corola Flashcards

1
Q

Poezia Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” deschide

A

primul său volum,,,Poemele luminii”, publicat în 1919.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
2
Q

Opera se încadrează în curentul

A

modernist, deoarece întruneşte dezideratele estetice ale acestuia.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
3
Q

Fundamentalul tematic este constituit de

A

Dimensionarea filosofică este proeminentă

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
4
Q

Astfel, în viziunea lui Blaga, se identifică două tipuri de cunoaștere:

A

cunoașterea paradisiacă, accesibilă prin rațiune, dar limitată, deoarece,,Marele Tot generează cenzura transcedentală” (Lucian Blaga),
şi cunoașterea luciferică, bazată pe afect şi simţire, care este protectivă şi amplifică misterul lumii.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
5
Q

cunoașterea paradisiacă,

A

accesibilă prin rațiune, dar limitată, deoarece ,,Marele Tot generează cenzura transcedentală” (Lucian Blaga),

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
6
Q

şi cunoașterea luciferică,

A

bazată pe afect şi simţire, care este protectivă şi amplifică misterul lumii.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
7
Q

pronumele personal,.eu” are caracter

A

recurent, apărând de şase ori în cadrul poeziei,

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
8
Q

apetența pentru

A

arta poetică

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
9
Q

dinamitarea prozodiei clasice, discursul liric fiind

A

o strofă monobloc, organizată pe ingambament.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
10
Q

Totodată, se remarcă demiurgia eului, întrucât

A

pronumele personal,.eu” are caracter recurent, apărând de şase ori în cadrul poeziei, apetența pentru arta poetică şi dinamitarea prozodiei clasice, discursul liric fiind o strofă monobloc, organizată pe ingambament.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
11
Q

Titlul operei este simbolic anticipativ, fiind constituit analitic dintr-o structură propozițională cu valoare de

A

metaforă revelatorie filată, deoarece întregul discurs liric reprezintă o explicație a titlului.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
12
Q

Verbul negativ,,nu strivesc” reflectă

A

atitudinea protectoare a eului liric şi opțiunea sa pentru cunoaşterea luciferică,

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
13
Q

iar metafora nominală,,corola de minuni” dezvăluie

A

energiile nebănuite ale realității, elementele absconse ce pot fi descoperite numai prin aceasta.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
14
Q

Tema textului întăreşte caracterul de

A

ars poetica al acestuia, valorificând rolul creației literare și condiția creatorului în raport cu tainele Universului.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
15
Q

Astfel, poezia devine un mod de

A

cunoaştere a lumii, prin participarea la misterul ei, pe care îl transfigurează şi îl multiplică. în loc să îl reducă.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
16
Q

Actul poetic reprezintă o ipostază a cunoaşterii

A

luciferice, fiind o formă de comunicare afectivă.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
17
Q

Din punct de vedere structural, poezia este organizată pe

A

trei secvențe lirice, ce urmăresc două serii metaforice, suprapuse celor două tipuri de cunoaştere.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
18
Q

Secvența lirică inițială este marcată de reluarea titlului, prin care se subliniază

A

opțiunea eului creator pentru cunoaşterea luciferică.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
19
Q

Succesiunea verbelor negative ,,nu strivesc”, nu ucid”, aparținând câmpului semantic al violenței, reflectă

A

atitudinea protectoare a poetului față de tainele universale,

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
20
Q

iar asocierea cu structura,,cu mintea” evidențiază

A

anularea rațiunii în favoarea intuiției şi iubirii.

21
Q

Astfel, cunoaşterea paradisiacă este înlocuită de cea luciferică, iar

A

misterele lumii rămân încifrate.

22
Q

flori, ce reprezintă

A

efervescenţa şi prospețimea vegetală;

23
Q

ochi,

A

revelația și descoperirea, liantul dintre realitatea interioară şi cea exterioară;

24
Q

buze,

A

Logosul primordial, principiul creator, dar şi erosul, intimitatea, coeziunea sufletească;

25
Q

morminte,

A

dimensiunea thanaticului, veşnic fascinantă, misterul ultim al existenţei.

26
Q

Pentru a prezenta principalele registre ale realității, Lucian Blaga apelează la o suită a patru metafore cheie:

A
  • flori, ce reprezintă efervescenţa şi prospețimea vegetală;
  • ochi, revelația și descoperirea, liantul dintre realitatea interioară şi cea exterioară;
  • buze, Logosul primordial, principiul creator, dar şi erosul, intimitatea, coeziunea sufletească;
  • morminte, dimensiunea thanaticului, veşnic fascinantă, misterul ultim al existenţei.
27
Q

Cea de-a doua secvență lirică prezintă

A

transfigurarea cunoaşterii paradisiacă în dimensiune poetică, prin metafora implicită lumina altora”, şi consecințele acesteia.

28
Q

Metafora implicită verbală,,sugrumă”, ce face parte din câmpul semantic al

A

violenței, evidențiază efectul suprimant pe care rațiunea îl are asupra misterelor, asupra necunoscutului,

29
Q

metafora ‘vraja nepătrunsului ascuns’ reliefeaza

A

frumusețea tainică a misterelor.

30
Q

Caracterul ezoteric al realității este exprimat prin

A

apelul la o structură cu valenţe de pleonasm,,,nepătrunsului ascuns”, cu scopul de a nuanța dimensiunea hieratică, absconsă a lumii.

31
Q

Rațiunea are forța de a pătrunde în

A

miezul tainelor universale ‘în adâncimi de întuneric’, însă distruge frumusețea lor inerentă prin această imersiune, fiind limitată şi lipsită de finalitate.

32
Q

Conjuncția adversativă „,dar” realizează trecerea către

A

descrierea detaliată a cunoaşterii luciferice, cea de-a treia secvență lirică.

33
Q

Repetiția pronumelui personal „,eu” întărește caracterul

A

auto-reflexiv al poeziei

34
Q

dedicația lui Blaga faţă de acest tip de cunoaştere, ce are ca efect

A

amplificarea misterului:,,eu cu lumina mea sporesc a lumii taină”,

35
Q

Luna”, simbol … devine … intrucat

A

feminin, devine o imagine emblematică pentru cunoaşterea luciferică, întrucât razele ei albe” nu destramă întunericul, precum lumina Soarelui, ci potențează voluptatea misterului nocturn

36
Q

Soarele simbol

A

apolinic al rațiunii,

37
Q

potențează voluptatea misterului nocturn:

A

,,nu micşorează, ci tremurătoare/măreşte şi mai tare taina nopţii”.

38
Q

O atitudine similară are şi Blaga în planul cunoaşterii, căci el

A

nu numai că nu distruge misterul, ci îl transformă într-o taină şi mai mare:

39
Q

taină şi mai mare

A
  • ,,aşa îmbogățesc şi eu întunecata zare/
  • cu largi fiori de sfânt mister/
  • şi tot ce-i neînțeles/
  • se schimbă-n neînțelesuri şi mai mari”.
40
Q

Caracterul sacru al acestei acțiuni este sugerat prin

A

inversiunea sfânt mister”, fiind evidențiate filiațiile afective cu fiorul născut din contemplația realității,

41
Q

iar ,,neînțelesul” simbolizează

A

o taină eternă, mărită prin cunoaşterea luciferică,

42
Q

atitudinea gnoseologică fiind astfel dublată de una

A

ontologică.

43
Q

Linia de pauză imprimă

A

un tempo mai lent discursului liric, realizând trecerea către idee poetică finală,

44
Q

idee poetică finală concentrează

A

cauza fundamentală a acestei stări iubirea (,,căci eu iubesc”).

45
Q

Reluarea metaforelor cheie în finalul poeziei este sugestivă, demonstrând că

A

matricea interioară a eului este tutelată de iubire, ce devine principiu formator şi amplificator al misterului, calea esențială de receptare a tuturor dimensiunilor realității.

46
Q

Poezia,,Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” are un impact estetic deosebit, cititorul avizat având abilitatea de a

A

descifra înțelesurile serie de metafore prezente în operă.

47
Q

Astfel, poezia poate fi considerată un argument în favoarea

A

cunoaşterii luciferice adresat lectorului, oferindu-i o nouă modalitate de a se raporta la lume prin apelul la resorturile interioare ale propriului suflet.

48
Q

Neîndoielnic, în scrierea acestei opere, Lucian Blaga urmăreşte îndeaproape dezideratele artistice ale modernismului, înfăţişând

A

o viziune originală, nuanțată asupra relației dintre om şi lume, precum şi a posibilităților de înțelegere a acesteia din urmă.