Cardiac-zgomote

Question 1

Ce este socul apexian?

Answer 1

Şocul apexian= impulsul vârfului VS, care loveşte peretele toracic în sistolă

Question 2

Cum se palpeaza socul apexian?

Answer 2

Palparea se efectuează cu bolnavul în decubit dorsal, medicul palpând iniţial cu toată palma, apoi localizând şocul apexian cu vârful degetelor.

Dacă şocul apexian nu poate fi palpat în această poziţie, bolnavul este culcat în decubit lateral stâng, pentru a apropia vârful inimii de peretele toracic. Se localizează şocul apexian în această poziţie, apoi se deplasează semnul cu 2 cm spre linia mediană.

Question 3

Unde se palpeaza socul apexian?

Answer 3

Şocul apexian este localizat normal în spaţiul V intercostal stâng,
pe linia medio – claviculară sau la 11 cm de linia medio-sternală.

Se palpează pe o suprafaţă de 2-3 cm2
şi durează aprox. 1/3 din durata sistolei.

Question 4

Palparea freamatului catar

Answer 4

Freamătul catar: senzaţie palpatorie asociată cu prezenta unor sufluri cardiace .
în focarul mitralei:
freamăt sistolic : în insuficienta mitrală.
freamăt diastolic : în stenoza mitrală.
în focarul aortic - freamăt sistolic : în stenoza aortică.
în focarul pulmonarei - freamăt sistolic : în stenoza pulmonară.
parasternal stg - freamăt sistolic : DSV.

Question 5

Percutia inimii

Answer 5

orientativă: pt aprecierea mărimea inimii
matitatea cardiacă: în spaţiile 3-5 intercostale stângi, între stern şi linia medioclaviculară

Question 6

Focarele de auscultatie

Answer 6

Focarele de auscultaţie: se situează în general în aria de proiecţie a orificiilor valvulare şi permit aprecierea cea mai bună a zgomotelor cardiace şi a suflurilor cardiace.

1. focarul mitral: în zona şocului apexian
2. focarul tricuspidian: la baza apendicelui xifoid, în sp. IV parasternal stg.
3. focarul aortic: în sp. II parasternal drept.
4. focarul pulmonarei: în sp. II parasternal stg.
5. focarul Erb: în sp. III, parasternal stg.
6. focarul endoapexian (mezocardiac): între focarul Tr şi focarul mitral.

Question 7

Zgomotele de baza ale inimii

Answer 7

Zgomotul I:

Zgomotul II:

Între zg. I şi zg. II există o pauză scurtă = pauza sistolică.
Între zg. II şi zg. I există o pauză mai lungă= pauza diastolică.
Pt. identificare: zg. I este sincron cu socul apexian şi cu pulsul carotidian.

Question 8

Zgomotul I

Answer 8

are tonalitate joasă şi durată mai lungă
se aude cel mai bine în focarul mitralei.
este dat de închiderea valvelor mitrale şi a valvelor tricuspide.
marchează începutul sistolei ventriculare - pe ECG: corespunde vârfului undei R

Question 9

Zgomotul II

Answer 9

are tonalitate mai înaltă şi durată mai scurtă,
se aude cel mai bine la baza cordului.
este dat de închiderea valvelor aortice şi pulmonare
marchează debutul diastolei ventriculare - pe ECG: corespunde sfârşitului undei T.

Question 10

Modificari zgomot I

Answer 10

diminuat:
insuficienta mitrală, insuficienta aortică, insuficienta cardiacă
bloc A - V grad I (interval P - R lung).
accentuat:
în stenoza mitrală (prin clacment de închidere),
interval P - R scurt.
de intensitate variabilă:
în fibrilaţia atrială
în tahicardia ventriculară
în bloc total A - V (zgomot de tun: când contracţia atrială survine concomitent cu contracţia ventriculară)

Question 11

Modificari zgomot II

Answer 11

diminuat: în stenoza aortică, stenoza pulm.
accentuat: în foc. Ao – în insuf Ao, HTA, în foc. P: în insuf P, HTP.
Zg. II accentuat, cu timbru metalic= clangor. Clangorul Ao: în degenerarea ats. a valvelor Ao şi în HTA.

Question 12

Zgomotul dedublat

Answer 12

Apare prin distanţarea componentelor sale normale.
Zg. I dedublat (Mî - Tî): prin întârzierea închiderii tricuspidei. – BRD, ESV
Zg. II dedublat (Aî - Pî) : între A2 şi P2 există normal o distantă mai mică de 0,02 s. Când distanta creşte peste 0,02 sec: zg. II apare dedublat.

Question 13

Zgomote cardiace supra-adăudate

Answer 13

Zgomotul III- Protodiastolic Ken-Tuck-y
Zgomotul IV - Presistolic

Question 14

Zgomotul III

Answer 14

Zgomotul III (protodiastolic): se aude după zg II
are tonalitate joasă şi este scurt
se aude cel mai bine endoapexian pt. VS şi în focarul tricuspidei pt. VD.
este dat de umplerea ventriculară rapidă în protodiastolă.
Pe ECG: corespunde undei U

Question 15

Zgomotul III- Semnificatie

Answer 15

fiziologic: este inconstant, dispare la efort (copii, tineri, gravide, sd. hiperkinetic)
patologic = galop ventricular (protodiastolic): este constant, se accentuează la efort
Hipertrofia ventriculară excentrică (cu dilatare) prin supraîncărcare de volum (regurgitare valvulară)
Insuficienţă cardiacă de tip sistolic (FEVS < 50%)

Question 16

Zgomotul IV

Answer 16

Zgomotul IV (presistolic): se aude înainte de zg I, dispare în fibrilaţia atrială
are tonalitate joasă şi este scurt
se aude endoapexian pt AS şi în focarul Tr pt AD
este dat de contracţia atrială, care contribuie la umplerea ventriculară lentă, în telediastolă (presistolă).
Pe ECG: corespunde undei P

Question 17

Zgomotul IV- Semnificatie

Answer 17

semnificaţie:
fiziologic: la vârstnici
patologic: galop presistolic (atrial) - semnifică hipertrofie atrială datorită scăderii relaxării ventriculare prin:
Hipertrofie ventriculară concentrică prin supraîncărcare de presiune : HTA, HTP, StAo, StP.
Insuficiența cardiacă de tip diastolic (FEVS≥50%, E/A<0.9)
Ischemie miocardică

Question 18

Clicurile şi clacmentele

Answer 18

Clicurile şi clacmentele: apar prin accentuarea patologică a unor componente ale zgomotelor cardiace.
În mod normal aceste componente nu se aud
(pt zg I: PdAd, pt zg II: TdMd).

Sunt zgomote scurte, pocnite, seci, de tonalitate înaltă.
Clicurile sunt mai scurte şi se aud în sistolă
Clacmentele sunt puţin mai lungi şi se aud în diastolă.

Question 19

Clicul protosistolic aortic

Answer 19

apare în St Ao şi în HTA .
- se aude în focarul Ao, imediat după zg. I şi se datorează accentuării componentei “Ao deschid”

Question 20

Clicul protosistolic pulmonar

Answer 20

apare în StP şi în HTP.
Se aude în foc P, imediat după zg I şi se datorează accentuării componentei
“P deschidere” .

Question 21

Clicul mezosistolic apexian

Answer 21

apare în prolapsul de valvă mitrală şi variază cu poziţia bolnavului

Question 22

Clacmentele

Answer 22

Clacmentul de închidere al mitralei (CÎM): apare în stenoza mitrală cu valve fibrozate şi accentuează zg. I (apare prin accentuarea componentei Mî).

Clacmentul de deschidere al mitralei (CDM): apare în stenoza mitrală cu valve fibrozate şi se aude după zg. II (în protodiastolă, constă în accentuarea componentei Md).

Question 23

Schema auscultaţiei cardiace

Answer 23

Ritmul cardiac:
regulat cu sau fără extrasistole,
neregulat (fibril. atrială)
2. Frecvenţă cardiacă: bătăi/min.
3. Zgomotul I: intensitate (normală, ↓, ↑), dedublare .
4. Zgomotul II intensitate, dedublarea lui.
5.* Zgomote III, IV: în diastolă .
6.* Sufluri: localizare în sistolă sau diastolă, durată, intensitate - 6 grade, timbru şi caracter, focar de auscultaţie şi iradiere.
7.* Frecătură pericardică.

• se consemnează doar dacă sunt prezente.

Question 24

Arterita temporală Horton

Answer 24

A. temporală devine vizibilă ca proeminenţă subcutanată sinuoasă, eritematoasă, fără pulsaţii.

Question 25

Palparea arterelor

Answer 25

Examinatorul palpează cu indexul şi mediusul arterele periferice, comprimându-la pe un plan dur osos subjacent. Palparea durează min. 30 sec. Se simte unda pulsatilă, determinată de sistola ventriculară. - Unda pulsatilă se propagă cu o viteză de 10 ori mai mare decât viteza sângelui. - Înregistrarea grafică a undei pulsatile se numeşte sfigmogramă.

Question 26

Se palpeaza in ordine urmatoarele artere:

Answer 26

1. A. temporală: la nivelul tâmplelor, simetric. - în arterita Horton: A. temporală este îndurată, dureroasă, fără pulsaţii. 2. Aa carotide: se palpează succesiv, înaintea m. sternocleidomastoidian, comprimând A pe o apofiză transversă a col. cervicale. 3. A axilară: se palpează la vârful axilei. 4. A. brahială: se palpează pe faţa internă a braţului, în şanţul bicipital. 5. A. radială: se palpează în şanţul radial. 6. A. cubitală: se palpează în şanţul cubital. A. radială şi A. cubitală irigă mâna prin anastomoze la nivelul arcadei palmare superficiale şi profunde. Pt. detectarea ischemiei - testul Allen. 7.Ao abdominală: se palpează în epigastru la persoane slabe. 8. A. femurală comună: se palpează în triunghiul Scarpa, sub arcada inghinală. 9. A. femurală superficială: se palpează pe faţa internă a coapsei, deasupra genunchiului (la ieşirea din canalul Hunter). 10. A. poplitee: se palpează în sp. popliteu, cu genunchiul flectat. 11. A. tibială post-se palpează înapoia maleolei interne. 12. A. pedioasă: se palpează în 1. spaţiu inter-metatarsian.

Question 27

Teste de provocare a ischemiei periferice

Answer 27

Pentru membrele superioare: testul Allen mişcări de flexie-extensie a degetelor, comprimând succesiv A radială şi A cubitală

Question 28

Teste de provocare a ischemiei periferice

Answer 28

În stadiile I şi II: ischemia periferică poate fi evidenţiată prin teste: Testul de postură: bolnavul în decubit dorsal, ridică membrele inferioare la verticală şi le menţine în această poziţie timp de 3 min. În caz de ischemie: tegumentul tălpii devine palid-gălbui. După coborârea picioarelor: tegumentele devin cianotice, marmorate. Testul de umplere venoasă: normal, după coborârea picioarelor, venele de pe faţa dorsală a piciorului se umplu cu sânge în 15 sec. În caz de ischemie, acest timp este prelungit.

Question 29

Alte modificări ale pulsului arterial

Answer 29

1. Pulsul alternant: se întâlneşte în insuficienţa cardiacă, Practic: se decelează când se măsoară TA - la decomprimarea manşetei tensiometrului, când P egalează P undei pulsatile mici, se dublează brusc nr. de zgomote pe care le auzim cu stetoscopul. 2. Pulsul bigeminat: apare în cazul extrasistolelor bigeminate ( 3. Pulsul paradoxal: Normal, amplitudinea pulsului scade în inspir şi creşte în expir. Diferenţa de presiune a pulsului între inspir şi expir <10 mmHg. Când această diferenţă este > 10 mmHg: puls paradoxal. Cauze: umplere insuficientă a VS in inspir BPCO (dilatare VD) Boli pericardice: pericardita lichidiană, pericardita cronică constrictivă Cardiomiopatii restrictive 4. Pulsul bisferic: apare în cardiomiopatia hipertrofică obstructivă şi în insuficienţa Ao asociată cu stenoză Ao.

Question 30

Freamătul („trillul”) la palparea pulsului:

Answer 30

Este o senzaţie palpatilă vibratorie, Se întâlneşte în : -anevrismele arteriale -şunturi arterio-venoase.

Question 31

Auscultaţia arterelor: cu stetoscopul. Zgomote

Answer 31

În mod normal: la nivelul Aa carotide se aud două zgomote (unul sistolic şi unul diastolic). Zgomotul sistolic este produs de distensia Ao în sistolă, cel diastolic de unda dicrotă (reculul coloanei de sânge, care loveşte valvele Ao închise). La nivelul arterelor periferice se aude doar zgomotul sistolic. În insuficienţa aortică şi în sd. hiperkinetice: la uşoară apăsare cu stetoscopul pe artera femurală se aud două zgomote (dublul ton al lui Traube).

Question 32

Auscultaţia arterelor: sufluri

Answer 32

Auscultarea unui suflu arterial sistolic indică prezenţa unei stenoze arteriale. În stenozele arteriale severe, pe lângă suflul sistolic apare şi un suflu diastolic. În insuficienţa aortică şi în sd. hiperkinetice, la uşoara apăsare cu stetoscopul pe artera femurală se percep două sufluri, unul sistolic şi unul diastolic, cu pauză între ele: dublul suflu al lui Duroziez. În anevrisme arterio-venoase post-traumatice sau congenitale: suflu arterial sistolo-diastolic, continuu.