De reținut

Question 1

Toate sunt unul

Parmenide

Answer 1

este uneori numit „părintele” ontologiei (studiul naturii ființei, existenței și realității)

Question 2

Toate sunt unul

Ideea…

Answer 2

…celor două lumi - una a iluziei și alta a realității și adevărului - a exercitat o influență semnificativă asupra lui Platon (v. Platon: mitul peșterii)

Question 3

Toate sunt unul

Concepția…

Answer 3

…că lumea este o entitate singulară și neschimbătoare este cunoscută drept monism parmenidian

Question 4

Paradoxurile lui Zenon

Un paradox …

Answer 4

… folosește logica aparent corectă pentru a ajunge la o concluzie despre care bunul-simț sugerează că este ridicolă sau contradictorie.

Question 5

Paradoxurile lui Zenon

Un sofism …

Answer 5

… este o eroare de judecată, cum ar fi un argument logic nevalid (v. Erori logice). Paradoxurile sunt sofisme în care erorile sunt greu de identificat.

Question 6

Paradoxurile lui Zenon

Paradoxurile lui Zenon

Answer 6

sunt exemple de raționament de tipul reductio ad absurdum, care arată punctele slabe ale argumentelor adverse.

Question 7

Semințe nemuritoare

nous

Answer 7

Cuvântul grec nous din scrierile lui Anaxagora se traduce adesea ca „minte”, dar poate însemna și „rațiune” sau „gândire”.

Question 8

Semințe nemuritoare

Se consideră că Anaxagora…

Answer 8

… a adus filosofia la Atena pe la 460 î. Hr. și i-a inspirat pe Socrate, Platon și Aristotel.

Question 9

Semințe nemuritoare

La bătrânețe, …

Answer 9

… Anaxagora a părăsit Atena pentru siguranța sa. Conform unor relatări, din cauza viziunii sale „neortodoxe”, a fost acuzat de impietate.

Question 10

Teoria atomistă

Vidul…

Answer 10

… descris de atomiști este mai mult decât un spațiu gol - este absența absolută a materiei, similară cu un vacuum.

Question 11

Teoria atomistă

Cuvântul „atom” …

Answer 11

… provine din grecescul atomon, ce înseamnă „de netăiat” sau „indivizibil”.

Question 12

Doar o lume

Epistemologia

Answer 12

este ramura filosofiei care se ocupă de cunoaștere și de modul în care o dobândim.

Question 13

Doar o lume

Raționamentul inductiv

Answer 13

este procesul logic de creare a unei reguli generale pornind de la o serie de cazuri particulare.

Question 14

Doar o lume

Cunoașterea empirică

Answer 14

este cunoașterea dobândită prin observație sau experiență, nu prin raționament.

Question 15

Forma este funcție

Cele patru cauze …

Answer 15

… nu sunt cauze în sens modern, ci explicații sau motive pentru care au luat ființă lucrurile. Pentru Aristotel, toate lucrurile au un scop și pot fi cunoscute pe deplin prin înțelegerea celor patru cauze (v. Scopuri în natură)

Question 16

Forma este funcție

„Forma” din ontologia lui Aristotel …

Answer 16

… se referă la ce anume face un lucru exact ceea ce este, esența sa, și diferă de la ideea lui Platon despre o Formă perfectă după care este modelat un lucru.

Question 17

Forma este funcție

Ideea lui Aristotel …

Answer 17

… că o substanță este o combinație între materie și formă este cunoscută ca hilemorfism

Question 18

Minte și corp

Matematician influent …

Answer 18

… și filosof, Descartes a inventat sistemul coordonatelor carteziene și a pus bazele geometriei analitice.

Question 19

Minte și corp

Potrivit lui Descartes, …

Answer 19

… mintea (sau sufletul) este prezentă doar la ființele umane. Animalele sunt strict ființe fizice și se comportă în moduri predeterminate.

Question 20

Minte și corp

Dualismul cartezian minte/corp …

Answer 20

… este considerat baza filosofiei occidentale moderne. Însă în secolele XIX și XX, materialismul a devenit tot mai răspândit (v. Corpul ca mașină)

Question 21

Substanța unică

Viziunea lui Spinoza …

Answer 21

… este adesea considerată o formă de „dualism al proprietății”, ce afirmă că lumea este compusă dintr-o singură substanță, care are atât proprietăți fizice, cât și mentale (v. Dualism).

Question 22

Substanța unică

Panteismul

Answer 22

este credința conform căreia Dumnezeu nu este distinct și separat de lume, ci identic cu tot ce există în univers (v. Panpsihism).

Question 23

Tabula rasa

Deși Locke a negat …

Answer 23

… existența ideilor înnăscute, el a susținut că avem capacități înnăscute de percepție și de gândire.

Question 24

Tabula rasa

În secolul XIX, …

Answer 24

… noțiunea de idei înnăscute a revenit în prim-plan. Savanții s-au întrebat dacă trăsăturile comportamentale provin din „natură sau educație”.

Question 25

# Tabula rasa În secolul XX, ...

Answer 25

... Noam Chomsky (v. natura corpului) a extins ideea lui Locke conform căreia avem capacitatea înnăscută de a gândi. Chomsky a susținut că toți oamenii au capacitatea înnăscută de a dobândi limbajul.

Question 26

# O infinitate de minți Cuvântul „monadă” ...

Answer 26

... derivă din grecescul *monás*, „unitate”, pe care Leibniz l-a împrumutat pentru a descrie unitățile fundamentale ale existenței.

Question 27

# O infinitate de minți La fel ca Descartes, ...

Answer 27

... Leibniz a fost un matematician desăvârșit. El a inventat analiza matematică (pe care și Isaac Newton a inventat-o separat) și diverse dispozitive mecanice de calcul.

Question 28

# O infinitate de minți Leibniz ...

Answer 28

... este adesea caracterizat drept un filosof optimist. El credea că Dumnezeu este perfecțiunea supremă, iar lumea noastră este cea mai bună posibilă - una în care monadele există în armonie.

Question 29

# Fapte și idei Potrivit lui Humme, ...

Answer 29

... diferența dintre matematică și științele naturii este că adevărurile matematice constituie ceea ce el numește „relații de idei” sau adevăruri necesare, în vreme ce adevărurile științifice sunt „chestiuni de fapt” contingente sau condiționale.

Question 30

# Fapte și idei Cu o jumătate de secol înainte de Hume, ...

Answer 30

... Gottfried Leibniz (v. O infinitate de minți) a făcut o distincție similară între adevăruri raționale și adevăruri faptice.

Question 31

# Fapte și idei Immanuel Kant ...

Answer 31

... (v. Modelarea lumii cu mintea & Tipuri de adevăr) și filosofii de mai târziu au făcut distincție între judecăți analitice, al căror adevăr poate fi stabilit doar prin rațiune, și judecăți sintetice, care sunt confirmate prin referință la fapte.

Question 32

# Valoarea adevărului Deasupra superstițiilor societății ...

Answer 32

... se află un individ ideal - un Übermensch („Supraom”) - pe care Nietzsche l-a descris în „Așa grăit-a Zarathustra” (1883)

Question 33

# Valoarea adevărului În „Despre genealogia moralei” (1887), ...

Answer 33

... Nietzsche susținea că valorile morale ale marilor religii, în special ale iudaismului și creștinismului, sunt forme ale moralității „de sclav”, care venerează slăbiciunea și supunerea ca virtuți.

Question 34

# Valoarea adevărului O mare parte a filosofiei morale a lui Nietzsche, ...

Answer 34

... cum ar fi voința de putere și conceptul de Übermensch, a fost deturnată de conducătorii totalitariști care au interpretat-o tendențios pentru propriile scopuri.