EO Cardiac Flashcards

1
Q

Când apare bombarea regiunii precordiale?

A

În dilatările însemnate ale inimii și pericardita exsudativă cu colecție abundentă, în copilărie sau adolescență (cutie toracică mai elastică)

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
2
Q

Semnul Auenbrugger

A

Bombarea regiunii epigastrice în pericardita exsudativă voluminoasă

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
3
Q

În ce patologie apare bombarea anterioară a hemitoracelui stâng?

A

În ACC (DSV) care evoluează cu HTP severă -> dilatarea VD

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
4
Q

Când apare retracția regiunii precordiale?

A

În pericardita constrictivă asociată cu mediastinopericardită

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
5
Q

Șanțul lui Harrison

A

Depresiune circulară la nivelul coastelor adevărate (inserția diafragmului) care apare în ACC cu HTAP severă datorită tracțiunii diafragmului (scade elasticitatea pulmonară)

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
6
Q

Semnul Broadbent

A

Retracție pluricostală sistolică în mediastino pericardită (pericard îngroșat aderent la peretele toracic)

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
7
Q

Semnul profilului sternal inversat a lui Wenckebach

A

În mediastino pericardită, în inspir, sternul este propulsat în jumătatea superioară și retractat în jumătatea inferioară (pericard aderent)

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
8
Q

Care este cauza pulsațiilor patologice de la nivelul toracelui?

A

Hipertrofia și/sau dilatarea camerelor inimii

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
9
Q

Unde apare pulsația dată de HVS?

A

Spațiile intercostale stângi V-VIII

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
10
Q

Unde apare pulsația din HVD?

A

În spațiile intercostale III-V stângi juxtasternal, uneori și spațiile drepte

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
11
Q

Unde apar pulsațiile date de dilatarea arterei pulmonare?

A

În spațiul II intercostal stâng pe marginea sternului

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
12
Q

În ce boli apare dilatarea arterei pulmonare?

A

SP, dilatare poststenotică, DSV, HTAP

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
13
Q

Când pulsează întregul plastron sterno-costal?

A

În caz de cardiomegalie globală

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
14
Q

Unde apar pulsațiile anevrismului de Ao ascendentă?

A

În spațiile intercostale I și II drept juxta sternal

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
15
Q

Semnul Hirz

A

În anevrismul crosei Ao, apare o pulsație în foseta jugulară care imprimă o mișcare de ridicare-coborâre laringelui

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
16
Q

Când apar pulsații sistolice epigastrice?

A

La persoane cu constituție astenică, în dilatările VD, anevrismul Ao abdominale, IT

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
17
Q

Semnul Harzer

A

Pulsații epigastrice în dilatările VD

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
18
Q

Ce este șocul apexian?

A

O pulsație unică, vizibilă și palpabilă în spațiul V intercostal stâng pe linia medioclaviculară, mobilă cu poziția bolnavului și cu respirația. Este un fenomen sistolic datorat activității VS care lovește peretele toracic în timpul sistolei

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
19
Q

Ce modificare cardiacă modifică sediul impulsului apical?

A

Dilatarea

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
20
Q

Impuls apical deplasat în jos

A

Dilatarea VS

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
21
Q

Impuls apical deplasat în afara liniei medioclaviculare

A

Dilatarea VD

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
22
Q

Unde apare impulsul apical în dextrocardie?

A

În spațiul intercostal V DREAPTA pe linia medioclaviculară

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
23
Q

Ce influențează deplasarea orizontală a impulsului apical?

A

Poziția mediastinului și diferența de presiune între cele două hemitorace

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
24
Q

Cum se deplasează impulsul apical față de un hemitorace cu presiune mare?

A

Contralateral

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
25
Q

Impulsul apical este deplasat ipsilateral

A

Față de un hemitorace retractat prin atelectazie sau fibroză pulmonară

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
26
Q

Ce influențează poziția în sens vertical a impulsului apical?

A

Poziția diafragmului

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
27
Q

Ce boli duc la deplasarea în jos a impulsului apical?

A

Cele care evoluează cu hiperinflație alveolară (emfizem, criza de astm bronșic)

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
28
Q

Care boli deplasează impulsul apical în sus?

A

Cele care cresc presiunea intra-abdominală (meteorism, ascită, hepatosplenomegalie, tumori abdominale voluminoase)

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
29
Q

Ce duce la creșterea în intensitate a impulsului apical?

A

HVS

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
30
Q

Impuls “în dom”

A

Impuls apical de intensitate crescută care ascensionează lent - HTA, SAo, IAo

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
31
Q

Impuls apical intens cu ascensiunea rapidă

A

IMi, IVS

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
32
Q

Ce dă falsul impuls apical?

A

Dilatarea VD, care împinge VS posterior, iar pulsația este datorată VD

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
33
Q

Bolile care evoluează cu scăderea în intensitate a impulsului apical

A

SMi
Pericardita exsudativă sau constrictivă
Boli grave ale miocardului

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
34
Q

Cauzele extracardiace ale diminuării intensității impulsului apical

A

Obezitate

Emfizem pulmonar

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
35
Q

Când crește suprafața impulsului apical?

A

Dilatarea VS

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
36
Q

Când devine fix impulsul apical?

A

În mediastinopericardită

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
37
Q

Clacment sistolic în spațiul intercostal V stâng

A

SMi - prin închiderea valvei Mi indurate

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
38
Q

Clacment diastolic în spațiul intercostal II stâng

A

În orice boală care evoluează cu HTAP - închiderea cu putere a valvelor sigmoide pulmonare

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
39
Q

Clacment diastolic în spațiul intercostal II dreapta

A

În HTA - prin închiderea valvelor sigmoidiene Ao

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
40
Q

Ce este freamătul cardiac?

A

Echivalentul palpator al unui suflu cardiac

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
41
Q

Freamăt diastolic în spațiul intercostal V

A

Echivalentul suflului distolic de STENOZĂ MITRALĂ

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
42
Q

Freamăt sistolic în spațiul intercostal II drept

A

Echivalentul suflului sistolic de STENOZĂ AORTICĂ

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
43
Q

Freamătul sistolic în spațiul intercostal II stâng

A

Echivalentul suflului sistolic de STENOZĂ PULMONARĂ

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
44
Q

Freamăt sistolic în spațiile IV-V intercostale stângi parasternal

A

DSV

45
Q

Semnul palpatoric caracteristic pericarditei acute uscate

A

Frecătura pericardică - palpată în zona mezocardiacă, atât în sistolă cât și în diastolă, se accentuează la aplecarea corpului înainte

46
Q

Cum se produce zgomotul I cardiac?

A

Prin închiderea simultană a valvelor AV și prin contracția V

47
Q

Caracteristicile zgomotului I

A

Durată mai mare, tonalitate joasă, intensitate maximă în ZVS, sincron cu impulsul apical și pulsul periferic

48
Q

Ce semnifică zgomotul II?

A

Începutul diastolei ventriculare, se produce prin închiderea valvelor sigmoidiene de la baza arterelor mari

49
Q

Caracteristicile zgomotului II

A

Tonalitate înaltă, durată mai scurtă, intensitate maximă în zonele aortică și pulmonară

50
Q

Fenomenul Potain

A

Dedublarea fiziologică a zgomotului II în inspir, care dispare în expir - apare la majoritatea tinerilor sănătoși

51
Q

Când apare zgomotul III și ce semnifică?

A

Este un zgomot cardiac care apare la majoritatea copiilor și tinerilor sănătoși, dispărând după 30-40 de ani.
Survine imediat după zgomotul II, expresia acustică a umplerii ventriculare rapide

52
Q

Caracteristicile zgomotului III

A

Diastolic, imediat dupa zgomotul II, intensitate mică, tonalitate joasă, intensitate maximă în ZVS

53
Q

Când apare zgomotul IV și ce semnifică?

A

La sfârșitul diastolei, înaintea zgomotului I, coincide cu SA

54
Q

Când pot fi diminuate ambele zgomote cardiace?

A

Obezitate, pleurezie stângă, emfizem pulmonar, tumori mediastinale, pericardita exsudativă și constrictivă

55
Q

Diminuarea zgomotului I

A

Datorată scăderii forței de contracție a miocardului: miocardite, cardiomiopatii, IMA, IC
IMi - nu închide bine mitrala
BAV grad I, BRS

56
Q

Diminuarea zgomotului II

A

Stenozele valvelor sigmoidiene

57
Q

Accentuarea ambelor zgomote cardiace

A

Perete toracic subțire

Hipertiroidism

58
Q

Accentuarea zgomotului I

A

Hipertrofiile V
Umplere V insuficientă - Ex, tk
SMi - valva indurată

59
Q

Accentuarea zgomotului II în zona Ao

A

HTA
ATS Ao
IAo

60
Q

Accentuarea zgomotului II în zona pulmonară

A

Boli care evoluează cu HTAP: SMi, CPC, ACC

61
Q

Dedublarea patologică a zgomotului I

A

În BLOC DE RAMURĂ datorită contracției ventriculare asincrone

62
Q

Dedublarea fixă a zgomotului II (întârziere pulmonară)

A

SMi, CPC, SP, DSA, BRD

63
Q

Dedublarea zgomotului II prin fenomen Potain inversat (întârziere aortică)

A

HTA severă
SAo
BRS

64
Q

Caracteristicile clicurilor

A

Durată scurtă, tonalitate înaltă

65
Q

Clicul de deschidere al mitralei

A

În SMi, imediat după zgomotul II

66
Q

DDX SMi - dedublare Z2/clic de deschidere a Mi

A

Distanța mai mare a clicului față de Z2
Dedublarea se aude mai bine în zona pulmonară, iar clicul se aude în ZVS
Clicul se distanțează de Z2 în inspir profund

67
Q

Clicul mezosistolic

A

Prolaps de valvă Mi

68
Q

Clicul de ejecție Ao/P

A

Dat de deschiderea valvelor sigmoide sub tensiune, survine imediat după zgomotul I
Boli: stenoza valvelor sigmoidiene, dilatarea arterelor

69
Q

Clicul pericardic

A

Protodiastolic, în ZVS, poate iradia pe toată suprafața cardiacă, intensificat în inspirație - Pericardita constrictivă

70
Q

Ce este galopul?

A

Asocierea unui al treilea zgomot în diastolă, prin intensificarea zgomotelor III, IV

71
Q

Galopul ventricular/protodiastolic

A

Prin intensificarea zgomotului III - apare în IVS, IVD

72
Q

Galop atrial/presistolic

A

Accentuarea patologică a Z4 - apare în insuficiența ventriculară, scăderea complianței ventriculare (cardiopatie hipertensivă, SAo, SP)

73
Q

Galopul mezodiastolic/ de sumație

A

Sumarea la mijlocul diastolei a Z3 și Z4

În tk, BAV gradul I

74
Q

Galop dublu/ ritm cvadruplu

A

Accentuarea patologică a Z3 și Z4, percepute separat - în bk

75
Q

Caracterizarea semiologică a suflurilor

A
  1. Localizare - raportat la o zonă de Au
  2. Propagare/iradiere
  3. Situare în ciclu cardiac - sistolic/diastolic/sistolo-diastolic
  4. Durată - lung (holo)/ scurt (proto/mezo/tele)
  5. Intensitatea - grade I-VI
  6. Tonalitate - obișnuite/uruituri/ sufluri cu frecvență înaltă
  7. Timbru - aspirative/șuierătoare/aspre
  8. Condiții care modifică intensitatea - poziția, respirația, efortul fizic, manevrele care cresc rezistența periferică
76
Q

Suflu de grad I

A

Cel mai slab suflu perceptibili, se aude doar după un anumit timp (acomodarea urechii)

77
Q

Suflu de grad II

A

Suflu slab, care se aude chiar de la aplicarea stetoscopului

78
Q

Suflu de grad III

A

Suflu moderat, care dispare la ridicarea unei margini a capsulei

79
Q

Suflu de grad IV

A

Suflu care se aude și cu o margine a stetoscopului

80
Q

Suflu de grad V

A

Suflu foarte intens care se aude cu capsula stetoscopului la câțiva cm de torace

81
Q

Suflu de grad VI

A

Cel mai intens suflu posibil

82
Q

Intensitatea maximă a suflurilor diastolice

A

Grad III/IV

83
Q

Clasificarea suflurilor cardiace

A

Organice, funcționale, accidentale (inocente, benigne)

84
Q

Care este cauza suflurilor organice?

A

Valvulopatii produse de leziuni valvulare proprii

85
Q

Stenozele valvulare

A

Coalescența marginilor libere ale valvulelor cu deschiderea incompletă

86
Q

Insuficiența valvulară

A

Defecte (lipsă de substanță) la nivelul marginilor libere cu închiderea incompletă

87
Q

Care este cauza suflurilor de ejecție?

A

Stenoza valvelor sigmoidiene

88
Q

Caracteristicile suflurilor de ejecție

A

Sufluri sistolice, componentele cu frecvență înaltă iradiază spre vârful inimii (fenomenul Gallavardin), sistolice (încep imediat după Z1, se termină înainte de Z2), caracter crescător-descrescător, aspre, răzătoare

89
Q

Iradierea suflului de ejecție din SAo

A

Spre clavicula dreaptă, spre vasele mari ale gâtului

90
Q

Caracteristici ale suflului de ejecție din SP

A

Atinge apogeul după mijlocul sistolei și se accentuează în inspir

91
Q

Care sunt cauzele suflurilor sistolice de regurgitare?

A

Insuficiențele AV, DSV, PCA

92
Q

Caracteristicile suflurilor de regurgitare

A

Pansistolice, uneori pot să treacă și în diastolă (sufluri continui), în platou, tonalitate înaltă, caracter de țâșnitură de vapori

93
Q

Suflul de IMi

A

Intensitate maximă în ZVS, iradiază în axilă, de-a lungul coastei V

94
Q

Fenomene stetacustice în prolapsul de valvă Mi

A

Clic mezosistolic + suflu telesistolic, pot exista și independent

95
Q

Suflul de IT

A

Intensitate maximă de-a lungul marginii stângi a sternului inferior, accentuează în inspir (semnul Carvallo), după efort, la apăsarea ficatului

96
Q

Suflul din DSV

A

Suflu de regurgitare intens, cu intensitate maximă pe marginea stângă a sternului

97
Q

Suflul de mașinărie al lui Gibson

A

PCA - suflu sistolo-diastolic, continuu, după instalarea HTAP - componenta diastolică dispare

98
Q

Cum se numesc suflurile diastolice din stenozele AV?

A

Sufluri de umplere ventriculară

99
Q

Suflul din SMi

A

Suflu diastolic cu caracter de uruitură, cu accentuare progresivă spre zgomotul 1, perceput strict la apex, mai intens în decubit lateral stâng

100
Q

Suflul de ST

A

Suflu presistolic, fără accentuare spre zgomotul I, accentuat în inspirație

101
Q

Sufluri de regurgitare sigmoidiană

A

Sufluri diastolice, cu caracter aspirativ, moale, cu intensitate descrescătoare până la jumătatea diastolei

102
Q

Suflul de IAo

A

Mai intens în ortostatism, cu toracele aplecat înainte, în expir și după ridicarea brațelor

103
Q

Suflul Cole-Cecil

A

Suflu de IAo care se aude mai bine în regiunea mijlocie a hemitoracelui stâng și la apex

104
Q

Suflul Graham-Steel

A

Suflu de IP, asemănător cu cel din IAo, dar cu accentuare în inspir

105
Q

Din ce cauză apar suflurile funcționale?

A

Valvele sunt indemne, dar insuficiente datorită dilatării inelului valvular

106
Q

Când apar suflurile accidentale?

A

Acestea apar în absența unor alterări anatomice sau funcționale prin creșterea vitezei de curgere a sângelui, scăderea vâscozității sângelui, cauze ?

107
Q

Caracteristicile suflurilor accidentale

A

Sistolice, nu iradiază, scurte (mezosistolice), intensitate redusă (maxim grad III), variabile cu poziția (accentuate în clinostatism), cu respirația (accentuate în expir), dispar o dată cu cauza, apar în lipsa altor semne de boală CV

108
Q

Caractere auscultatorice ale frecăturii pericardice

A

Zgomot superficial, aspru sau moale, doar în aria matității absolute, perceput în sistolă și în diastolă, accentuat prin presiune cu stetoscopul și în timpul manevrei Valsalva, dispare cu acumularea de lichid în pericard

109
Q

În ce boli se poate ausculta frecătura pericardică?

A

Faza inițială uscată a unei pericardite acute, IMA, stări severe de deshidratare, uremie