curs 1 Flashcards

1
Q

Tromb obliterant (localizare)

A

Vase de calibru mediu si mic

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
2
Q

TRombul parietal localizare

A

Se gaseste in camerele inimii si in vase de calibru mare

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
3
Q

Trombii albi

A

LOCALIZARE : se gasesc in zonele cu flux rapid (artere, valvele inimii)
MACROSCOPIC : CULOARE ALBA CENUSIE / ROZ PALID // fermi, uscati, friabili, ADERENTI DE PERETE, cresc lent
MICROSCOPIC : FORMAT din plachete sanguine si reteaua de fibrina - PLACHETE NU SE OBSERVA IN COLORATIA HEMATOXILINA EOZINA asa ca vedem doar reteaua de fibrina - retea de filamente eozinofile
EVOLUTIE : se transforma intr un tromb laminat prin adaugarea de noi plachete (inima, aorta)

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
4
Q

TROMBII ROSII

A

conditii de aparitie : pe fondul stazei ( in vene mai ales in cazul ligaturilor, in varice, in camerele inimii, in spatele unui tromb primar alb)
MACROSCOPIE : culoare rosie intunecata, suprafata mata
consistenta ferma
Contractia fibrinei determina retractie trombului - este mai putin stabil si aderent de perete acest tromb, pare ca pluteste
MICROSCOPIE : fibrina + plachete + hematii + leucocite
DAIGNOSTIC DIFERENTIAL - coagul

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
5
Q

Trombii micsti

A

LOCALIZARE - vene, favorizati de staza
cap - aspect si structura de tromb alb, aderent de perete
corp - liniile lui Zahn
coada - aspect si structura de tromb rosu NEADERENTA - PLUTESTE IN LUMEN

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
6
Q

TROMBI HIALINI - microtrombi

A

in capilare, arteriole, venule, la pacientii cu SINDROM DE COAGULARE DISEMNINATA (CID)
alcatuiti din fibrina si trombocite dezintregrate

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
7
Q

Exista linii ale lui Zahn la coagul>?

A

Nu. Dar uneori se disting doua zone : una decliva - intunecata ( cu hematii acumulate gravitational), una superficiala, galbena ( ca grasimea de pui, nu contine hematii)

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
8
Q

Tesutul de granulatie imatur

A

Format din capilare de neoformatie
celule inflamatorii
celule musculare netede
fibroblaste

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
9
Q

Cum sunt capilarele de neoformatie in ceea ce priveste mb bazala?

A

Imperfecte, nu au membrana bazala.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
10
Q

Tesutul de granulatie imatur

A

Reducerea componentei inflamatorii
Inchiderea vaselor de neoformatie
Fibre de colagen

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
11
Q

Trombi fleboliti

A

Trombi venosi calcificati . ( In trombii vechi se depun saruri de calciu)

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
12
Q

La ce fel de trombi survine ramolirea? Recenti / vechi?

A

Recenti .
Ramolirea presupune fragmentarea trombului, ca urmare a digestiei enzimatice a retelei de fibrina. La trombii vechi, fibrina polimerizata este mai rezistenta la proteoliza.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
13
Q

Ramolirea aseptica ( puriforma)

A

se petrece sub actiunea enzimelor lizozomale ale neutrofilelor si plachetelor incorporate in tromb

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
14
Q

Ramolirea septica ( purulenta)

A

Sub actiunea enzimelor bacteriene, in cazul trombilor colonizati cu microbi ( trombi dezvoltati in vecinatatea unor focare infectioase bacteriene)

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
15
Q

Mobilizarera trombilor

A

Intrarea trombului in torentul circulator - trombembolie

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
16
Q

Propagarea

A

Acumularea ulterioara a fibrinei si plachetelor intr un tromb deja format, avand ca efect extinderea acestuia

17
Q

Cum se propaga trombii venosi?

A

Anterograd - in directia de circulatie a sangelui

18
Q

Cum se propaga trombii arteriali?

A

Retrograd

19
Q

Cum se realizeaza autoliza trombului?

A

prin mecanismul de activare a sistemului fibrinolitic plasminogen - plasmina

20
Q

Embolie paradoxala

A

Embolul trece din circulatia venoasa in cea arteriala

21
Q

Unde sunt localizate varicele esofagiene

A

1/3 inferior esofag

22
Q

Care sunt cele mai frecvente cauze de staza portala?

A

Ciroza hepatica
Afectarea directa a venei porte: invazie tumorala, tromboza, flebita, compresiuni

23
Q

Cauze postsinusoidale de staza in vena porta

A

Boala veno-ocluzica
Insufiecienta cardiaca congestiva
Sindrom Budd Chiari
Pericardita constrictiva

24
Q

Staza pulmonara acuta

A

insuficienta ventriculara stanga acuta - de obicei dupa un infract miocardic ventricular stanfg –>tabloul histologic este dominat de deem

25
Q

staza pulmonara cronica

A
  • stenoza mitrala
  • insuficienta cardiaca stanga cronica, boli care reduc debitul ventricular stang
26
Q

Staza hepatica etiologie

A

insuficienta ventriculara dreapta, insuficienta cardiaca globala

27
Q

proliferarea fibroasa din stadiile avansate de staza hepatica cronica / comparatie cu fibroza din ciroza heopatica

A

proliferare fibroasa care diseca parenchimul hepatic , incepand din regiunea centrolobulara ( inlocuieste hepatocitele moarte/ disparute din cauza hipoziei prelungite)
in ciroza hepatica - fibroza delimiteaza noduli de regenerare hepatocitari

28
Q

auze de staza splenica (splenomegalie congestiva)

A

IVD, insuficienta cardiaca globala
obstructie portala : ciroza hepatica
tyromboza venei splenice

29
Q

Fenomenul de hipersplenism

A

depuneri de colagen in peretii sinusoidelor, care devin rigizi si incetinesc fluxul sanguin, prelungim contactul dintre elementele figurate si macrofage din cordoanele splenice , care le distrug —> rezultatul este scaderea numarului de celule din sangele periferic

30
Q

corpusculii Gamma-Candy

A

apar in staza splenica cronica
- noduli siderocalcari : depozite de hemosiderina incurstate cu saruri de calciu

31
Q

operatia Halsted

A

rezectia ganaglionilor axilari la pacientele cu masectomie radicala pentru carcinomul mamar

32
Q

Ascita chiloasa
cum arata

A

acumulare de limfa in cavitate peritoneala
lichid alb- laptos, bogat in grasimi

33
Q

Hernia subfalcina

A

angajarea girusului cingulat pe sub coasa creierului –> comprimarea arterei cerebrale anterioare –> infarct cerebral

34
Q

hernia trasntentoriala (uncala)

A

prin cortul cerebelului; intereseaza portiunea mediala a lobului temporal–> COMPRIMAREA NERVULUI OCULOMOTOR SI A ARTEREI CEREBRALE POSTERIOARE

35
Q

HERNIE SUBTENTORIALA

A

hernierea amigdalelor cerebeloase prin marea gaura occipitala, avand dfrept efect comprimarea trunchiului cerebral, cu interesarea centrilor cardiaci si respiratori din bulbukl rahidian –> deces

36
Q

Liniile Kereley B radiologic

A

septuri ingrosate in edemul pulmonar

37
Q

SOCUL CE ESTE

A

stare patologica in care scade dramatic perfurzia tisulara –> hipoxie severa ce determina leziuni reversibile / ireversibile

38
Q

Sindromul Waterhouse - Friederichsen

A

hemoragie suprarenaliana masiva la copiii cu meningita meningococica

39
Q

cele mai frecvente cauze de CID

A

accidente obstetricale
cancere
sepsisul
traumatisme extinse