extremitatea cefalica Flashcards

(93 cards)

1
Q

Unde poate fi palpata artera faciala?

A

1) pe mg inf a mandibulei, la lim ant a m. maseter(palpat daca persoana strange dintii)
2) in unghiul intern al orbitei

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
2
Q

Unde poate fi palpata artera temporala superficiala?

A

anterior de tragus
! ramul sau frontal poate fi obs pe partea lat a fruntii, in special la persoane varstnice, fara semnificatie patologica.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
3
Q

ce nervi inerveaza senzitiv pielea capului si a fetei?

A
n occipital-pielea capului, 
n trigemen( r frontala, suborbitala si mandibulara)-pielea fetei
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
4
Q

ce nerv ofera inervatia motorie a fetei?

A

nervul facial, care, dupa un traiect cudat prin stanca temporalului, ptrunde in teritoriul facial, trecand printre lobii glandei parotide.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
5
Q

ce este limbul cornean?

A

=limita dintre sclerotica si cornee

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
6
Q

ce sunt fundurile de sac conjunctivale?

A

=zona de rasfrangere dintre conjunctiva bulbara si conjunctiva palpebrala

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
7
Q

unde se afla canalul lui Schlemm?

A

in unghiul iridocorean

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
8
Q

unde se afla glandele lui Meibomius?

A

in grosimea tarsului palpebral,

deschizandu-se pe marginea libera a pleoapelor, posterior de gene.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
9
Q

despre orificiul palpebral:

A
  • inchis de m. orbicular al pleoapelor, inervat de n. facial

- deschis de ridicatorul pleopei superioare, cu inervatie mixta, prin n. oculomotor comun.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
10
Q

enumerati mm extrinseci ai globului ocular, alaturi de ineravatie si modul de actiune.

A

4 mm drepti (sup, inf, intern si extern)
2 mm oblici (sup si inf)
m drept ext: in de n. oculomotor ext (perechea a 6)/abducens, asig. ved. lat.
m oblic inf: in: n.patetic/trohlear(perechea4), asigura miscarea in jos si med.
mm drepti (cu exc celui ext) si oblicul inf sunt in de n oculomot comun (perechea 3) si asigura celelalte miscari ale globului.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
11
Q

anatomia nasului:

A

piramida nazala-struct osos cartilaginoasa
narine, separate de port ant-inf a septului nazal
aripile nasului-per lat ai vestib nazal.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
12
Q

orificiile canalelor glandelor submandibulare (ale lui Wharton)- localizare

A

lateral de fraul lingual, pe planseul bucal

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
13
Q

orificiul canalului glandei parotide (localizare)

A

in dreptul celui de-al doilea molar superior, la nivelul mucoasei jugale a pereților laterali.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
14
Q

principalele grupe ganglionare cervicale:

A

preauriculari, retroauriculari, suboccipitali,submandibulari (submentonier), cervicali posteriori si superficiali, supraclavic ext, int, cervicali profunzi, nepalpabili, cu exc gardianului amigdalei, sub unghiul mandibulei.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
15
Q

Unde se pot ausculta a carotida si aa vertebrale?

A

a carotida-ant de SCM, in dreptul cartilajului cricoid.

aa vertebrale-in fosele supraclaviculare,

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
16
Q

Unde se pot ausculta a carotida si aa vertebrale?

A

a carotida-ant de SCM, in dreptul cartilajului cricoid.

aa vertebrale-in fosele supraclaviculare,

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
17
Q

ce observati in imagine?

A

Hidrocefalie

  • obs la sugari si copii mici
  • fontanele anormal de mari si persistente, atunci cand ar trebui sa fie inchise
  • cauza: imposibilitatea drenarii lichidului cefalorahidian, cu acumularea sa.
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
18
Q

ce este hidrocefalia interna?

A

acumularea de lichid cefalorahidian in sistemul ventricular cerebral, aparuta dupa inchiderea fontanelelor.
Craniul e de dimensiuni normale, apare comprimarea parenchimului cerebral.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
19
Q

ce observati in imagine?

A

Boala Paget
=crestere in dimensiuni, aparuta progresiv, la varsta adulta
=alterarea procesului de remodelare osoasa, cu fm unui os neorganizat, voluminos

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
20
Q

craniul in turn

A

=deformare cilindrica a craniului, marire in volum, in special la nivelul oaselor boltii.
cauza=ingrosarea osului spongios din structura oaselor boltii, care isi mentine continutul fetal de maduva hematogena, datorita unor anemii aparute in copilarie (talasemie, boala Rendu-Osler)

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
21
Q

craniul rahitic, caracteristici

A

1) craniu olimpian=proeminarea boselor frontale

2) oxicefalia=proeminarea suturilor mediane ale boltii

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
22
Q

ce observati in imagine?

A

exoftalmia simetrica, specifica bolii Basedow Graves, forma specifica de hipertiroidie autoimuna in care apare si edem al grasimii retrobulbare.
in boala basedow-graves, exoftalmia poate fi si usor asimetrica

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
23
Q

ce observati in imagine?

A

exoftalmia unilaterala=

proces localizat orbitar sau cu interesarea orbitei, (neoplasm primitiv sau metastatic, proces supurativ)

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
24
Q

ce observati in imaginea de jos?

A

enoftalmia= pozitionarea mai adanc in orbita a globilor

cauze:
1) scaderi ponderale sau deshidratari masive (bilateral)
2) Sd Claude Bernard-Horner (vide infra)
3) atrofii ale globului (unilateral)

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
25
Ce este Sd. Claude Bernard-Horner?
cauza: lezarea ggl simpatic stelat, din care provine inervatia simpatica a ochiului. Leziunea e de regula expresia unui cancer al varfului pulmonar. Pierderea inervatiei simpatice da enoftalmie, ptoza palpebrala si mioza.
26
ce se observa in imagine?
ptoza palpebrala - bilaterala in miastenia gravis - unilaterala in
26
ce se observa in imagine?
ptoza palpebrala - bilaterala in miastenia gravis - unilaterala in leziunile oculomotorului comun sau in sd claude bernard horner.
27
ce observati?
Ectropion=pleoapa rasucita in afara -cicatriceal -secundar relaxarii tes conjunctiv la varstnici. nu are semnif patologica. insotit de epifora=scurgerea involuntara a lacrimilor pe fata.
28
ce observati?
entropion | este cicatriceal si poate duce, prin deplasarea genelor spre glob, la raniri ale corneei, ce pot afecta vederea.
29
ce observati?
edem palpebral,intereseaza ambele pleoape, in special pe cele superioare. edeme alergice, inflamatorii, sau fara componenta hidrostatica mare (renal, mixedematos)
30
ce observati?
Xantelasma =placa neregulata, de culoare galbena, in unghiul intern al unuia sau ambelor pleoape. Aparitia la tineri sugereaza hipercolesterolemia, la varstnici poate aparea si in afara acestora.
31
ce observati?
Hordeolum sau urcior | =tumoreta eritematoasa, dureroasa, a mg palpebrale, datorata unor infectii a foliculului pilos al genei
32
ce observati?
Chalazion | =tumoreta inflamatorie, putin dureroasa, a marginii palpebrale, datorata unei inflamatii a glandelor Meibomius.
33
ce observati?
``` epiteliomul bazocelular (tumora maligna a pielii cu celule din stratul bazal-cubice) -apare ca o ulceratie cu margini reliefate, perlate, nedureroasa, care creste progresiv. ```
34
xeroftalmie=?
ochi uscat
35
ce reprezinta coloboma?
=absența unei porțiuni din iris, dând neregularitate pupilara unilaterală caracteristică. poate fi congenitală, dar de cele mai multe ori, este urmarea operatiei pentru cataractă
36
despre strabism: def si tipuri
=pierderea coaxialității globilor oculari. poate fi: -convergent (esotropie) -divergent(exotropie) -paralitic sau neparalitic în functie de posibilitatea miscarilor globului ocular.
37
strabismul paralitic:
apare prin pareza sau paralizia unui m extrinsec, sau a mai multora, prin leziunea nn oculomotori pe traseul lor din nc respectiv, până în periferie. -se asociază cu dipoplie.
38
strabismul neparalitic:
apare din copilarie, datorita inegalitatii de tonus sau lungime a mm extrinseci -permite miscarea ambilor ochi. La persoanele care au pierdut complet vederea unui ochi apare o formă specifică de strabism neparalitic, ochiul amaurotic deviind in sus si in jos.
39
Paralizia trohlearului
Duce la pierderea miscarii in jos si spre median, strabismul aparand la privirea in aceasta directie
40
Paralizia oculomotorului extern
Duce la pierderea miscarii laterale a globului, aparand strabism convergent la privirea inainte, accentuat de privirea spre lateral de partea ochiului bolnav
41
Tofii gutosi
Noduli fermi, pe helix sau antehelix, care uneori pot ulcera, cu eliminarea unui continut alb cretos. Sunt depunderi de acid uric in gută.
42
ce reprez?
nodulii lui darwin= o mica nodozitate cartilaginoasa pe marginea superioara a helixului, considerată echivalentul vârfului urechii, de unde si numele
43
ce reprezinta imaginea?
condrodermatita helixului=leziune inflamatorie cronica, caracterizata prin prezenta unui nodul dureros, esor eritematos.
44
ce reprezinta imaginea?
nas in piciorus de ceaun, piramida absenta si varful ridicat, proeminent. - caracteristic sifilisului congenital, distrugerea piramidei fiind secundara unei gome luetice in perioada fetala. - poate fi intalnit si in granulomatoza Wegener.
45
unde se palpeaza sinusurile maxilar si frontal?
sinusul maxilar-peproeminenta osoasa malară | sinusul frontal-sub treimea interna a sprancenelor.
46
herpesul labial
=eruptie veziculara ( grup de vezicule pe un fond eritematos). -leziunea e uneori provocata de o crestere febrila
47
epiteliomul buzei
mai frecv loc pe buza inferioara, =ulceratie cu margini reliefate, perlate, si evolutie lent progresiva. Ulcerația poate fi acoperită de o crusta persistentă, care nu se vindecă. -uneori poate aparea ca un nodul plat, lent progresiv, indurat, nefiind dureroase
48
sancrul de inoculare luetic
=ulcerație bine delimitată, cu margini abrupte, nedureroasa, indurată. (sifilis secundar)
49
Cheiloza angulara
inflamație a buzelor caracterizata prin fisuri, cruste si descuamari foarte dureroase. Apare si la persoanele normale, prin expunere la frig.
50
cheilita angulara
caracteristica avitaminozei B2 | -aparitia unor fisuri dureroase la colturile buzelor
51
ce observati in poza?
mucocelul buzei =formatiune bine delimitată,rotunda, nedureroasă, situată pe porțiunea liberă sau pe cea bucală -reprez un chist de retenție de mucus și nu trebuie confundat cu un angiom, având deseori o colorație albăstruie
52
ce sindrom observati?
sd Peutz-Jeghers, afecțiune congenitală ce asociază acestei anomalii de pigmentare prezența de polipi intestinali și este considerată o stare preneoplazica pentru cancerul de colon
53
Angioedemul buzei=edem Quincke
=reacție alergică brutală, cu marirea buzei sau a unei regiuni intinse a fetei. -poate preceda o evolutie similara laringiana cu implicatii severe (obstructie laringiana prin edem)
54
ce observati?
ulcerul aftos =ulceratie rotund-ovalara, bine delimitata, foarte dureroasa, poate sa apara oriunde pe mucoasa bucală. -e de origine virala si poate recidiva
55
ce observati?
Angine virale acute: - eritem al mucoasei vălului palatin, pilierilor și luetei, cu vezicule sau ulcerații policiclice, uneori acoperite de depozite albicioase, dureroase. - proeminenta foliculilor limfatici de pe peretele posterior faringian - eritem, hipertrofie si eventuale depozite albicioase la nivelul amigdalelor.
56
herpanginele
-similitudine cu eruptia herpetica, date de virusul Coxsackie.
57
anginele bacteriene
dau eritem important al mucoasei palatului, pilierilor si faringelui, cu ulcerații acoperite de depozite purulente
58
angina difterica
- da eritem rosu inchis, cu edem si exsudat confluent ce acopera ca false membrane portiuni inchise de mucoasa. - este rara astazi datorita vaccinarii, dar grava prin evolutia infectiei difterice, care poate fi fatala.
59
șancrul luetic
poate fi localizat la nivelul palatului, pilierilor sau limbii și se prezinta ca o ulcerație rotunda, bine delimitată, cu baza indurată
60
luesul secundar
da leziuni papuloulceroase, plate, nedureroase, contagioase
61
luesul terțiar
dă gome sifilitice, localizate preferențial în palatul dur, ca niște colecții rotunde cu conținut filant, gălbui, care se ulcerează și lasă apoi comunicări buconazale
62
stomatita micotica
eitem discret al mucoasei, care e acoperita cu depozite albicioase plate, ușor aderente, de dimensiuni diferite. agentul cauzal: Candida Albicans, infectia aparand dupa tratamente antibiotice sau cortizonice prelungite. (posibila infectia hiv subiacenta, in lipsa acestor factori)
63
petele Fordyce
mici pete galbui pe mucoasa jugala(a obrazului), dar si cu alte localizari, inclusiv buzele. Sunt mici dilatări prin retenție a glandelor sebacee, fără semnificație patologică.
64
Leucoplakia mucoasa
- modificarea unei portiuni bine delimitate de mucoasa care apare alba, cu aspect uscat - este o leziune precanceroasa
65
hipertrofia amigdaliana
amigdalele apar mult marite, de culoare normala, cu cripte adanci, fara depozit.
66
amigdalita acuta
de obicei bacteriana, se prezinta ca o hipertrofie eritematoasa, dureroasă a amigdalelor, ale căror cripte conțin exsudat purulent.
67
cancer de amigdala
hipertrofie unilaterala, ulcerată, indoloră
68
abcesul amigdalian
proeminenta foarte dureroasa, eritematoasă, a unei loji amigdaliene, cu leziuni de amigdalită acută, pe care o complică
69
limba saburală=depozit alb evident, mai gros. Se întâlnește în stări febrile, când lipsa alimentației și diminuarea mișcărilor fac să se acumuleze un depozit de descuamare
70
limba geografica= fara semnif patologica, constand in alternanta unor zone depapilate cu zone cu aspect normal, dând impresia unei hărți.
71
limba fisurata= anomalie nesemnificativa ce apare cu varsta și constă în formarea în suprafața limbii a unor șanțuri, ce o aseamănă cu pielea scrotală ( lb scrotală)
72
limba depapilată - are întotdeauna semnif patologică - mucoasa neteda, roșu aprins - deficit de vit B12 (anemie pernicioasa)-glosita Hunter - deficit de fier sau alte vitamine din grupul B
73
limba zmeurie | -în scarlatină, ca o limbă roșie, cu suprafața granulară, ca zmeura, datorita hipertrofiei papilelor fungiforme
74
limba neagra, paroasa =anomalie spectaculoasă, nesemnificativă. -papile aparute în zona mediană, posterior, de culoare galben murdar și negru, asemănătoare unor fire de păr. -dispare spontan
75
leucoplakia linguală
- mai frecvent pe marginile limbii sau pe fața inferioară | - leziune precanceroasă
76
leucoplakia paroasa
=o placa alba, cu aspect uscat, dar vilos, ce se situează de regula pe marginile limbii -se întâlnește in SIDA
77
cancer lingual
=formațiune nodulară, cu creștere progresivă, nedureroasă, aflată la baza sau pe laturile limbii
78
varicele linguale | =dilatări vasculare violacee pe fața inferioară, fără semnif patologică.
79
devierea varfului limbii la protruzie
-caracteristictică paraliziei nervului hipoglos. Devierea varfului se face de partea cu paralizia
80
gingivita=tumefiere și înroșire a gingiei, care sângerează ușor la periaj. - poate progresa spre parodontita, în care, din fisura gingivodentară lărgită, poate fi format puroi, iar gingia se atrofiază progresiv. - cea mai comuna cauza de pierdere a dinților
81
gingivita necrozanta
afectiune acută, dureroasă, în care gingiile apar mult tumefiate, ulcerate, cu formare de false membrane cenușii pe zonele laterale (Stomatita Vincent) -caracterizează boli grave, cu scaderea apararii infectioase: leucemii acute
82
hipertrofia gingivală
=marirea gingiilor care acoperă parțial dintii , fara semne de inflamație. Poate fi provocată de unele medicamente (difenilhidantoina), apare in sarcina, uneori in leucemie
83
lizereul gingival
=colorație albastră negricioasă, dispusă liniar pe marginea gingiilor. Se întâlnește în intoxicația cronică cu metale grele (plumb, bismut)
84
pigmentarea melanică a gingiilor
discromie difuză, întâlnită normal la persoanele cu piele pigmentată și care poate să apară în boala Addison (insuficiența CSR)
85
dinții Hutchinson
niște dinți deformați, tronconici, mai mici, cu incizuri pe marginea liberă -caracterizează sifilisul congenital
86
parotidita acuta supurata
marire de volum unilaterala, dureroasă, febrilă, cu scurgere de puroi pe canalul lui Stenon -se întâlnește în boli grave, ca infecție secundară
87
parotidita epidemica (oreion)
marirea în volum bilaterală, uneori ușor asimetrică, apărută acut.
88
gușa nodulară
glandă mărită în volum, în care se palpează noduli multipli. | -de regula este benigna, dar poate conține și un nodul malignizat
89
nodulii tiroidieni
formațiuni palpabile într-o glandă de dimensiuni normale sau hipertrofică. poate fi o formațiune benignă (chist sau adenom), dar și un neoplasm tiroidian, ceea ce impune investigare.
90
facies basedow-graves
-exoftalmie, retracșie a pleoapei superioare, cu dezgolirea completă a irisului (semnul Darlymple), tegumente fine, umede, tremurături fine ale pleoapelor. hiperpigemnentare suborbitală (semnul Jellineck)
91
facies hipotiroidian (mixedematos)
fata tumefiată, cu edem mai accentuat periorbital, tegumente uscate, par aspru, rar, sprancene cu treimea externă având peri foarte rari (semnul Herzog) -bolnavul are un aspect absent, lent, adormit
92
acromegalia
-în hipersecreșia de hormon somatotrop prin adenom eozinofil hipofizar -proeminarea nasului si mandibulei, pozitionata în prognatism (în galoș), torus supraorbitar pronunțat, buze groase, limbă mare.