SRL Flashcards
Ce e invatarea autoreglata?
Invatarea autoreglata este un proces activ si constructiv de monitorizare, reglare si control a activitatii cognitive, a resurselor motivationale/emotionale si a comportamentului in functie de scopurile formulate.
Cum se operationalizeaza invatarea autoreglata?
- stabilirea independentă a unor scopuri specifice în învăţare
- alocare de resurse atentionale în direcţia instruirii
- utilizarea unor strategiiă eficienteă deă organizare, codare şi repetare
- vizualizarea sau generarea unor imagini mintale vii
- utilizarea unor resurse eficiente
- autoinstruirea
- automonitorizarea performantei
- autoevaluarea
- managementul eficient al timpului
- organizarea mediului de învătare
De ce e importantă invatarea autoreglata?
Asociată cu rezultate academice mai bune
Succesul academic în mediul online – capacitatea studentului de a învăța autonom
Care e rolul activitatilor de autoreglare?
Rolul activităţilor de autoreglare este, în ultimă instanţă, acela de a media relaţia dintre individ şi contextul în care se afla.
Care sunt asumptiile lui Pintrich (2000) cu privire la teoriile invatarii autoreglate?
a) asumptia naturii active - elevii nu sunt doar receptori pasivi de informaţie, ci atribuie semnificaţii materialelor pe care le studiază
(b) asumptia rolului autocontrolului în învătare.
(c)asumptia actiuniloră subordonate unor scopuri/repere personale specifice.
(d) asumptia medierii performantei
Cum arata modelul modelul Schunk & Zimmerman?
Din perspectivă cognitiv - constructivistă, procesele de autoreglare parcurg trei faze ciclice:
(a) planificarea;
(b) controlul performanţei;
(c) reflectarea asupra performanţei proprii (Zimmerman, 2000).
Planificarea din modelul Schunk & Zimmerman
Componenta motivationala - percepţia autoeficacităţii personale, anticiparea rezultatelor posibile, orientarea către valori şi scopuri personale
Componenta strategica - stabilirea scopului şi elaborarea unui plan de realizare a acestuia
a. Strategiile cognitive - memorarea, elaborarea, strategii de organizare, gandirea critica
b. Strategii de control metacognitiv - planificare, automonitorizare, reglare
c. Managementul resurselor - managementul timpului, reglarea afortului, invatarea in grup, strategii comportamentale
Controlul performantei din modelul Schunk & Zimmerman
Procedee camuflate de autocontrol => control cognitiv, emotional si motivational
Procedeele transparente de autocontrol => controlul mediului si recursul la suport social
Controlul cognitiv
Procedeu camuflat de autocontrol
Controlul cognitiv presupune direcţionarea resurselor disponibile ale persoanei spre aspectele cognitive importante ale unei sarcini.
1. controlul atentional
2. controlul encodarii
3. controlul procesarii informatiei
Controlul emotional
Procedeu camuflat de autocontrol
Ajută pe elev sa-şi controleze stările afective negative, care ar putea să-i perturbe sau să-i inhibe acţiunile.
Identificarea acestor interferenţe emoţionale şi a unor strategii de diminuare a lor.
Controlul motivational
Procedeu camuflat de autocontrol
1. anticiparea consecinţelor propriilor acţiuni - se realizează prin afirmaţii care subliniază eforturile elevului de a vizualiza consecinţele potenţiale (proxime sau de durată) ale propriilor acţiuni.
2. autoadministrare de recompense şi pedepse - afirmaţii care indică eforturile elevului de a-şi autoadministra întăriri şi de reasigurare.
3. Autoinstruire - afirmaţii care indică eforturile elevului de a verbaliza acţiunile sau paşii necesari pentru îndeplinirea cu succes a unei activităţi.
Procedee transparente de autocontrol
- Controlul mediului
- controlul sarcinii
- controlul contextului - Recursul la suport social
- controlul influentei celorlalti
- solicitarea asistentei profesorului
Reflectarea asupra propriilor performante din modelul Schunk & Zimmerman
a. Autoevaluarea presupune compararea informaţiilor obţinute prin automonitorizare cu standardele ori scopurile fixate iniţial
b. Procesul atribuirilor presupune generarea de inferenţe referitoare la cauzele / sursele rezultatelor obţinute.
Indiferent de expectanţele iniţiale, rezultatele negative determină schimbarea pattern-urilor atribuţionale
- Eşecul declanşează o reorganizare a patternului de explicaţii şi atribuiri cauzale mult mai repede decât succesul.
- Erorile explicate atribuite absenţei abilităţilor determină reacţii negative şi anulează eforturile de ameliorare
Modelul SRL al lui Pintrich
Bazat pe o perspectivă cognitiv - constructivistă.
Fazele nu sunt structurate ierarhic sau linear.
1. Planficare si activare
2. Monitorizare
3. Control
4. Reactie si reflectie
Modelul SRL al lui Zimmerman şi Risemberg
Autoreglare
Factori motivationali
- autoeficacitate
- atribuire
Factori strategici
- cunostinte specifice domeniului
- strategii de invatare
=> feedback asupra rezultatului
=> feedback asupra procesului
- metacognitie
=> cunostinte metacognitive
=> reglare metacognitiva
Motivatia in autoreglare
Automotivarea presupune utilizarea propriilor gânduri şi acţiuni pentru a creşte nivelul motivaţiei faţă de îndeplinirea unei anumite sarcini.
Interesul intrinsec (sau curiozitate epistemică) şi căutarea de provocări sunt capacităţi motivaţionale prezente în special la cei care utilizează strategii autoreglatoare.
Care sunt factorii care influenteaza motivatia?
Factorii sociali şi culturali
- valoarea acordata învăţării de tip şcolar
- tipurile de interactiune incurajate in activitatea de invatarea (cooperrare vs competie)
- conceptii despre competenta (teoretiv vs de munca)
- experientele de invatarea asigurate (utilizarea deprinderilor academice în activităţile curente)
Factorii contextuali
- tipul sarcinilor de învăţare
- relaţia de autoritate în clasă
- utilizarea formală şi informală a recompenselor
- modalitatea de evaluare
- timpul acordat unei sarcini de învăţare
- modalitatea de grupare a elevilor
Convingerile şi valorile personale
- mediator între factorii contextuali şi cei sociali, pe de o parte şi comportamentele motivaţionale, pe de altă parte
- autoeficacitatea în sarcină
- teoriile proprii despre inteligenţă
- tipul atribuţiilor
- locusul de control pentru învăţare
- valoarea acordată sarcinii de învăţare
Surse de motivaţie şcolară
Interna, de apropiere
Plăcerea de a învăţa
Dezvoltarea carierei
Dorinţa de auto-dezvoltare
Interna, de evitare
Evitarea plictiselii
Diminuarea anxietăţii faţă de viitor Teama de eşec
Externa, de apropiere
Bursă de studiu
Anticiparea unui stil de viaţă
Expectanţele comunităţii / familiei
Externa de evitare
Reducerea presiunii familiei
Evitarea procesului de căutare a slujbei Amânarea serviciului militar
Ce influenteaza autoeficacitatea?
Alegerile pe care le fac oamenii, efortul pe care îl vor investi, persistenţa în realizarea sarcinilor dificile şi cantitatea de stres sau anxietate pe care o vor experimenta în confruntarea cu sarcinile.
Cei care au îndoieli asupra AE îşi îndreaptă atenţia spre propria persoană, fiind preocupaţi de inabilitatea lor de a face faţă situaţiei.
Care sunt sursele AE?
Experienţa anterioară: experienţa personală acumulată de subiect ca urmare a confruntării cu diverse sarcini;
Invăţarea vicariantă: experienţa dobândită prin observarea celorlalţi în momentul angajării lor în diverse acţiuni. Aceasta este strâns legată de învăţarea prin observarea modelelor;
Persuasiunea verbală: exprimarea unor încurajări şi gânduri de tipul “eşti bun în acest domeniu” , “ştiu că poţi să faci acest lucru” etc.;
Starea fiziologică şi psihologică din momentul anticipării şi desfăşurării sarcinii: semne precum oboseala, durerea, arousalul ridicat, construit adesea şi experienţiat ca frică, pot ghida gândurile şi judecăţile subiecţilor despre forţa, rezistenţa şi capacităţile lor în anumite situaţii.
Tipurile de atribuiri pentru: efort, abilitati, sansa, dificultatea sarcinii
efortul (intern şi instabil);
capacităţile / competenţele / aptitudinile (interne şi stabile);
şansa (externă şi instabilă);
dificultatea sarcinii (externă şi stabilă).
Bias- ul in atribuire
Succesul este perceput, înainte de toate, ca datorându-se unor cauze interne, în special unor factori interni instabili (efortul).
Eşecul este mai degrabă atribuit unor factori stabili, fie interni (lipsa competenţelor pentru sarcina specifică), fie externi (dificultatea sarcinii, datorită tendinţei subiectul de a-şi menţine stima de sine
Care e relatia dintre atribuire si AE
Atunci când progresul unui elev este atribuit propriilor sale capacităţi, sentimentul de AE este mult mai crescut decât atunci când saltul său calitativ şi cantitativ este atribuit efortului depus.
Feedback-ul ce atribuie succesul efortului va avea efecte mai variate asupra convingerilor de AE şi asupra performanţelor, decât o are atribuirea succeselor capacităţilor / abilităţilor proprii.
Controlul metacognitiv din perspectiva temporala
Inaintea invatarii - EOL
In timpu linvatarii - JOL, FOK
Reactualizare - FOK
Post-reactualizare - CJ
