezentant,care pe langa efectul antiadeziv,are si unul redus,asupra bacteriilor orale;
Este un agent tensioactiv ce interfera cu formarea matricei intermicrobiene,prevenind sinteza polizaharidelor extracelulare,in principal,a glucanilor;
Datorita acestui fapt placa poate fi indepartata de catre pacient cu usurinta;
Ca efecte secundare retinem: -usoara colorare produsa,mai redusa comparativ cu cea produsa de clorhexidina si care se indeparteaza rapid;
-produce o senzatie de amortire tranzitorie a limbii si senzatie de arsura;
-se administreaza pe termen indelungat fara a genera infectii oportuniste

Question 240

Biguanidele ca antiseptice antiplacă au trei reprezentanţi, dintre care unul principal. Care sunt aceştia? – 2 min

Answer 240

Reprezentantul de baza este DIGLUCONATUL DE CLORHEXIDINA, sintetizat de Davies in 1950
ALEXIDINA
OCTENIDINA

Question 241

Care sunt trei caracteristici principale pentru care digluconatul de clorhexidină rămâne cel mai indicat în scop antiplacă? –2 min

Answer 241

Efectele antiplaca ale digluconatului de clorhexidina se realizeaza prin 2 mecanisme:
1)Fiind un compus cationic, el se leaga de cristalele de hidroxiapatita, la pelicula dobandita, la P.D., la polizaharidele extracelulare si mai ales la mucoasele orale.
Acesta se absoarbe la nivelul cristalelor de hidroxiapatita si produce inhibarea colonizarii microorganismelor la acest nivel.
2)dependent de concentratia folosita, gluconatul de clorhexidina patrunde in citoplasma microbiana unde produce precipitarea proteinelor, cu efect BACTERICID la o concentratie de 100 miugrame/ml (provoaca liza celulei) sau BACTERIOSTATIC, la o concentratie de 0,1 miugrame/ml (interfera cu sistemele de transport prezente la nivelul membranei microbiene)
3)Prezinta un spectru larg antibactericid, antifungic, antiplaca (reduce adeziunea), antiviral(inclusiv HIV,HBV) si deci antiinflamator, aduce rapid pH-ul oral in zone neutre si efectul remanent de 8-12 ore (RAMANE ACTIV)

Question 242

Cât timp rămâne activ digluconatul de clorhexidină? – 1 min

Answer 242

Ramane activ 8-12 ore

Question 243

În 1976, Coulter şi Russel, pe model artificial, constată că clorhexidina inhibă formarea plăcii la cantităţi reduse. Care este această concentraţie? – 1 min

Answer 243

În 1976, Coulter şi Russel, pe model artificial arata ca,este suficienta o cantitate de 0,002% gluconat de clorhexidina ptr a inhiba formarea placii.

Question 244

Digluconatul de clorhexidină administrat timp de 21 de zile reduce numărul Streptococilor mutans cu 26-68%, număr care revine la valoarea de plecare după cât timp? – 1 min

Answer 244

Numar ce revine la valorile de plecare dupa o perioada de 2-6 luni de la incetarea administrarii.

Question 245

Digluconatul de clorhexidină este inactivat de o serie de componente ale pastelor de dinţi. Care sunt componentele care inhibă acţiunea clorhexidinei şi care este indicaţia transmisă în acest sens? – 2 min

Answer 245

Inhibarea efectelor antiplaca-MONOFLUORFOSFATUL DE SODIU
Este inhibata de o serie de ingridiente din compozitia pastelor de dinti (LAURIL SULFATUL DE SODIU, FLUORURILE ANIONICE)
De aceea se recomanda utilizarea lui dupa un anumit interval de timp: 30-60 min dupa periaj

Question 246

Dintre fluorurile componente ale pastelor de dinţi care este aceea care inhibă acţiunea clorhexidinei şi care nu? – 2 min

Answer 246

Inhibarea efectelor antiplaca-MONOFLUORFOSFATUL DE SODIU

Este inhibata de o serie de ingridiente din compozitia pastelor de dinti (LAURIL SULFATUL DE SODIU, FLUORURILE ANIONICE)

Question 247

Care este cea mai importantă caracteristică, din punct de vedere antimicrobian, a digluconatului de clorhexidină? – 1 min

Answer 247

Gluconatul de clorhexidina este deosebit de activ si impotriva MICROORGANISMELOR PATOGENE PARODONTALE
Efect bactericid asupra S.Mutans si actinomicetelor

Question 248

Digluconatul de clorhexidină este contraindicat în ORL pentru că produce o afectare ireversibilă. Despre ce este vorba? – 2 min

Answer 248

Poate produce totusi surditate cand este introdusa la nivelul urechii medii

Question 249

Care sunt indicaţiile de utilizare a multiplelor produse care conţin digluconat de clorhexidină? – 5 min

Answer 249

1) ca SOLUTIE DEZINFECTANTA:
- decontaminarea suprafetelor;
- dezinfectia instrumentarului sau a mucoaselor, inaintea punctiei anestezice;
2) ca APE DE GURA sau GEL la tratamentul:
- gingivitelor ulcero-necrotice;
- a aftelor;
- a candidozelor;
- amigdalitelor;
- faringitelor;
3) ca SOLUTII ANTISEPTICE la:
- clatirea gurii: este parte a protocoalelor pre- si post-chirurgicale. Se recomanda si postdetartraj, modalitate prin care suplinim un control al placii mai putin eficient ca urmare a sensibilitatilor dureroase, posibile postdetartraj.
- inaintea procedurilor stomatologice: care produc cantitati mari de AEROSOLI (slefuiri, detartraje ultrasonice). Prin care se reduce riscul de infectare, dar si efectele bacteriemiilor
- cei cu IMPLANTURI DENTARE
- pacientii care au suportat IRADIERI in zona capului sau a gatului si implicit la pacientii care prezinta variate grade de XEROSTOMIE;
- ptr a reduce HALITOZA, cand se mai pot recomanda produse cu triclosan, CPC si uleiuri esentiale
- ptr dezinfectia protezelor mobile; Mai ales cand avem de tratat candidoze la pacientii cu proteze mobile (In aceste situatii se recomanda a se trata candidoza cu medicamente antifungice urmand sa folosim clorhexidina ptr a preveni recidivele. Se recomanda chiar mentinerea protezelor in solutie de clorhexidina, procedeu prin care o “sterilizam”)
- clatiri antiseptice inaintea procedurilor stomatologice la pacientii cu boli sistemice grave (precum: diabet, endocardite, discrazii sanguine, cancere, SIDA, purtatorii cronici de hepatita B/C, transplant de maduva osoasa)
- la tratarea PARODONTOPATIILOR si a complicatiile acestora; pacientii cu aparate ortodontice fixe/mobile, cu imobilizari intermaxilare sau cu variate incapacitate fizice/psihice
- pacientul cuprins in grupul celor cu RISC CRESCUT LA CARIE
- ptr cateva zile si la igenizarea zonelor operate (atunci cand periajul este contraindicat)
- IRIGARI SUBGINGIVALE efectuate impreuna cu PLANAREA RADICULARA
- in cazul ulceratiilor de afte minore recidivente (HUNTER &ADDY) reduc: incidenta, durata si severitatea lor

Question 250

În cazul pacienţilor cu variate dizabilităţi antiplacă, se recomandă, o serie de preparate cu clorhexidină sub formă de? – 2 min

Answer 250

In tratarea pacientilor cu variate handicapuri se recomanda produsele cu clorhexidina tip SPRAY si VARNISH.

Question 251

Apele de gură sau gelurile cu clorhexidină (administrate de 2-3/zi câteva săptîmâni) recomandate în caz de ulceraţii, reduc incidenţa, durata şi severitatea acestora. În ce situaţii sunt recomandate, în principal, şi de ce sunt mai puţin indicate în caz tratării aftelor majore, a gingivo-stomatitei ulcero-necrotică etc.? – 3 min

Answer 251

Gingivitelor ulcero-necrotice
Aftelor
Candidozelor
Amigdalitelor
Faringitelor

Question 252

Cum sunt indicate obişnuit produsele cu digluconat de clorhexidină în afecţiunile parodontale? – 2 min

Answer 252

In tratarea parodontopatiilor si a complicatiilor acestora la pacientii cu aparate ortodontice fixe sau mobile, imobilizari intermaxilare sau cu variate incapacitati fizice si psihice (la cei cu variate handicapuri se recomanda produsele cu CHX de tip spray si varnish)

Question 253

Care sunt efectele secundare produse prin folosirea preparatelor ce conţin digluconat de clorhexidină ca şi posibilităţile de remediere a acestor „defecte”? – 5 min

Answer 253

1)Colorarea bruna : a suprafetelor dentare incorect curatate
a obturatiilor(in special a celor incorect finisate)
a mucoasei orale-in special a fetei dorsale a limbii
a dintilor artificiali
In asemenea cazuri,se indica intreruperea administrarii produsului pentru o perioada de timp,iar in cazul colorarilor vom recomanda un periaj mai atent sau chiar periaj profesional.
2)Perceperea unui GUST AMAR (motivul ptr care au fost introduse diferite arome);
3)Pierderea temporara a SENZATIEI GUSTATIVE(impune utilizarea ei dupa masa);
4)SENZATIA DE ARSURA si de USCACIUNE A GURII(in asemenea cazuri se stopeaza administrarea ei);
5)Eroziuni ale mucoasei orale la concentratii 0,2%,dar sunt rar vazute la 0,12%
6)Creste ritmul depunerilor de tartru dentar;
7)HIPERSENSIBILITATE DENTINARA;
8)Tumefactii parotidiene,la un numar redus de persoane,dupa o folosire indelungata;
9)Inhiba formarea cheagului sanguin,motiv ptr care in cazul plagilor osoase vom contraindica utilizarea ei timp de 2-3 zile(cele cu clorhexidina 0,10% nu afecteaza formarea cheagului si sinteza colagenului)

Question 254

Ca efect secundar produsele cu digluconat de clorhexidină produc colorare brună a suprafeţelor dentare incorect curăţate, a obturaţiilor (în special, a acelora incorect finisate), a mucoasei orale, în special a feţei dorsale a limbii, a dinţilor artificiali. Care este cauza şi ce recomandări trebuiesc făcute? – 2 min

Answer 254

Cauza: precipita colorantii alimentari
Recomandari: In asemenea cazuri,se indica intreruperea administrarii produsului pentru o perioada de timp,iar in cazul colorarilor vom recomanda un periaj mai atent sau chiar periaj profesional

Question 255

La ce concentraţie a produselor cu digluconat de clorhexidină avem efecte secundare minime (nu afectează formarea cheagului și sinteza colagenului)? – 1 min

Answer 255

Eroziuni ale mucoasei orale sunt rar vazute la concentratii de 0,12%
Inhiba formarea cheagului sanguin,motiv ptr care in cazul plagilor osoase vom contraindica utilizarea ei timp de 2-3 zile(cele cu clorhexidina 0,10% nu afecteaza formarea cheagului si sinteza colagenului)

Question 256

În irigări orale soluţiile de digluconat de clorhexidină se folosesc în concentraţii de? – 1 min

Answer 256

Concentratia recomandata este de : 0,06%

Question 257

În ce concentraţie soluţiile cu digluconat de clorhexidină nu afectează formarea cheagului sanguin şi sinteza colagenului? – 1 min

Answer 257

(cele cu clorhexidina 0,10% nu afecteaza formarea cheagului si sinteza colagenului)

Question 258

În apele de gură cu clorhexidină 0,2% firma Curaprox introduce şi alte substanţe active. Pentru ce este introdus acidul hialuronic 0,2% dar şi clorbutanolul 0,5%? – 2 min

Answer 258

Acidul hialuronic 0,2%-prezinta o serie de efecte benefice,si anume:film protector ptr placa chirurgicala,asigurand o regenerare mai rapida a tesutului implicat chirurgical,prin care se reduce si riscul de complicatii post-operatorii;
Clorbutanolul 0,5%-are ca efect reducerea durerilor de la nivelul plagilor chirurgicale si nu numai;

Question 259

Periochip - sunt conuri cu digluconat de clorhexidină, cu eliberare lentă, care se introduc în punga parodontală la intervale de ? – 1 min

Answer 259

Sunt indicate ptr introducerea periodica (la 3 LUNI) in punga parodontala;

Question 260

Care sunt produsele cu digluconat de clorhexidină cele mai recomandate în cazul pacienţilor cu cario-activitate intensă? – 2 min

Answer 260

LACURI CU GLUCONAT DE CLORHEXIDINA 40%

Question 261

Căror pacienţi le sunt recomandate, în Statele Unite, lacurile cu digluconat de clorhexidină şi în ce scop? – 2 min

Answer 261

La pacientii cu xerostomie, copii – in scopul reducerii cariei dentare;

Question 262

Care sunt principalele substanţe antiplacă din grupa compuşilor fenolici? – 1 min

Answer 262

ULEIURILE ESENTIALE
FENOL
LISTERINA
TRICLOSAN

Question 263

Din punct de vedere al efectului antiplacă la cât este evalut el, pentru Listerină ca şi pentru triclosan, comparativ cu efectul digluconatului de clorhexidină? – 2 min

Answer 263

Efectul antiplaca al LISTERINEI-este evaluat insa la 35% din cel realizat prin folosirea corecta a celui cu clorhexidina.
Triclosan – 65%

Question 264

Dacă înaintea şedinţei stomatologice pacientul clăteşte cu Listerină, după ce şi-a periat dinţii, cu cât se reduce încărcătura microbiană a aerosolilor produşi? – 1 min

Answer 264

Se indica clatirea gurii cu LISTERINA inaintea sedintelor de tratament si constata o reducere a incarcaturii microbiene a aerosolilor produsi cu 93,6%

Question 265

Listerina poate genera efecte secundare. Care sunt acestea? – 2 min

Answer 265

• senzatia de arsura;
• gust amar;
• colorarea dintilor;
• efect cancerigen (marele defect al listerinei este continutul alcoolic mare)

Question 266

Care sunt principalele dezavantaje ale folosirii Listerinei (pentru efectul ei antiplacă)? – 2,5 min

Answer 266

Marele defect al Listerinei este continutul alcoolic mare intre 21,6-26,9%(formula origina continea 21,6%)-mai putin recomandabila datorita efectului cancerigen.

Question 267

Pe lângă conţinutul mare în alcool etilic (în formula originală 21,6%) un alt incovenient este pH-ul Listerinei. Cât este acesta şi ce generează comparându-l cu sucul de portocale? – 2 min

Answer 267

Legat de pH-ul 4,3 prin care se genereaza eroziuni dentinare si de smalt dar la un nivel mult mai redus comparativ cu consumul de suc de portocale

Question 268

Datorită inconvenientelor prezentate de Listerină care sunt indicaţiile ei? – 2 min

Answer 268

INDICATII:

• pacientului care nu este capabil sa-si efectueze un periaj si un flossing dentar adecvat;
• periodic ptr a imbunatati igiena orala;
• inaintea procedurilor stomatologice care produc cantitati mari de aerosoli;

Question 269

Pentru a preîntâmpina intoxicaţiile acute cu alcool sau incidenţa cancerelor din zona buco-faringiană se recomandă ca apele de gură să conţină alcool etilic într-o proporţie de cel mult? – 1 min

Answer 269

Continutul maxim de alcool etilic-pana la 5%

Question 270

Apele de gură care conţin alcool etilic nu se recomandă? – 2 min

Answer 270

Nu se recomanda:alcoolicilor,sau acelora carora li se administreaza anumite medicamente ce reactioneaza advers cu alcoolul,precum METRONIDAZOL

Question 271

Triclosanul. – 4 min

Answer 271

TRICLOSAN (2,4,4 triclor-2 hidroxildifenileter)
Este un agent antimicrobian,cu spectru larg,actioneaza BACTERICID (impotriva bacterilor gram- si gram+),dar si cu actiune BACTERIOSTATICA mai redusa comparativ cu cea a clorhexidinei.
Determina distructii la nivelul membranei celulare si bacterioliza
Este un agent antimicrobian si antigingivita iar toxicitatea este minima.
Este folosit ca o serie de produse:de perspirant,in sapun,ape de gura sau paste de dinti
Efectul antiplaca-este doar la 65% comparativ cu cel al clorhexidinei
Altfel spus,triclosanul 0,10% are efect mai redus de inhibare a formarii placii comparativ cu clorhexidina 0,10%
Este insolubil in apa,motiv ptr care se asociaza cu o baza,un alcool sau un glicol.
In concentratii de peste 0,5%,provoaca modificari ale perceptiei gustative.

Question 272

În ce scopuri se indică produsele care conţin triclosan? – 2 min

Answer 272

Pentru a reduce acumularile de placa si gingivita,ca si pentru a reduce cantitatea de tartru formata
Se foloseste la fabricarea:apelor de gura(ex.PLAX a firmei COLGATE) sau pastelor de dinti(ex.COLGATE TOTAL)

Question 273

Care sunt principalele substanţe active conţine pasta de dinţi Colgate Total? – 2 min

Answer 273

Pe langa Triclosan;
Florura de sodiu 0,32%-1450 ppm F
Pirofosfat de sodiu 5%

Question 274

Pentru a-i creşte substantivitatea triclosanul se combină cu un co-polimer şi rezultă Tricloguard. Din ce este realizat co-polimerul PVM/MA? – 2 min

Answer 274

Copolimerul este:
POLI VINIL METOXI ETILEN
ACID MALEIC (PVM/MA) prin care creste substantivitatea.

Question 275

Fără co-polimer cât este substantivitatea triclosanului? – 1 min

Answer 275

Circa 5 ore

Question 276

Care sunt principalii mediatori ai inflamaţiei parodontale? – 1 min

Answer 276

Interleukina 1-beta

Prostaglandine E2