Povestea lui Harap-Alb Flashcards
(12 cards)
1
Q
Reper 1 pas 1 - Epoca marilor clasici
A
- 1867- 1885
- apare cenaclul Junimea, revista ,, Convorbiri literare “, operele de excepție a celor patru scriitori canonici și critica lui Titu Maiorescu
- societatea Junimea: noua direcție în cultura -> spirit critic ascuțit + sentiment puternic al valorii
: noua direcție în literatura -> evoluția spre un clasicism de esență, după ce în 1848 predominase romantismul
- mentorul a fost Titu Maiorescu, care și-a exprimat conceptele în ,, Convorbiri literare “
2
Q
Reper 1 pas 1 - locul lui Creangă
A
- povestitorul epocii
- originalitate la nivelul stilului, al narațiunii, al construcții personajului, fantastic umanizat
- transformă fondul popular în literatură cultă, prin suprapunerea a 2 lumi
- deplasarea accentului de la epic spre moral, de la general la particular
- apărut în 1877 în ,, Convorbiri literare “
3
Q
Reper 1 pas 2 - clasicism
A
- secolul 17, începutul sec 18 în Franța
- obiectivitate
- respectarea normelor de compoziție și a regulilor
- îmbinarea frumosului cu binele și adevărul, a utilului cu placutul
- puritatea genurilor și sobrietatea stilului
- scopul didactic, moralizator
- încadrarea în atemporalitate
- prezența personajelor caracter
4
Q
Reper 1 pas 2- prin ce este clasic? 2 trăsături detaliate
A
- obiectivitate
- atemporalitate
- respectarea normelor de compoziție și a regulilor
- sobrietatea stilului
- rolul moralizator, scopul didactic
————————————————
* Nota didactică și moralizatoare – caracteristica fundamentală a literaturii clasice:
- Un element esențial al literaturii clasice este dimensiunea educativă, adică transmiterea unor valori morale general valabile. În Povestea lui Harap-Alb, această funcție este evidentă.
- este prezenta promovarea adevărului. Demascarea spânului la finalul poveștii transmite ideea că adevărul triumfă în fața minciunii și a înșelătoriei.
- se observa valorizarea prieteniei și solidarității. Relația protagonistului cu personaje fabuloase (Gerilă, Flămânzilă, Setilă etc.) scoate în evidență importanța colaborării și a ajutorului reciproc.
- se observa respectarea legii și a cuvântului dat. Harap-Alb respectă jurămintele și sfaturile primite, ceea ce contribuie la reușita sa în final.
- binele invinge intotdeauna. Sfânta Duminică, tatăl său și alte personaje binevoitoare îl sprijină, simbolizând forțele binelui care, conform tradiției clasice, înving întotdeauna.
- Toate aceste aspecte conferă textului o valoare moralizatoare, specifică literaturii clasice, în care arta are și un scop educativ, nu doar estetic.
- Atemporalitatea valorilor și respectarea structurii clasice prin funcțiile lui Propp
- Literatura clasică, în special basmul, are o structură fixă și transmite mesaje valabile în orice epocă. Harap-Alb respectă această tradiție:
- se prezinta valori morale atemporale. Ideea că binele învinge răul este valabilă indiferent de epoca în care este spusă povestea. Valorile ca loialitatea, curajul, dreptatea nu sunt condiționate de un timp anume , ele fiind universale.
- Basmul urmează fidel funcțiile lui Vladimir Propp, teoretician care a analizat structura basmelor:
- Situația inițială de echilibru
- Factorul perturbator, craiul nu are moștenitor potrivit pentru a-i urma la tron.
- Partea pregatitoare
- Trecerea probelor, trecerea prin pădure, lupta cu Spânul, misiunile impuse de acesta.
- Aparitia personajelor donatoare, Sfânta Duminică, albinele, furnicile și celelalte personaje fantastice îi oferă lui Harap-Alb sprijin în momente-cheie.
- Refacerea echilibrului, adevărul iese la iveală, Spânul este pedepsit, iar Harap-Alb este recunoscut ca un lider adevărat.
5
Q
Reper 1 pas 2 - realism
A
- mijlocul secolului 19-lea
- influentat de pozitivism
- teoretizat de Balzac in prefata ,, Comediei umane “
- ,, Literatura este o oglinda completa a moravurilor sociale “ - Balzac
- reflectare veridica, obiectiva a societatii contemporane
- impersonalitate, valoare documentara
- analiza psihologica
- sobrietate, reflectare critica a societatii
- prezenta temelor: banul, zestrea, mostenirea, parvenirea
- personaje tipice, complexitatea umana, detaliul semnificativ
- circularitatea textului
- scena colectiva de la inceputul operei
6
Q
Reper 1 pas 2 - prin ce este realist? 2 trasaturi detaliate
A
- impersonalitate
- antropomorfizarea personajelor
- circularitatea textului
- amestecul dintre real si fabulosul intr-un text in care ar trebui sa domine fabulosul
- amestecul dintre real și fabulos, trăsătură realistă într-un text fantastic
- Deși Povestea lui Harap-Alb aparține genului fantastic, autorul introduce numeroase elemente realiste, care apropie basmul de lumea concretă.
- Se poate observa o corespondență între personajele din basm și cele din „Amintiri din copilărie”, o operă profund realistă.
- Sfânta Duminică seamănă cu mama lui Nică, ambele fiind protectoare, calde, dând sfaturi înțelepte și sprijinind eroul în formarea sa.
- Cei cinci „monștri”, Gerilă, Setilă, Flămânzilă, Pasari-Lati-Lungila, Ochila, pot fi interpretați simbolic ca niște copii jucăuși și năzdrăvani, asemenea prietenilor lui Nică din copilărie.
- Craiul, tatăl lui Harap-Alb, amintește de tatăl lui Nică, un părinte sever, dar înțelept, care își dorește ca fiul să devină om „pe picioarele lui”.
- Drumul inițiatic, atât Harap-Alb, cât și Nică parcurg un drum al maturizării, ei pleacă de acasă pentru a învăța lecții de viață și pentru a deveni oameni în adevăratul sens al cuvântului.
- Această suprapunere dintre lumea fabuloasă și cea reală creează un efect de verosimilitate, apropiind fantasticul de viața cotidiană a cititorului.
- Antropomorfizarea, fabulosul devine uman și credibil
- Creangă nu creează personaje abstracte și de neatins, ci le dă o față umană, ceea ce este o tehnică realistă.
- Antropomorfizarea înseamnă umanizarea ființelor fabuloase, prin faptul ca ele gândesc, simt și vorbesc ca oamenii.
- În basm, personajele vorbesc în grai popular moldovenesc, cu expresii specifice țăranilor: „D-apoi, dragul tatei…” sau „Ia pune mâna și fă treabă, că nu ți-o face altul”.
- Limbajul este simplu, cu accent pe oralitate, ceea ce conferă un aer autentic, specific satului moldovenesc tradițional.
- Lumea fantastică pare transpusă într-un spațiu familiar, rural. Tăranii sunt simpli, religioși, modești, precum Sfânta Duminică sau cei cinci prieteni fantastici, care seamănă cu oameni obișnuiți.
- Prin antropomorfizare și limbaj popular, Creangă construiește un fabulos umanizat, apropiat de lumea reală, transformând basmul într-un text cu trăsături realiste.
7
Q
Reper 1 pas 3 - basm
A
- specie a genului epic in care se nareaza intamplari fantastice, personajele aflandu-se intr-o lupta cu fortele nefaste pe care ajung sa le biruiasca
- cercetatorul si folocloristul Vladimir Propp observa in structura basmelor anumite secvente care se repeta. Acestea se numesc functiile Propp. In lucrarea sa ,, Morfologia basmului “ el le prezinta. Acestea sunt: situatia initiala de echilibru, factorul perturbator, partea pregatitoare, trecerea probelor, aparitia personajelor donatoare si refacerea echilibrului
- se observa de asemenea, ca basmele au formule initiale, mediane si finale, doua taramuri, cel real si cel ireal, personaje fabuloase si donatoare, anume furnicile si albinele, cifre si obiecte magice, timp si spatiu vag precizate ,,era odata “ si personaje purtatoare de valori simbolice si etce
- basmul cult:
- respecta pana intr-un anumit punct structura basmului popular, acesta aducand elemente noi
- se remarca existenta unui autor spre deosebire de basmul popular care a fost transmis pe cale verbala de la o generatie la alta. In cazul operei de fata autorul este Ion Creanga
- se observa o intindere mai mare a textului, acesta fiind alcatuit dintr-un lant de micronuvele, in cazul nostru aceste micronuvele sunt probele pe care eroul nostru le trece
- exista si un amestec de real si fabulos intr-un text in care ar trabui sa domine fabulosul, aceasta caracteristica a fost demonstrata anterior
- se remarca prezenta elementelor mitico-simbolice. In basmul cult propus este prezent: mitul ursitoarelor prin faptul ca Sfanta Duminica este o ursitoare care ,, ii tese “ destinul; mitul perlei frontale din mitologia hindusa, aceasta este evident in proba petirii cerbului, perla in mitologia hindusa era crezuta de a avea puterea de a da nemurire
- se observa si valoarea de bildungsroman al drumului. Inceputul basmului este o emblema a haosului, drumul initiatic fiind cel care il ajuta pe erou sa se dezvolte si sa se maturizeze la capacitatea de a deveni un conducator
8
Q
Reper 3 pas 1 - titlul
A
- titlul face trimitere la dubla identitate a protagonistului, anume cea reala, fiul de crai, si cea aparenta, sluga spanului
- se observa un contrast cromatic intre negru si alb, acest lucru relevand armonizarea defectelor si a calitatilor umane, primele fiind necesare pentru a le verifica pe ultimele
- titlul este o constructie oximoronica, intre grotesc si sublim, grotescul fiind ilustrat de harap care in slava inseamna sluga si alb care reprezinta puritatea
- titlul anunta si una din temele basmului, anume calatoria prin substantivul ,, povestea “
- povestea face trimitere la parcursul initiatic al lui Harap-Alb, implicit facnd trimitere la tema destinului
9
Q
Reper 3 pas 2 - formulele
A
- formula initiala este: ,, Amu cica era odata “
- ea are rolul de a introduce auditoriul in lumea fabuloasa si de a realiza legatura dintre planul realitatii si cel fabulos
- se face distingtia dintre timpul povestirii *,, Amu “ si timpul povestit ,, era odata “, timp mitic, ,, illo tempore “
- elementul de originalitate adaugat este adverbul modal ,, cica “, de unde deducem ca naratorul nu isi asuma veridicitatea intamplarilor
- un alt element de originalitatea este lipsa de comparatie ,, Ca niciodata “, oferindu-i basmului caracter realist
- legatura dintre formula initiala si cea finala se face cu ajutorul formulei mediane, anume ,, si “ narativ
- finalul marcheaza iesirea din fabulos si include o reflectie asupra realitatii sociale, punand problema inechitatii in plan social: ,, Si a tinut veselia ani intregi si acum mai tine inca, cine se duce pe acolo bea si mananca, iara pe la noi cine are bani bea si mananca, iara cine nu se uita si rabda “
10
Q
Reper 2 pas 1- tema
A
-tema basmului este lupta dintre fortele binelui si ale raului
-ea se contureaza pe baza discrepantelor dintre valorile morale ale personajelor bune si cele iomorale ale antagonistilor
-de asemenea din predestinarea mezinului de a deveni imparat reiese a doua tema a basmului, anume tema destinului
-drumul anticipeaza destinul eroului, prin faptul ca mezinul este singurul care trece prima proba
-motivele literare ale basmului sunt: motivul imparatului fara succesori la tron, acesta fiind valorificat de fratele craiului; motivul superioritatii mezinului, care se deduce din faptul ca Harap-Alb este singurul care trece proba tatalui; motivul podului, unde se face trecerea de la imaturitate la maturitate; motivul calatoriei, prin faptul ca eroul basmului pleaca intr-un drum initiatic si motivul pactului cu diavolul, care este prezent in scena fantanii, cand Harap-Alb devine sluga spanului
11
Q
Reper 2 pas 2 - proba podului
A
- prima proba, ea fiind si a proba initiatica
- apare dupa intalnirea eroului cu Sfanta Duminica
- este proba tatalui prin care el testeaza vitejia fiilor sai
- in momentul in care mezinul accepta lasitatea fratilor sai, atunci isi face aparitia Sfanta Duminica
- tatal se deghizeaza intr-un urs, si se ascunde sub un pod. In momentul in care fii sai incearca sa treaca podul, el le iese in cale si ii sperie
- mezinul reuseste cu ajutorul calului nazdravan si a pedagogului pus in slujba binelui sa treaca proba tatalui. Sfanta Duminica il sfatuieste pe mezin sa aleaga calul bleg, iar calul bleg se transforma int-un cal puternic, care nu se sperie la aparitia tatalui deghizat in urs
- mezinul repeta destinul tatalui prin faptul ca acesta foloseste acelasi cal siu aceleasi unelte pe care le-a folosit si tatal lui
- trecerea podului este o trecere de la imaturitate la maturitate, eroul trecand la o alta etapa
- eroul primeste sfatul parintesc: ,, Mergi de acum tot ininte, caci tu esti vrednic de imparat. Numai tine minte sfatul ce-ti dau: in calatoria ta ai sa ai trebuinta si de rai, si de buni, dar sa te feresti de omul ros, iara mai ales de cel span “
- incapabil de a discerne intre aparenta si esenta, tanarul nu respecta sfaturile tatalui
12
Q
Reper 2 pas 3 - secventa coborarii in fantana
A
- este o secventa relevanta pentru tema destinului
- ea este punctul de maxima importanta a basmului, fiind momentul in care parcursul eroului se schimba decisiv
- secventa il regaseste pe fiul craiului coborand in fantana la cererea Spanului, parand a fi lipsit de vreo rea-credinta
- Spanul il prinde in capcana pe craisor, fortandu-l sa ii spuna cine este, de unde vine si incotro se duce, cu scopul de a-i fura identitatea si de a-l transforma in sluga sa
- Spanul il obliga pe fiul de crai sa-i jure ca i se va supune si ca nu va spune nimanui intelegerea lor, astfel fiind condamnat la moarte
- in aceasta secventa raul isi dezvaluie adevarata identitate, coborarea in fantana reprezentand, de fapt, coborarea in infern
- fantana are o dubla conotație, inseamna moarte si viata, prin faptul ca mezinul va muri si se va renaste intr-o alta ipostaza
- coborarea in fantana echivaleaza si cu un botez, protagonistul primind un nume, lucru care ii ofera o noua identitatee, cea de sluga
- ceea ce i se intampla mezinului este consecinta neascultarii cuvantului parintesc, secventa reprezentand, de asemenea, o etapa din maturizarea eroului si dovedind rolul Spanului ca fiind raul necesar din viata acestuia
