Baltagul Flashcards
(9 cards)
1
Q
Reper 1 pas 1 - perioada interbelica
A
- 1918 - 1939
- cele mai reprezentative epoci ale literaturii
- diversitatea la toate nivelurile
- coexistenta unor directii epice diferite
- tendinta de sincronizare/ de europenizare, de valorificare a originalitatii nationale
- modernismul, concretizat de Eugen Lovinescu in revista ,, Sburatorul “
- traditionalismul, concretizat de Nicifor Crainic in revista ,, Gandirea “
- reprezentantii perioadei sunt: Camil Petrescu, George Calinescu, Mihail Sadoveanu, Mircea Eliade
- Mihail Sadoveanu este unul dintre marii scriitori ai literaturii noastre, acesta scriind un numar foarte mare de volume, peste 100
- la Sadoveanu apare predilectia pentru: ,, umilitii, ofensatii, neindreptatitii vietii “; teme inspirate din traditia pastorala, din relatia dintre om si natura; intoarcerea spre istorie, Sadoveanu zugraveste o Moldova arhaica, prezentata intr-o aura de mit si legenda
- sintetizand elementele definitorii ale operei sale, constatam ca scriitorul este unul realist cu o viziune romantica si un romantic care aduce detalii ca un realist
2
Q
Reper 1 pas 2 - realism
A
- mijlocul secolului al 19-lea
- influentat de pozitivism
- teoretizat de Balzac in prefata ,, Comediei umane “
- acesta afirma ca: ,, Literatura este o glinda completa a moravurilor sociale “
- reflectare veridica, obiectiva a societatii contemporane
- impersonalitate, valoare documentara
- analiza psihologica
- sobrietate, reflectare critica a societatii epocii
- prezenta temelor: banul, zestrea, parvenirea, mostenirea
- prezenta personajelor tipice, complexitatea umana
- prezenta detaliului semnificativ
- circularitatea textului
- scena colectiva de la inceputul operei
3
Q
Reper 1 pas 2 - prin ce este realist? 2 trasaturi detaliate
A
- personaj tipic pus in situatii tipice
- produs al mediului inconjurator, influenta mediului
- impersonalitate si sobrietate
- sobrietatea stilului
- valoarea documentara
- personajul este un produs al mediului care il inconjoara:
- Victoria Lipan este o gospodarina priceputa si o femeie credincioasa - la sat se pune accent pe moral si pe religie, valorificandu-se elemente ale clendarului sempitern al religiei
- ea respecta traditiile si obiceiurile satului si cele religioase: Își visează soțul și interpretează visul ca pe un semn divin că i s-a întâmplat ceva rău; Participă la slujbe religioase, aprinde lumânări pentru sufletul soțului dispărut; Respectă ritualurile de înmormântare și pomenire: după ce descoperă adevărul, își îngroapă soțul după datină;
- ea se orienteaza in timp si spatiu dupa semnele naturii si dupa superstitii: Folosește expresii, superstiții și comportamente tipice lumii arhaice: vise, semne, credințe în soartă și destin
- personaj tipic pus in situatii tipice:
- Victoria Lipan este o femeie munteanca si puternica, care intruchipeaza valorile lumii traditionale. Aceste valori sunt esentiale pentru femeia de la sat, anume credinta, importanta familiei, onoarea ei si a copilului ei si dreptatea fata de moartea sotului
- ea este de asemenea si o sotie devotata, ea dorind sa-l inmormanteze pe Nichifor Lipan cu orice pret
- este si o mama grijjulie, care isi creste copiii si ii ajuta sa se maturizeze. Prin acest proces trece Gheorghita, care dintr-un copil preia rolul tatalui sau si devine capul familiei
- situatiile tipice in care este pusa Victoria Lipan sunt: plecarea barbatilor la targuri, miscarea de transhumanta, nevoia de a face dreptate si asteptarea stresanta a venirii sotilor acasa
4
Q
Reper 1 pas 3 - traditionalismul + mitic
A
- traditionalist:
- o tendinta literara in care se cultiva valorile autohtone si se valorifica trecutul
- Eugen Lovinesu foloseste structura de ,, roman traditional “ pentru operele romanesti din secolul al 20-lea
- se observa o tematica traditionala de factura social-taraneasca - Sadoveanu infatiseaza o lume arhaica, bazata pe traditie, respectiv pe obiceiuri si legi nescrise; familia este nucleul societatii, continuitatea ei fiind esentiala; spre deosebire de proza modernista, unde se pune accent pe oras si pe criza identitara, in *,, Baltagul “ se prezinta viata la sat ca un spatiu echilibrat, oamenii traind in armonie cu natura
- se prezinta aspecte rurale in jurul vietii social-istorice
- lume obiectiva, naratiune heterodiegetica, narator omniscient, perspectiva narativa auctoriala, focalizare zero
- inlantuirea cronologica si actiune lineara
- conflictele sunt numai exterioare, personajele sunt caractere
- personajele au o evolutie previzibila
- timp si spatiu bine precizate
- opera cu un final inchis: Victoria Lipan reuseste sa-si razbune sotul si sa-l ingroape, ea simtindu-se implinita
- mitic:
- prezenta unor repere spatio-temporale religioase sau spirituale: ziua de Sfantul Andrei, care este considerată mistică, plină de semne și vise prevestitoare; drumul Victoriei Lipan, pelerinajul sau spiritual, Nu e doar o călătorie fizică, ci și un drum inițiatic și spiritual: Victoria își caută soțul, dar se descoperă și pe sine; rugaciunile si superstitiile, care arată îmbinarea dintre religie și credința populară
- prezenta visului cu valoare premonitorie
- ciclicitatea timpului
5
Q
Reper 3 pas 1 - titlul
A
- obiect simbolic ambivalent: baltagul va fi in acelasi timp si arma crimei, si instrumentul actului justitiar, actului razbunator
- trimite la legea talionului, „ochi pentru ochi, dinte pentru dinte”, deoarece crima este pedepsita cu alta crima, efectuata cu aceeasi arma
- baltagul este in acelasi timp arma si unealta. Faptul ca este arma trimite catre moarte, calatoria Victoriei putand fi vazut ca un drum al mortii, iar faptul ca este unealta trimite la viata si la un nou inceput, astefel calatoria initiatica a Victoriei poate fi vazut si ca un drum al vietii
- se observa doua tipuri de drumuri: cel in spatiul geografic, adica cel fizic si cel launtric, labirintic al framantarilor
- este un titlu nominal, reprezentand o unealta specifica vietii pastorale din spatul moldovenesc
6
Q
Reper 2 pas 1 - tema
A
- elemente de hipotextualitate: baladele populare ,, Salga “, ,, Dolca “ si ,, MIorita “; din ,, Salga “ preia femeia curajoasa, care razbuna moartea sotului ei, iar din ,, Dolca “ autorul preia ideea de conexiune intre om si natura; din ,, Miorita “ preia motto-ul romanului: ,, Stapane, stapane/ Mai cheama s-un cane” si firul epic
- de asemenea el preia ideea de reconstituire a drumului si labirintul pe care il traverseaza personajul feminin din ,, Mitul Ariadnei “
- iar din ,, MItul lui Isis si Osiris”, autorul preia ideea de un mentor, care sa ghideze personajul care urma sa devina capul familiei, anume pe Victoria Lipan, care il va ajuta pe GHeorghita sa devina capul familiei, dand astfel un caracter de bildungsroman
- temele sunt: calatoria, viata pastorala, maturizarea, familia si cautarea adevarului
7
Q
Reper 3 pas 2 - indicii spatio-temporali
A
- date simbolice din calendarul sempitern al naturii: fazele lunii, soarele, lumina, vremea si anotimpurile
- date simbolice din calendarul sempitern religios: sarbatorile, postul, visul premonitoriu, inmormantarea
- accentueaza verosimilitatea actiunii si subliniaza o trasatura esentiala a Victoriei Lipan, anume importanta valorilor comunitatii rurale si importanta credintei
- contureaza o geografie literara: ,, Bicaz “, ,, Calugareni “, ,, Tarcaului “, ,, apa Bistritei “
- plin de indici religiosi: ,, Sfantul Andrei “, ,, Boboteaza “, ,, Buna Vestire “
- contureaza monografia satului
8
Q
Reper 2 pas 2 - scena coborarii in rapa
A
- este semnificativa pentru devenirea spirituala a lui Gheorghita, personaj secundar al romanului si erou principal al bildungsromanului
- pazirea osamintelor tatalui de catre el reprezinta o proba initiatica, la finalul careia are loc metamorfoza acestuia. In final acesta se maturizeaza, trecand de la o etapa a vietii la alta, anume de la adolescent la barbat
- coborarea in rapa este un fel de coborare in infern, un ,, ad inferos “, asemenea lui Enea, care descinde in moarte pentru a cere sfaturi de la umbra tatalui sau, Achise
- se poate vorbi, la nivel simbolic, despre un transfer al unei mosteniri paterne, catre un fiu, cel din urma preluand responsabilitatile familiei
- lasandu-l singur in rapa, Victoria Lipan il initiaza pe Gheorghita, asemenea zeitei Isis. Isis isi indruma fiul, Horus, in stiinte oculte, in migratia sufletului si in medicina. Contrar lui Isis, unde mentorul era un factor masculin, in romanul lui Mihail Sadoveanu, initierea este savarsita alaturi de mama
- momentul de veghe in rapa, ii determina tanarului adevarate revelatii tragice: ,, De cand traia pe lume nu-i fusese data o asemenea cumplita vedere “, acel pustiu infricosator fiind patronat de spiritul mortii
9
Q
Reper 2 pas 3 - finalul romanului/ secventa finala
A
- finalul romanului pune in evidenta trasaturile personajului feminin, vazuta de critica literara ca un ,, Hamlet feminin “, prin inteligenta, spiritul practic, stapanirea de sine si abilitatea ei de a disimula
- scena este realizata intr-un crescendo, pe masura ce Victoria Lipan reconstituie drumul facut de sotul ei, cu atat criminalul, Calistrat Bogza devine mai tensionat, framantarile sale accentuandu-se
- reconstituirea drumului este descrisa cu ajutorul dialogului de tip dramatic, anume cel cu interogatii si exclamatii retorice. Acesta se construieste cu ajutorul stilului indirect liber, naratorul oferindu-ne informatii legate de gandurile personajelor: ,, Prost si tampit ar fi sa-si inchipuie ca ea ar fi fost de fata. Mai prost si tampit sa creada ca mortul a putut vorbi. Si totusi, muierea aceasta care il urmareste a aratat intocmai lucrurile punct cu punct, pas cu pas “
- așadar, Victoria Lipan stie sa exploateze momentele de tensiune psihologica ale vinovatiilor, ea reusind sa-i destabilizeze emotional
- o alta strategie prin care Victoria Lipan reuseste sa accentueze vulnerabilitatea criminalilor este prin asaltul de insinuari: ,, Paharele baute pe nerasuflate “
- dupa pedepsirea raufacatorilor, se restabileste o ordine, un echilibru in viata muntencei: ,, Ne-am intoarce la Magura ca sa luam de la coada toate cate am lasat “
- ,, In cautarea barbatului, Victoria Lipan pune spirit de vendetta si aplicatie de detectiv “ George Calinescu, aceste trasaturi fiind evidentiate pe tot parcursul romanului, dar mai ales in secventa finala