Brainscape's Knowledge GenomeTM

Browse over 1 million classes created by top students, professors, publishers, and experts.


See full index

fizio > curs 2 > Flashcards

curs 2 Flashcards

1
Q

sediu hematopoieza

A

măduva osoasă (roşie) hematogenă (MOH, MRH)
* *   
la nou - născut şi sugar (< 1an)MOH din toate oasele
se restrânge progresiv cu vârstala adult doar în scheletul axial: oase late (stern, coaste, oase coxale)
oase scurte (corp vertebral)
epifizele proximale ale oaselor lungi (femur şi humerus)

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
2
Q

etape eritropoieza

A
  1. multiplicare şi maturarea precursorilor eritrocitari (CFU-E, proeritroblast, eritroblaşti)
  2. expulzia nucleului
    (eritroblast oxifil  reticulocit)
  3. eritrodiabaza
    (trecerea din măduvă în circulaţie)
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
3
Q

subst necesare eritropoieza

A

Proteine
* Minerale: fier, cupru, cobalt, zinc
* Vitamine: B12, acid folic, B6, C

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
4
Q

fier-necesar,aport,pierder,carenta

A

1 mg/zi, asigurat de aportul alimentar uzual;
- necesar  în stări fiziologice (sarcină, cicluri menstruale )
Aportul de fier:
- dietă normală = 10 mg/zi (se abs. 5 - 10%)
- fierul rezultat din hemoliza normală.
Pierderile
(prin păr, piele, urină, scaun) = 1 mg/zi
Carenţa de fier
 anemie feriprivă microcitară hipocromă

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
5
Q

vit B12

A

Principala sursă: alimentele de origine animală.
Necesar = 2-5 g/zi;
Aport – exclusiv alimentar
Absorbţia condiţionată de prezenţa factorului intrinsec al lui Castle (FI) sintetizat de celulele parietale gastrice
Deficitul de vitamina B12 apare in:
* gastrite atrofice, rezecţie gastrică (prin deficit de FI)
* afecţiuni ale intestinului terminal (cu reducerea absorbţiei) * parazitoze (prin captare B12 de către parazit)
Carenta de vitamina B12
 anemie macrocitară hipercromă (pernicioasă sau Biermer)

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
6
Q

ERITROPOIETINA

A

sintetizată de rinichi
- producţia depinde de concentraţia O2 (scaderea oxigenului are efect stimulator)
Efect - creşte numarul eritrocitelor circulante prin:
- stimulareadiferenţierii precursorilor eritrocitari
- scurtarea timpului de maturare - activareaeritrodiabazei

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
7
Q

compartiment de generare eritrocite

A

In maduva rosie hematogena (MRH)
* Cuprinde elemente imature
* In 5 – 7 zile acestea se matureaz

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
8
Q

compartiment circulant eritrocite

A

In torentul sanguin
* Cuprinde E mature şi
un nr.  de reticulocite (5-15‰)
* Supravietuiesc 100-120 zile

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
9
Q

compartiment de distrugere eritrocite

A

n splină, în ficat şi MRH
* Cuprinde E îmbătrânite şi modificate morfofuncţional

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
10
Q

eritrocite-nr,forma,dimensiuni,culoare

A

4–5,5 mil/mm3
- bărbaţi = 4,9  0,7 mil/mm3; - femei = 4,3  0,6 mil/mm3. Forma eritrocitului
- disc biconcav, cu marginile rotunjite
- asigură suprafaţa mare la volum  Dimensiunile eritrocitelor
- DEM = 6,8 – 7,7m;
- GEM=1,7–2,5(2)m;
(în centru - cu 1 m < decât periferic) Culoarea eritrocitelor
- dată de Hb eritrocitară
- eritrocitul normal colorat = normocrom.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
11
Q

variații de număr eritrocite

A

De număr
 numărului de eritrocite = anemie
 numărului de eritrocite = poliglobulie
De formă
ovale = ovalocite
cu forme negeometrice, bizare = poikilocite \
eritrocite sferice = sferocite
în seceră = drepanocite
cu excrescenţe = acantocite
De dimensiuni
DEM  = microcite
DEM  9m (10-12) = macrocite (megalocite) DEM  şi GEM  = platicite
De culoare
palide, slab colorate = hipocrome
intens colorate = hipercrome
E normo-, hipo-, hipercrome = anizocromie

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
12
Q

poopietati eritrocite

A

Plasticitatea = proprietatea E mature de a îşi modifica forma la trecerea prin capilare cu diametru < diametrul eritrocitar.
2. Plachetarea = proprietatea E de deplasare în fişicuri in capilare. 3. Rezistenţa globulară = rezistenţa E la solicitări mecanice, chimice,
osmotice, biologice
4. Sedimentarea = proprietatea E lăsate în repaus de a sedimenta în virtutea gravitaţiei (in sangele recoltat pe anticoagulant)
VSH = 1-10 mm/h la femei;
= 2-13 mm/h la bărbaţi
= 0,5 - 1 mm/h la nou-născut.
5. Scintilaţia = proprietatea E de a reflecta razele de lumină

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
13
Q

hemoglobina

A

HEMOGLOBINA = cromoproteină porfirinică cu structură cuaternară alcătuită din 4 unităţi1 unitate de Hb cuprinde 1 grupare HEM + 1 lanţ polipeptidic globinic

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
14
Q

hemul

A

componenta prostetică (non – proteică) a Hb  cuprinde 4 inele porfirinice + 4 atomi de Fe2+
ROL: fixează reversibil O2 pe Fe2+HbO2

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
15
Q

globina

A

componenta proteică a Hb
 tetramer alcătuit din 2 perechi identice de lanţuri polipeptidice
ROL: fixează reversibil CO2 pe grupări - NH2Hb-NH-COOH

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
16
Q

fiziologia hemoglobinei

A

a) Hb ADULTULUI (HbA)
* înlocuieşte HbF
* la adultul normal există:
 97 - 98% HbA1 – lanturile globinice: 2,2  2 - 5% HbA2 – lanturile globinice: 2,2
(b) Hb FETALĂ (HbF)  lanturile globinice: 2, 2
* reprezintă la naştere 70-80% din totalul de Hb, apoi scade rapid

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
17
Q

derivati fiziologici hbA

A

OxiHb (HbO2): fixarea reversibilă a O2 pe Fe2+ al hemului
Hb+O2 HbO2
* CarbHb (HbCO2): fixarea reversibilă a CO2 pe - NH2 a globinei
Hb-NH2 + CO2  Hb-NH-COO- + H+

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
18
Q

derivati patologici hbA

A

împiedică formarea HbO2
* CarboxiHb: compus stabil al Hb cu CO
(afinitate pentru Hb de 250 ori mai mare decât O2)
* MetHb: oxidarea Fe2+ la Fe3+
 se produce în permanenţă în cantitate redusă (< 1-2% din Hb
totală) datorită intervenţiei sistemului reducător al glutationului
 se produce în cantitate mare în prezenţa unor agenţi oxidanţi
(nitriţi, medicamente)“boala albastră” la sugari

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
19
Q

funcția de transport a o2 în plămân si țesuturi

A

La nivelul plămânilor au loc: - fixarea O2 pe hemoglobină
- eliberarea CO2 din HbCO2
La nivelul ţesuturilor au loc: - eliberarea O2 de pe HbO2
- fixarea CO2  carbamaţi

20
Q

transportul 02 în sânge

A
  1. dizolvat fizic în plasmă (1%)
    * proporţional cu PO2
  2. combinat cu hemoglobina (99%)
    * reacţia Hb cu O2 - rapid, fiecare atom de Fe2+ al grupărilor hem poate fixa o moleculă de O2, fără modificarea valenţei Fe2+  oxigenare
    * fixarea şi eliberarea O2 de pe molecula de Hb are loc succesiv, cu viteză progresiv crescândă
21
Q

transportul co2

A

Forma dizolvată fizic a CO2-5%
= partea difuzibilă - determină sensul şi mărimea difuziunii
2. Forma combinată fie cu proteinele plasmatice fie cu
hemoglobina eritrocitara-4,5&
* CO2 circula fixat de grupările aminice ale: - proteinelor plasmatice  carbamaţi
- Hb  carbHb
3. CO2 transportat sub formă de bicarbonat-90%
- KHCO3 intraeritrocitar si NaHCO3 în plasmă.

22
Q

catabolismul hemoglobinei

A

Globina - reutilizată ca sursă de AA în procesele metabolice
* Hemul - degradat  Fe + biliverdina
1. Din reducerea biliverdinei  Bilirubina indirectă/neconjugată (BI) - transportată în sânge legată de albumine
2. BI este conjugată la nivel HEPATIC cu acid glicuronic  Bilirubina directă/conjugată (BD)
3. BD este eliminată prin bilă în căile biliare
4. La nivelul intestinului gros, sub acţiunea enzimelor reducătoare ale
florei microbiene:
BD  urobilinogen(Ubg)
5. Majoritatea Ubg este oxidat  stercobilinogen şi stercobilină  se
elimină prin materiile fecale.
6. O fracţiune  din Ubg se abs.la nivel intestinal  v. portă - ficat 
reexcretat în bilă (ciclul entero-hepatic).
7. O cant.  de Ubg din sânge este excretat de rinichi (1%).

23
Q

bilirubina

A

Normal: Bilirubina (directă şi indirectă) = 0,4 -1mg%.
: hiperbilirubinemie  colorare în galben tegumente şi mucoase; în:
* hemoliză excesivă (icter hemolitic)
* obstacol în calea scurgerii bilei în intestin (de obicei calculi în căile biliare)(icter mecanic)
* hepatocitoliză (icter hepatic).

24
Q

leucocite-clasificare

A

granulocite: – neutrofile,
– eozinofile,
– bazofile
* agranulocite:
– monocite
– limfocite

25
Q

leucopoieza-def

A

procesul de formare a LEUCOCITELOR ADULTE
din celula stem pluripotentă (CSP) sau hemocitoblast

26
Q

leucocite-nr

A

elemente nucleate = 5000-10000/mm3

27
Q

leucocitoza

A

Leucocitoză (>10000/mm3)
- fiziologic: la sugari, gravide
- patologic: boli infecţioase şi inflamatorii, leucemie, tumori

28
Q

leucopenie

A

Leucopenie (<4000/mm3)
- fiziologic: la vârstnici, în stări
postinfecţioase
- patologic:afectarea măduvei hematogene (radiaţii, medicamente, substanţe toxice)

29
Q

granulopoieza

A

DEFINIŢIE: proliferarea, diferenţierea şi maturarea precursorilor granulocitari la nivelul MOH
ETAPE:
1. CSP  Celula stem “mieloidă”
2. Celula stem “mieloidă”  Mieloblast
 Promielocit
3. Promielocit  serii granulocitare

30
Q

granulocite

A

GRANULOCITELE NEUTROFILE
*Ø=10-15 m *nucleu polilobat *citoplasmă roz pal *granulaţii N.
GRANULOCITELE eo
*Ø= 10-15 m, *nucleu bilobat, *granulaţii Eo în toată citoplasma

GRANULOCITELE bazofile
*Ø= 10-15m
*nucleu reniform
*granulaţii mari metacromatice, care acoperă citoplasma şi nucleul.
BAZOFILE

31
Q

funcția neutrofilelor

A

funcţia principală, intervine în apărarea nespecifica a organismului contra infecţiilor (prima linie de apărare)
* inglobarea şi distrugerea de particule din mediul extracelular
Etape:
1) Chemotaxia = mişcarea direcţionată către focarul inflamator (prin emiterea de pseudopode pe direcţia de înaintare)
2) Marginaţia şi aderarea granulocitelor de celulele endoteliale de la nivelul venulelor postcapilare
3) Diapedeza = traversarea printre celulele endoteliale spre ţesut 4) Fagocitoza propriu-zisă. Cuprinde:
- Opsonizarea
- Ingestia particulei
- Digestiaşibactericidia

32
Q

funcția eozinodilelor

A

Functia fagocitara: Eo are activitate bactericidă mai redusă decât neutrofilele
* Functia secretorie - Eo secreta substante care participă la: – distrugerea paraziţilor
– reactiile alergice

33
Q

eozinofilie

A

ozinofilie = cresterea numarului de Eo
- în boli alergice (urticarie, astm bronşic alergic, rinite alergice)
- în boli parazitare (toxoplasmaoză, lambliază)
- în afecţiuni dermatologice (eczeme, psoriazis)
- în leucemia cu eozinofil

34
Q

funcția bazofilelor

A

Funcția secretorie se realizează după ce bazofilele migrează în țesuturile țintă (piele, căi respiratorii, tract digestiv) acolo unde se transformă în mastocite.
Degranularea mastocitelor este declanșată de: * alergene
* IgE (anticorpi antialergene).
Se eliberează:
* Histamină–responsabilăde manifestările alergiei, inclusiv de șocul anafilactic
* Heparină–factoranticoagulant care împiedică activarea factorilor plasmatici ai coagulării
* Altifactori

35
Q

monopoieza

A

DEFINIŢIE: proliferarea, diferenţierea şi maturarea precursorilor monocitari la nivelul MOHCelula stem “mieloidă”

Mieloblast (monoblast)

Promonocit

Monocit (forma circulantă)

Macrofag (forma tisulară)

36
Q

seria monolito-macrofagica

A

celule specializate în apărarea organismului migreaza in tesuturi si se transforma in macrofage:
- dimensiunile cresc de aproximativ 5 ori
- creşte capacitatea de fagocitoză

37
Q

exemple seria monocyte-macrofagica

A
  • celulele Kupffer din ficat
  • macrofagele alveolare din plămâni - celulele Langerhans din piele
  • celulele microgliale din creier
  • celulele mezangiale din rinichi,etc
38
Q

funcțiile sistemului monocito-macrofagic

A

. Apărare – fagocitoză
= sistemul de apărare nespecifică - Macrofagele fagocitează:
* microbi, inclusiv microbi intracelulari (ex. bacilul tuberculozei)
* unele virusuri
* paraziţi cu dimensiuni accesibile macrofagelor.
* resturi celulare, bacterii moarte
2. Iniţierea răspunsului imun
* macrofagele funcţionează ca celule prezentatoare de antigen (APC): inglobare Ag  prelucrare Ag  expunere Ag pe suprafaţa  recunoaşterea antigenului de către limfocite (care recunosc numai antigene prelucrate)

39
Q

limfopoieza

A

proliferarea, diferenţierea şi maturarea precursorilor limfocitari la nivelul MOH şi a timusului
(organe limfoide centrale)
ETAPA I. La nivelul MOH
1. CSP  Celula stem “limfoidă”
2. Celula stem “limfoidă  limfoblaşti  limfoblaşti B  limfocite B
 limfoblaşti NK  celule NK
 limfoblaşti T  migrează în timus
ETAPA II. La nivelul TIMUSULUI
 limfoblaşti T  limfocite T

40
Q

seria limfocitare

A

componenta celulară majoră din ţesuturile limfatice
- -
nucleul mare, rotund
citoplasmă redusă, culoare albastru deschis.

41
Q

limfocite b

A

la contactul cu agentul patogen (antigenul) se diferenţiază în plasmocite
 produc 5 clase de Ig (anticorpi)
 IgG: 75 – 85% din Ig circulante
 IgM: aglutininele anti–grupAB
 IgA: - se fixează la nivelul pielii şi a mucoaselor
- se secretă în salivă, suc intestinal, secreţie lactată  IgD: receptor pentru antigen al limfocitelor B
 IgE: rol în reacţia alergică

42
Q

limfocite t citotoxice

A

1.Limfocite T citotoxice (Tc)
= limfocite efectoare, care intervin în:
* citoliza celulelor infectate cu agenti patogeni intracelulari (virusuri) * citoliza celulelor neoplazice

43
Q

limfocite t helper

A

2.Limfocite T helper (Th)
* limfocite reglatoare, care modulează activitatea Lf B şi T
* recunosc Ag prelucrat de macrofage şi alte APC
* cooperează cu Lf B => favorizează activarea, proliferarea,
diferenţierea Lf B – stimuleaza imunitatea specifica umorala * elibereaza substante numite citokine:
– stimuleaza imunitatea specifica celulara (limfocite Tc)
– stimuleaza imunitatea nespecifica (celule NK, granulocite,
macrofage)

44
Q

limfocite t regulatoare

A

moduleaza/suprima raspunsul imun

45
Q

celule NK

A

limfocite efectoare, care intervin în citoliza celulelor proprii devenite “non-self”
* citoliza celulelor infectate cu agenti patogeni intracelulari (virusuri)
* citoliza celulelor neoplazice
* NU NECESITA colaborarea cu alte celule (de exemplu celule prezentatoare de antigen), ele recunosc direct celula tinta

fizio (6 decks)

Brainscape helps you reach your goals faster, through stronger study habits.
© 2024 Bold Learning Solutions. Terms and Conditions