diagnostic Flashcards
definitie
metode sunt non-distructive – de ex. teledetecția/remote sensing din aer (care folosește senzori
optici și multi-spectru), de la suprafață sau sub apă (care folosește metode geofizice).
Prospecțiunile chimice și geochimice tot aici intră, însă sunt semi-intrusive (presupun carotare,
colectare de mostre).
teledetectia
include fotografii și imagini obținute din aer (dronă, avion, satelit) (Wilson
2000). Cele mai vizibile urme arheologice sunt urmele din lanuri (pozitive sau negative). În
zonele de suprafață ce acoperă vestigii solide (ziduri etc.), solul este mai puțin fertil și deci
creșterea plantelor este mai puțin accentuată, vegetația având o culoare mai galbenă (urmă
negativă); peste complexe precum șanțuri sau gropi, unde solul este mai fertil, vegetația este mai
deasă și se obține o urmă pozitivă. Sau pur și simplu diferența de sol determină dezvoltarea unor
plante diferite.
lidar
LIDAR-ul operează prin scanarea cu laser a
suprafeței terestre, pe care o cartează cu precizie, trecând prin vegetație (tehnologie venită,
evident, din sfera militară – primele programe americane de fotografiere din satelit a întregului
glob datează din anii 1960’).
fotogrametria
fotogrametria este o altă tehnică fotografică foarte utilizată în arheologie, care se ocupă cu
fotografierea la scara a unor obiecte, elemente topografice sau complexe arheologice din
multiple poziții și cu interpretarea lor.
metode chimice
În
principiu prezența fosfaților ar trebui să indice prezența gunoiului, creșterea animalelor, zone
locuite și necropole, însă încă modelele nu sunt standardizate,
metode geofizice
Ele permit identificarea ușoară, precisă și ieftină a unor complexe arheologice
și obținerea de date preliminare în vederea protejării lor. cele mai fiabile
electrorezistivitatea: folosită din 1946 în context arheologic și este cea mai des folosită
metodă – funcționează pe principiul că un sol umed transmite eletricitatea, iar elemente care o
transmit mai prost sunt înregistrate și dau contraste texturale care pot avea semnificație
arheologică.
magnetometria: este cea mai relavantă metodă geofizică în arheologie. Constă în măsurarea
variațiilor în magnetismul solului, sau megnetometrie. Fiecare obiect are o semnătură magnetică
– de ex. pietrele/cărămizile/zonele cu arsură puternică (tehnica este deci foarte folositoare în
cazul mormintelor de cremație, a vetrelor sau a cuptoarelor) au o semnătură magnetică mult mai
mare decât un sol gol și atunci apar ca o anomalie puternică.
metoda electromagnetică cea mai eficientă: ground-penetrating radar (GPR) – energia
electromagnetic de frecvență înaltă este transmisă înapoi la receptor de obiectele cu
conductivitate
metode seimice
Metodele seimice, care pe uscat s-au dovedit a nu fi îndeajuns de viabile, în apă dau
rezultate foarte bune, deoarece mediul este perfect pentru transmiterea energiei seismic sau
acustice – se folosește sonar-ul (tot din domeniul militar - SOund Navigation And Ranging),
care poate carta suprafața, dar unele tipuri de sonar cartează și în adâncime.
un alt instrument de obținere a unui profil al solului de sub apă este metoda “chirp” (ciripit),
care folosește un echipament de înaltă frecvență, ce “mătură” cu unde fundul apei, ajungând la
adâncimea de 20-30m, putând fi folosit chiar și în ape de sub 2,5m adâncime, ceea ce este extrem
de folositor – poate cartografia epave, cât și situri.
