SISTEMUL RESPIRATOR-carte Flashcards
(82 cards)
1
Q
Ce asigura sistemul respirator?
A
Aportul de oxigen pentru desfasurarea metabolismului si in acelasi timp aportul de dioxid de carbon
2
Q
Din ce e format sistemul respirator?
A
Plamani si tubii prin care acestia comunica cu mediul inconjurator.
3
Q
Portiuni-sistemul respirator
A
Sistemul respirator este divizat intr-o portiune conductoare si o portiune respiratorie.
4
Q
Portiunea conductoare
A
E alcatuitra din :pasajul nazal, nazofaringele, laringele, traheea, bronhiile si bronhiolele
5
Q
Portiunea respiratorie
A
Reteaua terminala a arborelui bronsic si alveolele pulmonare
6
Q
Prin ce sunt conectate cele 2 portiuni ale sistemului respirator?
A
Cele 2 portiuni ale sistemului respirator sunt interconectate printr-un sistem de tranzitie reprezentat de bronhiolele respiratorii.
7
Q
La ce ajuta cele 2 portiuni sistemul respirator?
A
Prin aceste segmente, sistemul respirator asigura conducerea, filtrarea aerului si schimburile gazoase.
8
Q
Tractul respirator superior
A
Este format din cavitatea nazala (cu sinusurile paranazale), nazofaringele, laringele si trahee.
Toate segmentele tractului sunt acoperite de epiteliu pseudostratificat ciliat, de tip respirator.
9
Q
Epiteliul respirator
A
Este pseudostratificat, format din 7 tipuri de celule: cu cili (care reprezinta majoritatea), caliciforme, intermediare, cu microvili (mai mare), bazale care indeplinesc functie de celule stem, seroase si granulare mici care prezinta in citoplasma granule electronodense cu mediatori biologic activi.
Cele 7 tipuri de celule sunt dispuse pe o membrana bazala groasa, care pot fi observata si pe preparatele colorate cu metode uzuale in special la nivelul traheii.
10
Q
Celule cu cili
A
Celulele cu cili sunt columnare, au nucleul localizat la diferite inaltimi, polul bazal este mai ingust decat cel apical si au citoplasma bogata.
In citoplasma, contin relativ putine organite, mai bine reprezentate fiind mitocondriile. La polul apical, prezinta cilii care au mobilitate sincrona si metacrona si deplaseaza mucusul si particule straine in scopul de a fi eliminate din sistemul respirator. In segmentul respirator al tractului respirator, reprezinta 30% din populatia celulara, iar numarul lor creste distal.
11
Q
Celule caliciforme
A
Celule caliciforme sunt asemanatoare cu cele obseervate la intestin, secreta mucine, nu prezinta cili, iar in citoplasma contin complex Golgi bine dezvoltat si numeroase granule de mucus. Numarul lor este mai mare in conditiile actiunii substantelor iritante respiratorii (de ex. fumul de tigara) si in acelasi timp se modifica si compozitia mucusului secretat. Aceste modificari sunt reversibile si complete la cateva luni dupa sistarea agentului iritant.
12
Q
Celule cu microvili
A
Celulele cu microvili sunt tot columnare, prezinta la polul apical microvili scurti si filamente de actina in citoplasma.
Microvilii nu se observa de obicei in microscopia optica, fiind mascati de cilii inalti ai celulelor vecine. In prezent se considera ca celulele cu microvili au rol senzorial.
13
Q
Celule seroase
A
Celulele seroase din epiteliul respirator sunt frecvente la trahee si strctural se aseamana cu cele din acinii serosi. In citoplasma apicala prezinta granule de secretie care contin produsi de vascozitate redusa.
14
Q
Celule bazale
A
Celule bazale joaca rol de celule stem, au forma piramidala, polul lor apical nu ajunge la lumen si au potentialul de a se diferentia in celelalte tipuri celulare ale epiteliului respirator.
15
Q
Celulele imature sau intermediare
A
Celulele imature sau intermediare reprezinta forme de tranzitie de la celula bazala spre celula ciliata sau caliciforma. Diferentierea citoplasmatica este mixta si polul lor apical ajunge la citoplasma libera, dar nu prezinta cili.
16
Q
Celulele endocrine
A
Celulele endocrine au citoplasma electronoclara si contin granule limitate de membrane. Sunt argentafine si prezinta fluorescenta pentru catecolamine si neuropeptide. Aceste celule sunt mai numeroase la nivelul bronhiilor.
17
Q
Cavitatea nazala
A
Cavitatea nazala prezinta mucoasa care are aspecte morfologice diferite in functie de zona anatomica studiata: vestibul, aria respiratorie si aria olfactiva.
18
Q
Vestibulul
A
Este localizat anterior, fiind tapetat de tegument. Firele de păr, glandele sebacee, sudoripare si mucoase de la acest nivel constituie prima bariera de aparare impotriva particulelor straine din aerul inspirat.
19
Q
Aria respiratorie
A
Are mucoasa formata din epiteliu columnar pseudostratificat ciliat , care contine numeroase celule caliciforme si celule bazale. La om, numarul de cedlule caliciforme este mai mare in regiunea posterioara a cavitatii nazale. Lamina propria se continua cu periostul.
20
Q
Lamina propria-cavitatea nazala
A
Este formata din tesut conjunctiv lax bogat in fibre elastice si glande sero-mucoase, ale caror ducte se deschid la suprafata mucoasei. Celuralitatea este reprezentata de fibroblaste, limfocite si plasmocite izolate, putine mastocite si eozinofile.
Atat in epiteliul de acoperire, cat si in glande pot fi prezente melanocite, in spacial la nivelul septului nazal. Melanocitele reprezinta sursa melanoamelor extra-tegumentare (sau de mucoase) dezvoltate la acest nivel.
21
Q
Cavitatea nazala-caracteristici
A
In arille expluse la fluxul aerian, epiteliul este mai inalt si contine mai multe celule caliciforme. Mucusul si particulele de praf sunt transportate de catre cili in directia faringelui. Structurile osoase ale peretilor laterali maresc suprafata de contact cu aerul, in zonele inferioara si mijlocie prezentand plexuri venoase bogate (implicate in clinica alergiilor, obstructiilor nazale, infectiilor virale ale tractului respirator). Vasele sangvine sunt nervoase, neregulate, au perete muscular, avand rol esential atat in incalzirea aerului inspirat, cat si in secretie. Densitatea mare a vaselor sangvine si structura lor particularaq preteaza la cunfuzia diagnostica cu anofibromul sau hemangiomul.
22
Q
Functiile mucoasei nazale
A
1.filtrarea si incalzirea aerului inspirat
2.umidificarea cavitatilor nazale
3.aparare, prin retinerea particulelor de dimensiuni mari din aer si antibacterian prin tesutul limfoid, si lizozimul secretat de glandele sero-mucoase
4.prin structurile din lamina propria sintetizeaza anticorpi care ajung la suprafata epiteliului si realizeaza protectia antibacteriana
23
Q
Organul vomeronazal Jacobson
A
=remanenta vestigiala din timpul dezvoltarii embrionare, localizat sub mucoasa portiunii inferioare a septului nazal;
Atinge dezvoltarea maxima in a 20-a saptamana de viata intrauterina, dupa care involueaza. La adult, ocupa 0,2-0,6 cm2 si se prezinta ca structuri tubulare limitate de epiteliu columnar cu microvili. La om, epiteliul nu contine celule implicate in olfactie, astfel incat functia sa nu este cunoscuta si nu are semnificatie patologica.
24
Q
Sinusurile paranazale
A
Sunt cavitati in oasele frontal, maxilar, etmoid si sfenoid, tapetate cu epiteliu subtire de tip respirator care contine celule caliciforme. Mucoasa sinusurilor se continua cu mucoasa nazala. Lamina propria are putine glande mici si se continua cu periostul, de care se distinge cu dificultate. Spre deosebire de mucoasa nazala, la nivelul laminei propria a sinusurilor nu exista plexuri vasculare. Mucusul secretat dreneaza in pasajele nazale.
25
Nazofaringele
Este prima portiune a faringelui si ocupa 50 cm2. Mucoasa este acoperita de epiteliu de tip respirator de 40% din suprafata si de epiteliu stratificat scuamos nekeratinizat in rest. Tranzitia dintre cele 2 epitelii se realizeaza prin epiteliu de tranzitie, format din numeroase celule cu aspect bazaloid. Lamina propria contine aglomerari de tesut limfoid organizat sub forma de foliculi limfoizi si inflitrate difuze care formeaza amigdala faringiana. Lamina propria contine numeroase glande seroase sero-mucoase care se pot extinde profund pana in stratul muscular (striat visceral).
26
Epiglota
Prezinta un ax central format din cartilaj elastic si tesut conjuctiv dens dezordonat in care sunt incluse numeroase glande seromucoase. Epiteliu de acoperire al versantului lingual este stratificat scuamos nekeratinizat cu muguri gustativi. Epiteliul versantului laringian este de tip respirator.
27
Laringele
Este format din mai multe componente cartilagionoase (tiroid, cricoid, aritenoide) unite prin tesut fibroelastic.
Histologic, laringele este compus din mucoasa, strat fibro-cartilaginos si adventice.
28
Mucoasa-laringele
Mucoasa formeaza doua perechi de falduri care se extind spre lumen: corzile vocale. Perechea superioara formeaza corzile false sau vestibulare, sunt acoperite de epiteliu pseudostratificat de tip respirator si au in lumina propria numeroasa glande sero-mucoase.
Perechea inferioara-corzile vocale ,,adevarate'', au zona centrala formata din tesut elastic si sunt actionate de muschii laringelui. Corzile vocale prezinta lateral de tesut elastic un fascicul de fibre musculare striate, denumit muschiul vocal.
29
Mucoasa laringelui-epiteliu
Epiteliul mucoasei corzilor vocale adevarate este stratificat scuamos nekeratinizat. In celelalte regiuni, epiteliu este de tip respirator. Conexiunea dintre epiteliul pseudostratifcat si cel stratificat se realizeaza prin intermediul unui epiteliu de tranzitie. Epiteliul zonei de tranzitie este caracterizat de urmatoarele aspecte: stratificare aparent anormala, celuel de tip bazaloid, iar celulele columnare sunt gradat inlocuite de celule mai mari care in final devin scuamoase, putand fi confundata cu displazia, atat prin aspectul arhitectural, cat si prin morfologia celulelor bazaloide, care sunt majoritare la acest nivel. Lamina propria este bogata in tesut elastic care contine glande sero-mucoase. In aceasta regiune, nu exista submucoasa bine definita.
30
Stratul cartilaginos-laringe
Este foarte bine reprezentat, fiind format din piese conectate prin tesut conjunctiv dens. Cartilajele de dimensiuni mari sunt hialine, iar cele mici-elastice. Ocazional, in cartilajele de tip hialin pot fi observate focare de metaplazie osoasa si mieloida. In vecinatatea componentelor cartilaginoase, asociat nervii aringelui superiori si inferiori, laringele prezinta 2 perechi de paraganglioni. Paraganglionii sunt formati din celule neuroendocrine si se presupune ca au functie chemoreceptoare.
31
Adventicea-laringe
Este alcatuita dinn tesut conjunctiv lax cu numeroase vase sangvine si fibre nervoase.
Functia principala a laringelui este producerea sunetelor care se realizeaza prin vibratiile marginilor libere ale corzilor vocale la trecerea aerului prin ele.
31
Traheea-cate straturi are si ce tip de organ este?
Traheea este un organ tubular care prezinta 4 structuri: mucoasa, submucoasa, strat fibro-cartilaginos si adventice.
32
Traheea-mucoasa
Este formata din epiteliu si lamina propria.
Epiteliul este de tip respirator, fiind alcatuit din celule columnare ciliate care contin mitocondrii la polul apical. Miscarile cililor sunt directionate spre faringe si sunt accelerate de prezenta ATP-ului. Pe langa cili, suprafata libera a celulelor prezinta numerosi microvili scurti. In grosimea epiteliului, se observa celule caliciforme si bazale. Celulele bazale au caracteristici imature, iar polul lor apical nu ajunge la suprafata libera, ceea ce confera epiteliului aspect pseudostratificat. Membrana bazala este groasa, acidofila si moderat metacromatica. In epiteliul traheei normale nu se observa celule inflamatorii.
32
Traheea-submucoasa
Este formata din tesut conjunctiv dens dezordonat, dar pe preparatele colorate cu metode uzuale nu este net limitata, deoarece traheea nu prezinta musculara mucoasei. Prezenta submucoasei este semnalata de repartitia fibrelor elastice, care sunt rare sau lipsesc in lamina propria a mucoasei si sunt numeroase in submucoasa.
33
Traheea-stratul fibrocartilaginos
Este format din tesut cartilaginos hialin si din tesut conjunctiv fibroelastic. Cartilajele traheei sunt reprezentate de inele incomplete cu deschidere posterioara. Intre extremitatile inelelor cartilaginoase se interpun lamele de tesut fibroelastic cu fascicule de celule musculare netede (muschiul traheal). Inele cartilaginoase sunt acoperite de pericondru, care se continua cu tesut conjunctiv fibros al submucoasei saqu adventicei. Aceste caracteristici structurale confera traheei elasticitate. Odata cu inaintarea in varsta, structurile cartilaginoase pot deveni fibroase sau calcifica.
34
Plamanii-dezvoltare embriologica
Primordiile pulmonare au origine endodermica, se diferentiaza din mugurii ventrali ai intestinului primitiv superior, care prolifereaza in mezenchim si se ramifica dichotomic. Componentele musculare, cartilaginoase si limfoide se diferentiaza din mezenchim. Dezvoltarea embrio-fetala a plamanilor parcurge mai multe faze (embrionara, pseudoglandulara, canaliculara, saculara si alveolara, care duc la diferentiera suprafatei respiratorii in perioada prenatala tardiva si postnatala precoce.
Datorita particularitatilor de dezvoltare, pe sectiunile histologice efectuate din plamanul de embrion uman, se observa numeroase ducte ramificate, delimitate de epiteliu format din celule columnare, fara polaritate functionala. Ductele sunt incluse intr-o stroma de tip mezenchimal, condensata in jurul viitoarelor ramificatii ale arborelui bronsic. In perioada fetala, se diferentiaza celelalte componente ale peretelui cailor aerifiere, iar alveolele pulmonare se diferentiaza tardiv in timpul sarcinii. Expansiunea alveolelor pulmonare se produc in momentul nasterii, iar diferentierea si formarea lor continua pana la varsta de 4 ani.
35
Plamanii-structura generala
Plamanul este un organ parenchimatos, format din sistem de sustinere si parenchim.
Parenchimul este reprezentat de totalitatea cailor aerifere intrapulomonare si alveolele pulmonare. Caile aerifere sunt structuri tubulare care servesc la transportul gazelor si mucusului, avand functii protective, imunologice, de umidificare si incalzire a aerului. In conditiile normale, caile aerifere se ramifica dichotomic, dand nastere la aproximativ 20 de generatii de bronhii, de la trahee pana la bronhiolele respiratorii. Diametrul bronhiilor este de acelasi ordin la marime cu cel al vaselor sangvine care le insotesc. Discrepantele de diametru bronhie-vas sangvin semnaleaza o situatie patologica.
36
Plaman-lob, lobul etc.
Plamanii sunt organe intratoracice divizate in lobi, iar acestia, la randul lor, in segmente. Anatomia segmentara a plamanului este importanta pentru a defini localizarea leziunilor pulmonare. Lobii sunt delimitati intre ei prin fisuri, acoperite de pleura, spre deosebire de segmente care reprezinta zona de plaman corespunzatoare unei bronhii segmentare. Lobulul este vizibil macroscopic si reprezinta cea mai mica subunitate anatomica a plamanului, fiind delimitat de septurile conjunctive interlobulare. Lobulii au aproximativ 2 cm diamertru si devin mai evidenti in conditiile proceselor fibrotice.
Fiecare lobul contine intre 3 si 10 acini pulmonari. Acinul este unitatea functionala a plamanului unde au loc schimburile de gaze respiratorii. Acinul cuprindee zona de plaman corespunzatoare unei singure bronhiole terminale.
37
Arborele bronsic
Traheea se divide in bronhii primare care, impreuna cu vasele sangvine, , limfatice si tesutul conjunctiv din jurul lor, formeaza hilurile pulmonare. Bronhiile pulmonare se ramifica in bronhii segmnetare sau lobare, iar acestea in bronhiole. Fiecare bronhiola intra intr-un lobul pulmonar unde, prin ramificare da nastere bronhiolelor terminale. Bronhiolele terminale reprezinta ultima portiune a zonei conductoare a arb0orelui bronsic, fiind caracterizate de peretele continuu in structura caruia intra muschi neted si lipseste cartilajul.
Bronhiola terminala se continua cu una sau mai multe bronhiole respiratorii, care marcheaza inceputul portiunii respiratorii si se continua cu ductele alveolare, sacii alveolari si alveolele.
38
Bronhii-straturi, clasificare
Bronhiile au peretele format din cinci straturi-mucoasa, musculara, submucoasa, cartilaj si adventice. In functie de localizarea anatomica, distingem bronhiile extrapulmonare si intrapulmonare. Pe masura ce bronhiile se divid, structura ramurilor rezultate se simplifica gradat, astfel incat delimitarea neta este intrucatva artificiala.
39
Bronhii-mucoasa
Este formata din epiteliu si lamina propria. Epiteliul este de tip respirator la bronhiile mari, devine simplu columnar neciliat si, apoi, cubic, la ramurile mici. Tranzitia de la o forma la alta de epiteliu este gradata, astfel incat in acelasi timp microscopic pot fi observate mai multe tipuri de epitelii simple. Scopul diferentierii este acela de adapta epiteliul la functia de transport gazos de la nivelul suprafetei respiratorii. Ca particularitate, unele celule epiteliale contin numeroase mitocondrii-suport energetic al miscarilor cililor, vezicule cu corpi densi la polul bazal si un singur cil la polul apical. Aceste celule reprezinta chemoreceptori care indic hiperventilatia care apare consecutiv unor stimuli aerieni toxici. Lamina propria estde foarte bogata in fibre elastice.
40
Bronhii-musculara
Este situata sub lamina propria si este formata din celule musculare netede dispuse spiralat.
41
Bronhii-submucoasa
Este formata din tesut conjunctiv lax care contine glande sero-mucoase si tesut limfoid. Glandele sunt formate din celule seroase si mucoase, iar ductele lor se deschid in lumenul bronhiilor. Atat glandele, cat si celulele limfoide scad numeric odata cu reducerea diametrului bronhiilor.
42
Cum este cartilajul si adventicea la bronhii?
Cartilajul este de tip hialin (inele complete la bronhiile mari si incomplete la cele mici) si este inconjurata de tesut conjunctiv cu numeroase fibre elastice-adventicea. Atat in adventice, cat si in lamina propria se observa folcili limfoizi al caror numar creste odata cu inaintarea in varsta.
43
Caracteristici in functie de tipul de bronhie
Tipul de bronhie se recunoaste dupa raporturile intre componentele peretelui: la bronhiile intrapulmonare cartilajele se reduc ca numar si dimensiune, pentru ca sa dispra la bronhiole, care au diamentrul sub 1 mm; tesutul muscular neted devine proeminent si formeaza un strat continuu la bronhiile intrapulmonare mari si discontinuu la cele mici. Glandele din lamina propria diminua numeric, iar epiteliul mucoasei devine cubic, turtit la bronhiolele terminale. Spatiul peribronhiolar contine fibre elastice, de reticulina, limfocite, mastocite si mai rar eozinofile.
44
Bronhiole-caracteristici
Sunt segmentele intralobulare cu diametrul mai mic de 1 mm, care nu au structuri cartilaginoase, glande si foliculin limfoizi in structura lor. In portiunea initiala, epiteliul este columnar ciliat, apoi devine cubic si fara cili. Celulele caliciforme sunt rare sau absente.
45
Celule Clara
Celulele epiteliale de la nivelul bronhiolelor se numesc celule Clara-columnare, cu apex rotunjitcu microvili si granule secretorii (PAS-pozitive) in citoplasma. Nucleul este localizat central si prezinta in citoplasma mitocondrii alungite si RER, implicate in sinteza de proteine.
Celulele Clara apar si in bronhiile intrapulmonare mari, dar sunt numeroase la bronhiole, unde reprezinta peste 50% din populatia celulara a epiteliului. Sintetizeaza o proteina bazica a carei functie este aceea de a inhiba aderenta celulelor epiteliale de pe peretii opusi. Pe langa functia secretorie, celula Clara este si progenitoare pentru celulele epiteliale ale bronhiolei. Lamina propria este subtire, fiind formata sin special de fibre elastice.
Stratul celulelor musculare netede este discontinuu si se intrepatrunde cu fibrele elastice. Musculatura este sub control simpatic si parasimpatic. Muschiul bronhiolar este proportional, mai bine reprezentat decat la bronhii, contractia sa fiind un element important in manifestarea clinica a astmului bronsic.
46
Canale Lambert
Intre lumenul bronhiolar si alveolele limitrofe exista comunicare directa, dar aspectul este rareori observat pe sectiunile histologice. Aceste structuri se numesc canale Lambert si sunt implicate in realizarea ventilatiei colaterale. De asemenea, stau la originea metapalziei epiteliului bronhiolar in conditiile iratatiilor cronice.
47
Segementul respirator (suprafata respiratorie)
Este format din totalitatea structurilor in care se realizeaza schimburile gazoase eficiente: bronhiolele respiratorii, ductele alveolare, sacii alveolari si alveolele pulmonare.
48
Bronhiolele respiratorii
Sunt tubi scurti cu epiteliu cubic, cu sau fara cili, fara celule caliciforme. Muschiul neted si fibrele elastice sunt prezente, dar discontinui. Peretele prezinta din loc in loc dilatatii saculare (alveole izolate), la nivelul carora se produc schimbrui gazoase eficiente. Alveolele izolate sunt mai numeroase in portiunea terminala a bronhiei respiratorii.
Dupa ce se divid de mai multe ori, bronhiolele respiratorii continua cu ductele alveolare.
49
Ductele alveolare
Sunt tubi lungi, sinuosi, formati prin ramificarea bronhiolelor respiratorii. Termenul de ''alveolar'' defineste caracteristica principala a acestor structuri: prezenta in peretele lor a numeroase alveole si saci alveolari. Ductele alveolare su perete discontinuu, intre deschiderile alveolare sau ale sacilor alveolari observandu-se fibre de colagen, elastice si celule musculare netede. Epiteliul este format din celule scuamose, adesea greu de observat in microscopia optica.
50
Sacii alveolari si alveolele pulmonare
Ductele alveolare se termina in alveole simple sau saci alveolari( cu doua sau mai multe alveole). Alveolele sunt evaginari saculare sle bronhiolei respiratorii, deuctele alveolare si sacilor alveolari, reprezentand portiunea terminala a tractului respirator si confera plamanului aspectul spongios caracteristic (''dantelat''). Peretele este comun peentru 2 alvedole vecine si se numeste sept interalveolar, la nivelul acestuia fiind capilare sangvine. Aerul din alveole este separat de sangele capilar prin membrana alveolo-capilara (bariera aer-sange).
51
Bariera aer-sange
Este formata din totalitatea componentelor pe care trebuie sa le traverseze gazul respirator dinspre alveola spre sange si invers:
-surfactant
-citoplasma celulelor alveolare tip I
-membrana bazala alveolaraq
-tesutul conjunctiv al septului interalveolar
-membrana bazala a endoteliului
-citoplasma celulei endoteliale
-membrana eritrocitului
52
Membranele bazale alveolara si vasculara
Membranele bazale alveolara si vasculara sunt fuzionate din loc in loc. In aceste zne schimburile gazoase au eficienta maxima. Intre peretii alveolar si capilar pot fi observate leucocite, macrofage si fibroblaste, precum si o retea de fibre elastice si reticulinice care au rolul de a creste rezistenta tesutului la supraexpansiune. Plamanii contin aprox. 300 de milioane de alveole, astfel incat suprafata de schimb dintre gaze si sange ajunge la 140 m2.
53
Septurile interalveolare
Contin fibroblaste, mastocite si un numar redus de limfocite. Fibroblastele au unele particularitati: prezinta prelungiri citoplasmatice lungi si ramificate care stabilesc jonctiuni gap cu celulele vecine; in citoplasma se observa incluziuni lipidice si numeroase filamente de actina. Fibroblastele interstitiale sunt implicate in sinteza componentelor matricei extracelulare a interstitiului.
Septurile subtiri dintre alveolele adiacente sunt traversate de porii aloveolari, care apar prin fuziunea alveolelor vecine. Aceste comunicari au importanta functionala, pentru ca obstructia unei bronhiole nu duce la colapsul alveolelor asociate care vor fi ventilate prin respiratie colaterala.
54
Care sunt tipurie celulare ale peretelui alveolar?
Celule alveolare de tip I si II
55
Celulele alveolare de tip I/pneumocitele de tip I
-scuamoase
-au nucleu turtit care proemina discret spre lumenul alveolei, si sunt net delimitate unele de altele
-citoplasma lor este mai evidengta in zona perinucleara si contine RER slab dezvoltat
-zonele celulare cu citoplasma subtire sunt lipsite de organite
-fata luminala este neteda, iar cea laterala formeaza desmozomi cu celulele vecine
-toate celulele epiteliale realizeaza jonctiuni stranse pentru a preveni pierderea de fluide tisulare in spatiul alveolar
-celulele epiteliale acopera complet suprafata luminala alveolara, dar cu toate acestea nu prezinta mai mult de 1% din volumul pulmonar
56
Celulele alveolare de tip II/pneumocitele de tip II
-fac parte din epiteliul alveolar si formeaza jonctiuni stranse si complexe functionale cu celulele de tip I
-sunt rotunde sau cubice, situate intotdeauna MB epiteliale, fiind mai numeroase la intersectia peretilor alveolari
-reprezinta 12% din populatia celulara pulmonara, dar ocupa doar 5% din suprafata respiratorie
-citoplasma este bogata, cu aspect vacuolat si contine corpi multilamelari, limitati de membrane, bogati in fosfolipide
-produsul de secretie al corpilor multilamelari este limitat in lumenul alveolar unde formeaza un strat lipoproteic-surfactantul
-principalul component al SURFACTANTULUI este dipalmitoil lecitina--pneumocitele de tip II sunt considerate secretorii si prezinta microvili pe suprafata libera
-la fat, stratul lipoproteic apare in ultimele saptamani de sarcina si coincide cu aparitia corpilor multilamelari in citoplasma
-surfactantul contine pe langa lipoproteine si glicozaminogloicani care formeaza glicocalixul celulelor epiteliale
-dupa ce acopera epiteliul alveolar pentru catva timp, surfactantul este transportat prin pinocitoza de catre celulele alveolare de tip I in vasele limfatice si este supus unei cicluu de absortie si secretie, reduce tensiunea de suprafta a alveolelor si scade efortul necesar inspirului
-pe langa prorpietatea de a secreta surfactantul, celulele alveolare de tip II asigura regenerarea pereteluin alveolar, atat in conditii normale, cat si patologice
-hiperplazia cu celule alveolare de tip II reprezinta un marker indirect al leziunii si regenerarii parenchimului pulomonar
57
Macrofagul pulmonar/ ''celula prafoasa''
-deriva din monocit, apare in interiorul alveolelor, in septurile interalveolare sau proemina din peretele alveolar spre lumen
-pot traversa peretele alveolar, ajung in vasele limfatice sau in tesutul conjunctiv din jurul vaselor sangvine mari
-prezinta prelungiri de suprafata implicate in motilitatea celulei
-contin in citoplasma lizozomi si particule de carbon incluse in vacuole de fagocitoza
-la fumatori, in citoplasma macrofagelor se observa corpi neregulati limitati de membrane, care reprezinta resturi nedigerabile-acesti corpi contin lipide si, ocazional, cristale de origine neprecizata
58
Macrofagele in conditii pulmonare de insuficienta cardiaca
In conditii patologice-insuficienta cardiaca, din cauza congestiei pulmonare, macrofagele fagociteaza resturi hematice, hemosiderina, care este identificata cu reactia Perls
-aceste macrofage au primit denumirea de celule de insuficienta cardiaca
-sunt ''gunoierii suprafetei alveolare si, din acest motiv, contin numerosi lizozomi
-prin pasaj din capilarele sangvine, ajung in spatiile tisulare, apoi in lumenul alveolar si de aici in faringe, de unde se elimina prin expectoratie sau inghitire
59
Ce abilitate au macrofagele si cum sunt elimitate?
Abiliatea macrofagelor pulmonare de a fagocita bacterii este stimulata de prezenta anticorpilor specifici si in acelasi timp se elibereaza factori chemotactici pentru granulocite.
Macrofagele sunt permanent eliminate pe cale respiratorie sau depozitate in spatiul subpleural, dar in acelasi timp, sunt inlocuite pe seama monocitelor circulante
60
Porii alveolari
Sunt zone prin care sacii alveolari sau ductele alveolare continua cu alveolele. Septul interalveolar contine unul sau mai multi pori care au 10-15 microm. si conecteaza alveolele vecine. Semnificatia lor functionala este neclara, dar se pare ca au rol de egalizare a presiunii aerului in cavitati diferite sau in circulatia coleaterala a aerului.
61
Regenerarea epiteliului alveolar
Distrugerea celulelor epiteliale de tip I si II prin toxice inhalate este urmata de cresterea ratei mitozelor in celulele restante. In prima etapa, se produc numeroase celule alveolare de tip II, apoi multe dintre ele se transforma in celule alveolare de tip II, apoi multe dintre ele se transforma in celule alveolare de tip I, iar stratul epitelial alveolar isi recastiga aspectul normal.
62
Tesutul limfoid asociat bronhiilor (BALT)
Este parte integranta a tesutului limfoid asociat mucoaselor. Tesutul limfoid care formeaza BALT este dispus de-a lungul cailor aerifere, in special la nivelul ramificatiilor bronsice. Prezenta se coreleaza cu stimularea antigenica, deoarece este absent la nastere si densitatea sa creste odata cu inaintarea in varsta. Dupa ce s-a realizat expunerea la o mare varietate de antigeni, BALT regreseaza partial, iar prezentarea antigenului este preluata de celule dendritice. Hiperplazia BALT este frecvent asociata cu hiperplazia celorlalte componente ale sistemului imun asociat mucoaselor. Limfonodulii peribronsici se observa frecvent, dar prezenta lor in parenchimul periferic este neobisnuita. Sunt mai numerosi la fumatori si la persoane expuse la praf. Limfonodulii intrapulmonari sunt localizati in septuri sau subpleural si prezinta modificari antracortice.
63
Structuri incidentale, fara semnificatie patologica
In biopsiile pulmonare, pot fi observate o serie de elemente care nu au semnificatie pentru diagnosticul histopatologic, dar cunoasterea lor este importanta pentru diagnosticul diferential. In aceasta categorie se includ:
1.corpii amilacei
2.corpii albastri
3.filamente aciculare de silicati si siliciu
4.megakariocite
64
Corpii amilacei
-sunt structuri proteice, acidofile, lamelate, care se coloreaza cu reactia PAS
-pot fi calcificati, inconjurati de macrofage si celule gigante multinucleate
-sunt mai numerosi la varstinici si nu au semnificatie clinica
65
Corpii albastri
-sunt bazofili, localizati intraalveolar, asociati sau nu cu macrofage si celule gigante multinucleate
-se considera ca reprezinta forme de degenerare a macrofagelor
66
Filamentele aciculare de silicati si siliciu
-se observa la aproape toate persoanele care traiesc in mediu urban
-nu au semnificatie pentru exspunerea ocupationala la noxe
67
Megakariocite
-pot fi prezente in capilarele alveolare
-numarul lor fiind mai mare in procesele septicemice
-prin aspectul nucleului ar putea preta la confuzia cu celulele maligne
68
Modificari induse de imbatranire
Apar modificari la nivelul tuturor structurilor pulmonare, cele mai evidente fiind:
1.osificarea cartilajelor traheobronsice
2.metaplazia adipoasa sau/si elastoza submucoasei
3.metaplazia oncocitara a glandelor submucoase
4.ingorsarea intimei vaselor sangvine arteriale si venoase si hialinizarea arteriolelor; calcificari ale mediei arterelor bronsice
5.crestera in dimensiune a alveolelor
6.depunerea de amiloid senil in spatiul perivascular
7.antracoza in special la persoanele care traiesc in mediul urban
69
Circulatia pulmonara
Este dubla: nutritiva si functionala
70
Circulatia nutritiva
Este aigurata de arterele si venele bronsice, mult mai mici decat cele pulmonare. Ramificatiile arterelor bronsice ce anastomozeaza cu ramuri din arterele pulmonare.
71
Circulatia functionala
Este reprezentata de arterele si venele bronsice pulmonare sunt tip elastic si insotesc ramificatiile arborelui bronsic. Ramurile sunt inconjurate de adventicea bronhiilor si bronhiolellor. La nivelul segmentului respirator ramurile arteriale se afla in contact cu epiteliul alveolar (este cea mai bine dezvoltata retea de vase capilare din organism). Venulele au originea in reteaua capilara si dupa ce parasesc lobulul pulmonar urmaresc ramurile bronhice spre hilul pulomonar.
Arterele pulmonare mari sunt de tip elastic, dar lamelele sunt mai putin ordonate, fenestrate si mai putin compacte la adult. Venele pulmonare au doar LEE si adventice cu fibre de colagen.
72
Vasele limfatice
Sunt numeroase, apar in septurile interlobulare, nu se extind pana la peretele alveolar si dreneaza in ganglionii limfatici ai hilului pulmonar. In portiunea terminala a arborelui bronsic si duoa nivelul ductelor alveolare nu apar vase limfatice.
73
Inervatia
Este asigurata de fibre nervoase care provin din nervul vag si din SNVS. Terminatiile nervoase se ramifica in vecinatatea hilului pentru a forma un plex. Fibrele cu actiune bronhoconstrictoare provin din vag, iar cele bronhodilatoare din simpatic. Terminatiile nervoase sunt de 2 tipuri: unele sunt localizate in septurile interalveolare si contin numeroase mitocondrii mici si se considera ca au rol senzorial; altele prezinta granule electronodense, sunt asociate frecvent celulele alveolare de tip II si se presupune ca sunt implicate in reglarea secretiei de surfactant.
74
Corpii neuroepiteliali
Sunt structuri care se observa in special la nivelul ramificatiilor arborelui bronsic si sunt formate din grupuri de 3-10 de celule granulare mici care vin in contact cu terminatiile nervoase. Aceste celule sunt pozitive pentru cromogranina si sunt adaptate receptionarii stimulilor din lumen.
Au baza larga si apex ingust, nivel la care prezinta microvili scurti.
Reglajul se realizeaza prin eliminarea de amine biogene si petide. Terminatiile nervoase trec prin membrana bazala si se ramifica printre celulele granulare, iar dilatatiile terminale contin vezicule simpatice.
75
Pleura-caracteristici generale
Este o membrana seroasa care are 2 foite: parietala si viscerala ce se continua una cu alta in regiunea hilului. Cavitatea dintre cele 2 foite ale pleurei este limitata de stratul de celule mezoteliale si contine in mod normal o cantitate redusa de lichid cu rol lubrefiant. Pleura contine un numar mare de vase sangvine si limfatice. Peretii cavitatii pleurale este permeabil la lichide, iar, in conditii patologice, acesta se poate acumula in cantitati impresionante: in pleurezii primare sau secundare unor afectiuni pulmonare-pneumonii, infarct pulmonar, tumori maligne.
76
Pleura-alcatuire
Este alcatuita din celule mezoteliale dispuse pe un tesut fin care contine fibroblaste, fibre elatice si colagene. Celulele mezoteliale sujnt disouse in monostrat, formand un epiteliu simplu scuamos (cu exceptia portiunii diafragmatice unde sunt cubice). La nivelul pleurei parietale, mezoteliul prezinta o particularitate care nu se regaseste la alte membrane seroase. Intre celulele mezoteliale exista spatii mici, denumite stomate, care au 8-12 microm. Stomatele comunica direct cu lacunele limfatice care sunt inconjurate de fibre colagene. Vasele limfatice ale pleurei parietale nu sunt conectate cu limfaticele pulomonare, se formeaza in peretele toracic si dreneaza in limfaticele intercostale si apoi in mediastin, fiind numeroase in special de-a lungul suprafetei retrocardiace. Fluidul pulmonar si particulele colectate de aceste limfatice trec in mediastin, unde mezoteliul acopera concentrari de macrofage, denumite focare Kmpmeier. Grosimea stratului fibroelastic care inconjoara vasele limfatice ale pleurei parietale este relativ constanta, servind ca o membrana ce permite difuzia fluidelor.
77
Celula mezoteliala
Pe sectiunile histologice, celulele mezoteliale sunt dispuse sub forma unui epiteliu simplu scuamos sau cubic. Elementele cu forma cubica sunt observate frecvent, la om, in portiunile caudale ale pleurei. Nucleul celulei mezoteliale este localizat central, are forma rotunda sau ovalara, cu nucleol punctiform, care adesea se observa cu dificultate;
cromatina este granulata, uniform distribuita. Citoplasma este moderat acidofila sau cromofoba, fara incluziuni vizibile in microscopia optica. Atunci cand celulele mezoteliale sunt dispuse scuamps, citoplasma se observa cu dificultate, iar mezoteliul se recunoaste prin nucleii proeminenti spre suprafata libera. Ocazional, la celulele mezoteliale cubice, la polul apical, se observa microvili inegali.
78
Celula mezoteliala-imunohistochimie
Expresia filamentelor intermediare are o serie de particularitati in comparatie cu alte epitelii simple. Celulele mezoteliale non-proliferative exprima vimentina si o mare varietate de citokeratine de tip I (CK7, 8, 18, 19) si nu exprima citokeratina 20. Spectrul imunohistochimic al citokeratinelor mezoteliale este deiferit de cel semnalat pentru epiderm, epitelii grandulare si uroteliu, dar este similar cu cel din tumorile epiteliale ovariene.
79
Celula mezoteliala-microscopie electronica
Aspectul care atrage atentia asupra celulei mezoteliale este prezenta microvililor, mai numerosi la pleura caudala si viscerala. Jonctiunile dintre celulele mezoteliale sunt de tip strans, cu rol de bariera, gab pentru transportul unor molecule, si desmozomale. care realizeaza adeziunea intercelulara. Filamentele intermediare sunt uneori proeminente, dar nu agrega pentru a forma fascicule: adesea au distributie circumferentiala in spatiul perinuclear.
80
Stratul submezotelial
Este format din tesut conjunctiv lax care contine fascicule colagene, fibroblaste, fibrocite si, ocazional, macrofage. In vecinatatea membranei bazale, se afla o condensare de fibre elastice care formeaza un strat subtire, dar continuu, intens colorat cu orceina. Membrana bazala a mezoteliului este forarte subtire. Stratul submezotelial este bogat in glicozaminoglicani, astfel incat reactia la albastru alcian este intens pozitiva. La interfata mezoteliu-strat submezotelial se identifica laminina si colagen IV care fac parte din membrana bazala. Matricea extracelulara contine predominant fibronectina, colagen tip II si III.
