Ultima noapte Flashcards
(8 cards)
Tema
Universul tematic al cartii se construieste in jurul celor doua parti ale romanului si surprinde cele doua experiente existentiale, iubirea si razboiul. Alaturi de acestea se dezvaluie tema cunoaste-rii, tema mostenirii si tema intelectualului insetat de absolut.
Titlul
Titlul dezvaluie compozitia bipolara si surprinde cele doua experiente existentiale si cognitive ale lui Stefan Gheorghidiu. Simbolul noptii figureaza incertitudinea care il devoreza launtric, irationalul si intuneri-cul firii umane cu care se confrunta. Cele doua adjective asezate intr-o ordine semnificativa( ultima si intaia) sugereaza disponibilitatea eroului de a depasi drama iubirii inselate si de a intra mereu in alte orizonturi ale cunoasterii.
Structura romanului
Romanul se constituie din doua parti ce evidentiaza cele doua planuri narative, dar si cele doua teme. Compozitia este binara: Cartea intaia insumeaza 6 capitole, iar Cartea a doua, 7 , ultimul capitol avand valoare de epilog. Titlurile capitolelor sunt rezumative sau metaforice( I: La Piatra Craiului in munte, Diagonalele unui testament, E tot filosofie, Asta-i rochia albastra, Intre oglinzi paralele, Ultima noapte de dragoste; II: Intaia noapte de razboi, Fata cu obraz verde, la Vulcan, Intamplari pe apa Oltului, Post inaintat la Cohalm, Ne-a acoperit pamantul lui Dumnezeu, Wer kann Rumanien retten?, Comunicat apocrif.). Primul capitol faciliteaza iesirea din spatiul obiectiv al razboiului si intrarea in timpul psihologic, al rememorarii iubirii. Capitolele II, III, IV si V abordeaza tema iubirii si se constituie intr-un roman de dragoste ce sta sub semnul fictiunii, in vreme ce capitolele I si VI din Cartea I si celelalte capitole, din Cartea a II-a reconstituie universul razboiului, bazandu-se pe jurnalul de front, element ce sustine realismul romanului.
Timp si spatiu
Spatiul in care se petrece actiunea din capitolele II- V este Bucurestiul, mediu citadin prezentat sub aspectele fundamentale, in timp ce spatiul actiunii romanului-jurnal e frontul. In ceea ce priveste timpul, se observa existenta unui timp cronologic, ce urmareste prezentarea evenimentelor in ordinea fireasca, gradata, si un timp psihologic, al analizei psihologice facilitata de memoria involuntara. Exista diferite timpuri ale naratiunii: un timp al relatarii, prezentul; timpul retrospectivei (analepsa); timpul razboiului; timpul scrisului ( incert ) si timpul psihologic, legat de retrairea evenimentelor.
Perspectiva narativa
Discursul narativ este realizat la persoana I, identifica naratorul cu personajul implicat. Perspectiva narativa este subiectiva, autodiegetica, naratorul este intradiegetic, demonstrand uniscienta narativa,iar accesul la informatie se face doar prin prisma personajului- narator. Camil Petrescu isi marturiseste optiunea narativa :,,eu nu pot vorbi onest decat la persoana I.”
Focalizarea
Numita ,, avec”(impreuna cu), focalizarea evenimentelor se realizeaza din perspectiva personajului- narator si este focalizare interna , informatia se reduce la punctul de vedere al unui singur personaj , naratorul stiind tot atat cat personajul.
Raportul incipit-final
Incipitul este modern, cu intrari multiple. Primele enunturi au functie descriptiva,de orientare, situand actiunea intr-un cronotop real: ,, In primavara anului 1916, ca sublocotenent proaspat, intaia data concentrat, luasem parte, cu un regiment de infanterie din capitala, la fortificarea vaii Prahovei, intre Busteni si Predeal.” Discursul continua cu modelul mis en abime ( punerii in abis) , instituind naratiunea autodiegetica si ,,spatiul” simbolic al constiintei, al luciditatii. Finalul deschis surprinde despartirea eroului de,, tot trecutul” si, implicit, un nou inceput. Totodata, ingaduie adaugarea unui epilog tarziu , in notele de subsol din romanul ,,Patul lui Procust”, in care se vorbeste despre dezertarea, prinderea, judecarea si condamnarea lui Gheorghidiu la ocna pe viata.
Rezumat
In primul capitol ,,La Piatra Craiului, in munte”, este conturat cadrul geografic, social si psihologic in care se află protagonistul.Discutia de la popota ofiterilor pe marginea unei stiri din ziar, despre un bărbat care si-a ucis sotia infidelă şi a fost achitat, declanşează comentarii din partea ofiterilor prezenţi. Refuzat de căpitanul Dimiu, de la care solicitase o permisie, Gheorghidiu are o iesire necontrolată. Capitolul al II-lea, ,,Diagonalele unui testament”, dezvăluie inceputul iubirii lui Stefan pentru Ela.Dupa ce se căsătoresc, cei doi trăiesc în condiţii materiale modeste, până când primesc o mostenire de la unchiul Tache Gheorghidiu. Capitolul al III-lea , ,,E tot filosofie”, prezintă viaţa mondenă a tinerei familii, cu petreceri, vizite si dans. Cooptat in afaceri de unchiul său, protagonistul esuează. Prin contrast, Ela se adaptează imediat la viaţa mondenă, ajutată de verişoara lui Stefan, Anişoara.In relatia de cuplu intervine gelozia, in timpul unei escapade la Odobesti, in care Ela descoperă atractiile dansului in braţele domnului G. La o altă petrecere, Ela refuză să plece acasă odată cu Stefan, iar acesta pleacă si agaţă o femeie necunoscută , pe care o aduce in casă. Ela il părăseşte.Cap. al IV-lea, ,,Asta-i rochia albastră?”, surprinde împăcarea dintre cei doi soţi.Stefan si Ela se intâlnesc în fata unui chioşc de ziare si descoperă din nou iubirea. Cap. al V-lea ,,Intre oglinzi paralele” prezintă pregătirea intâlnirii dintre cei doi soti la Câmpulung, in acea perioadă Stefan fiind concentrat la Piatra Craiului.Capitolul al VI-lea ,,Ultima noapte de dragoste”încheie Cartea I si rezumă cele două zile de permisie.Stefan il intȃlneste pe domnul G. si hotărăşte să îi pândească pe cei doi şi să îi ucidă. Este salvat de un superior, care il duce la regiment, întrucât România intrase în război. Cartea a II-a a romanului începe cu capitolul ,,Intâia noapte de război” in care este descris primul asalt al armatei române asupra granitei cu Austro-Ungaria.Convins că va muri,Stefan Gheorghidiu isi indeamnă oamenii să înainteze. Capitolul al II-lea ,,Fata cu obraz verde, la Vulcan” mută actiunea in satul Vulcan, in afara câmpului de luptă. Sătenii reclamă furturile si jafurile unor tigani, iar Gheorghidiu este trimis in cercetare. In capitolul al III-lea ,,Intâmplări la apa Oltului” in prim- plan sunt cele două surori Manciulea, acuzate ulterior de spionaj, ce conduc batalionul prin vadul Oltului si sunt decorate.Capitolele ,,Post înaintat la Cohalm” si ,,Ne-a acoperit pământul lui Dumnezeu” sintetizează cartea a doua si reprezintă punctul culminant al romanului, evidentiind drama eroului. Moartea camarazilor si explozia obuzelor sunt doar câteva aspecte remarcabile. Ultimul capitol ,,Comunicat apocrif” prezinta deznodământul romanului si intoarcerea lui Stefan Gheorghidiu la Bucuresti, unde este spitalizat in urma ranirii pe front. Scrisoarea anonima nu mai contează , iar despartirea de Ela este previzibilă: ,, I-am scris că-i las absolut tot ce e în casă, de la obiecte de preţ la cărţi…de la lucruri personale, la amintiri. Adică tot trecutul.”
