Hemodinamica II Flashcards
(343 cards)
1
Q
ce se intampla cu presiunea venoasa cand sangele circula de la sectorul periferic spre cel central
A
presiunea venoasa scade
2
Q
de ce are loc scaderea presiunii venoase din sectorul periferic spre cel central
A
scade RV
este diminuata greutatea coloanei de sange
3
Q
cat este viteza sangelui la varsarea venelor mari in AD
A
este de 100 ori mai mare decat cea din sectorul venos
4
Q
de ce ajunge viteza curgerii sangelui sa fie atat de mare
A
pentru ca venele nu mai depun rezistenta
5
Q
de ce venele reprezinta un sector de joasa presiune si rezistenta
A
gradientul presional formeaza forta necesara propulsarii sangelui in cord
valorile PV nu sunt foarte mari
RV nu mai este asa mare
6
Q
cat este presiunea venoasa periferica
A
12-15 mmHg
7
Q
cat este presiunea venoasa centrala
A
aproximativ 0 mmHg
8
Q
cat este presiunea in sistemul venos al circulatiei pulmoanare
A
nu depaseste 10mmHg
la varsarea venelor in AS 5-6 mmHg
9
Q
cum variaza PVC
A
nu variaza cu pozitia corpului
variaza cu mecanismul Frank-Starling care spune ca functia de ejectie variaza cu VTD sau gradul intoarcerii venoase
10
Q
cand creste PV
A
expandarea volumului circulator (hipersodemie)
venoconstrictie simpatica (emotii puternice)
boli/sindroame :
-insuficienta cardiaca dreapta
-sd mediastinal (tumori mediastinale, colectii lichidiene, alte formatiuni inlocuitoare de spatiu care determina comprimare venoasa)
11
Q
cand scade PV
A
deshidratari masive
hemoragii cu depletii volemice marcate
arsuri cu pierderi plasmatice imp (plasmexodie)
stimularea functiei inotrope
12
Q
cum apare insuficienta venoasa cronica
A
datorita scaderii elastazei vasculare, sclerozei progresive
13
Q
cum se masoara PVC
A
direct, punctionand o vena superficiala prin introducerea unui cateter venos pana in venele mari toracice sau in atriul drept
14
Q
la ce PVC devin venele proeminente
A
10-15 mmHg
15
Q
cum se masoara PVP
A
metode directe : ac de seringa in vene periferice ale bratului
met indirecte : manseta pneumatica conectata la un manometru
16
Q
cat este PVP la vena antecubitala
A
7 mmHg
17
Q
care este factorul principal al intoarcerii venoase
A
cordul
18
Q
care sunt mecanismele cordului
A
vis a tergo si vis a fronte
19
Q
ce reprezinta vis a tergo
A
propulsia anterograda a ventriculului stang = mecanismul impingerii din urma
20
Q
ce inseamna vis a fronte
A
aspiratia sangelui venos det de ejectia VD = mecanismul impingerii spre inainte dat deplasarii in jos a planseului A-V drept
21
Q
care sunt factorii secundari care determina intoarcerea venoasa
A
miscariile respiratorii contractiile izotonice pozitia corpului pulsatiile ritmice arteriale peristaltismul intestinal miscarile diferitelor parti ale coripului scaderea tonului arteriolar si a sfincterului precapilar venoconstrictia
22
Q
cum cresc miscariile respiratorii, intoarcerea venoasa
A
inspirul = contractia muschilor intercostali externi si coborarea diafragmului determina cresterea dubla a presiunii negative intratoracale => cresterea capacitantei pulmonare (cresterea volumului continatorului vascualr pulmonar functional si scaderea rezistentei vasculare) + destinderea venelo cave => cresterea intoarcerii venoase
23
Q
cum ajuta contractiile izotonice la intoarcerea venoasa
A
contractiile comprima venele si creeaza energia necesara propulsiei coloanei de sange catre cord
valvulele venoase dispuse in cuiburi de randunica fragmenteaza coloana de sange si propulseaza sangele catre cord
24
Q
cum inf pozitia corpului intoarcerea venoasa
A
in ortostatism => dat gravitatiei este fav intoarcerea venoasa in portiunea superioara cordului
in clinostatism => dat gravitatiei este fav intoarcerea venoasa in portiuea inferioara cordului
25
cum inf peristalstimul intestinal intoarcerea venaosa
ajuta la drenarea sangelui venos din vene splahnice
26
cum ajuta pulsatiile cardiace arteriale la intoarcerea venaosa
prin presiunea externa oscilanta fav intoarcerea venaosa insa contributia este minora
27
de ce scaderea tonusului arteriolar si a sf precapilar creste intoarcerea venoasa
coloana de sange trece mai repede din sectorul arterial in cel venos
28
daca pulsul arterial este un puls de presiunea, care se propaga cu viteze mari si lasa mult in sapte coloana de sange, pulsul venos ce fel de puls este
puls de volum
29
de ce pulsatiile venoase pot fi decelabile chiar si la presiuni mici
distensibilitatea crescuta a venelor in comparatie cu arterele
30
de cine depind expansiunile si revenirile peretelui vascular venos
de coloana de sange
31
ce prezinta venele cave la varsarea in AD
inele fibroase
32
ce rol are pulsul venos legat de CC
se paote spune ca traduce variatiile de presiune care au loc la nivelul cordului drept pe parcursul CC
33
cat de repede se transmit variatiile de presiune ale pusului venos
se transmit retrograd practic instantaneu
34
cum variaza pulsul venos pe parcursului traseului venos
creste de la venule spre vene
35
de ce creste pulsul venos de la venule la vene
pentru ca se apropie de sursa pulsatiilor = cordul
36
cum se realizeaza examinarea clinica a pulsului venos
prin inspectie, NU prin palpare ca in cazul pulsului arterial
37
cum se face diferenta intre artera carotida si vena jugulara
subiectul fie inspira profund fie se ridica in picioara => creste intoarcerea venoasa => amplitudinea pulsului venos scade, in timp ce amplitudinea pulsului arterial ramane nemodificata
38
cum se numeste inscrierea grafica a pulsatiilor venoase
flebograma
39
ce se intampla cand este exercitata o vitropresiunea asupra venelor jugulare
dispar pulsatiile
40
ce fel de retea este microcirculatia
este o retea de vase cu diametru mic si ramificare complexa
41
de catre cine este marginita o retea de microcirculatie
o arteriola aferenta si o venula eferenta
42
ce roluri are microcirculatia
schimb lichidian si gazos cu lichidul interstitial
43
ce include unitatea microcirculatorie
mai multe tipuri de vase care participa la procese de schimb
44
cum se mai numeste unitatea microcirculatorie
unitate nutritiva
45
din ce este formata o unitate nutritiva
```
arteriola aferenta
metaarteriole
canale preferentiale arterio-venoase (active, asem cu capilarele propriu-zise)
capilare prop-zise (adevarate, pasive)
venule postcapilare
sunturi arterio-venoase
```
46
in afara de vase ce mai prezinta microcirculatia
sfinctere
47
cum sunt dispuse sfincterele
precapilar
| inaintea sunturilor arterio-venoase
48
ce rol au sfincterele
rol permisiv sau limitant de flux catre patul capilar
49
descriere arteriole mici (adevarate)
nu se vad cu ochiul liber
fac parte din sectorul derezistenta vasculara
isi modifica semnificativ volumul sub act fact umorali si nervosi
prin vasoconstrictie maximala pot produce colaps vascular
50
cum se mai numesc arteriolele mici
ecluze de presiune si debit
51
cum se mai numesc metaateriolele
arteriole terminale
52
descriere metaarteriole
sunt inconstante in circulatie
| se desprind din arteriolele adevarate
53
de ce se deosebesc metaarteriolele de arteriolele adevarate sau mici
```
au calibrul mai mic
lungimea mai mica
peretele este mai subtire
stratul muscular este inconstant
in general este inervat => vasomotricitate redusa
```
54
cu ce se continua metarteriolele
canal preferential arterio-venos
55
cu ce se continua canalul preferential
capilare adevarate
56
cu ce se deosebeste canalul preferential arterio-venos
are calibrul mai mare decat capilarele
57
care este rolul canalului preferential
leaga terminatiile arteriale de cele venoase
58
care este structura peretelui canalului preferential
contine un endoteliu vascualr si sporadic cateva celule musculare
59
ce realizeaza cuplul metaarteriola-canal preferential
drumul cel mai scurt pentru celulele albe catre circulatia venoasa
60
de ce nu merg pe cuplul metaarteriola-canal preferential si hematiile si sunt sunt directionate
pentru ca ele sunt de 2 ori mai mici si sunt distribuite patului capilar
61
ce rol poate avea canalul preferential in caz de necesitate
poate directiona fluxul sanguin arterial direct catre intoarcerea venoasa fara a mai realiza schimbul capialr in caz de necesitate
62
din ce vase provin capilarele adevarate
din canale aterio-venoase, metaarteriole si chiar si din arteriole
63
ce sunt capilarele
arborizati vasculare
64
cum sunt dispuse capilarele
cap la cap
65
care este lungimea lor totala
2500 km
66
ce dimensiuni are fiecare capilar
dim foarte mici
67
cum trec hematiile prin capilar
in sir indian, pliate sau in dom (glont)
68
din ce este format peretele capilarelor
perete foarte subtire format dintr un strat endotelal pus pe o mb bazala cu fb de colagen si reticulina cu rare pericite
69
cum raspund la modificari de flux sangvin sau la presiuni extrinseci
pasiv
70
cum variaza densitatea capilarelor in functie de act metabolica
direct propo
71
cum este suprafata de sectiune a capilarelor
foarte mare 0.4-0.5 m2
72
care suprafata de sectiune este mai mare dintre a capilarelor+venule fata de vene+artere
mai mare
73
care este viteza de circulatie prin capilare
foarte mica 0.4-1 mm/sec
74
de cate ori este mai mica viteza prin capilare fata de cea din aorta
de 1000 de ori mai mica
75
ce se realizeaza la nivel capilar
schimburi lichidiene, gazoare si procesele de termoreglare
76
de unde dreneaza venulele postcapilare
dreneaza din panza capilara
77
ce structura au venulele postcapilare
strat muscular discontinuu
| slab inervat
78
care este permeabilitatea lor comparativ cu cea a capilarelor
are permeabilitate mai mare
79
pentru ce functie sunt venulele postcapilare adaptate
pentru functia de reabsorbtie
80
de ce factori pot fi venulele postcapilare stimulate
de ex pot fi stimulare de NA secretata de term nervoase simpatice arteriolare
81
ce sunt sunturile arterio-venoase
anastomoze intre arteriole si venule
82
de ce sunt mai eficace sunturile decat canalele arterio-venoase
pentru ca au RV mai scazut si nu sunt ramificate
83
exemple de sunturi
pulmonar
| subcutanat
84
ce rol are suntul pulmonar
de a sunta teritorii acinare care sunt porst ventilare
85
ce rol are suntul subcutanat
are rol termoreglator sau de a centraliza ciruclatia
sangele este deviat prin ananstomoze catre circualtia de intoarcere si pe de alta parte are loc o venoconstrictie a plexurilor subcutanate
86
exemple de structuri musculare cu rol de sfincter
sf precapilar
sf anastomotic
inelele muscualre metaarteriolare
87
care este cel mai bine reprezentat sfincter
sf precapilar
88
din ce este format sf precapilar
dintr un manson de fb musc netede dispuse intr un singur strat,
89
cat de sensibil este sf precapilar
obisnuit neinervat, sensibil la factori umorali
90
unde se gaseste sf precapilar
arteriola-capilar
metaarteriola-capilar
canal preferential-capilar
91
ce rol are sf precapilar
de a restictiona fluxul si de a ajuta presiunea intraluminala capilara
92
unde se afla sfincterul anastomotic
portiunea proximala a suntului arterio-venos
93
ce se intampla cand sf anastomotic este contractat
dirijeaza fluxul sangvin spre panza capilara
94
ce se int cand sf anastomotic este relaxat
sangele trece din arteriola in venula
95
cum se mai numesc inelele musculare netede
stratul muscular neted organizat din media arteriolei
96
ce rol au inelele musculare netede
ajusteaza optim fluxul catre tesuturi
| impiedica transmierea unor presiuni excesive => protejeaza capilarele din aval
97
ce reprezinta schimbul transcapilar
schimbul uni sau bidirectional intre sectorulcirculator si cel interstitial
98
ce substante se transfera prin schimbul transcapilar
umori (catabolitit, nutrienti, electroliti, hormoni)
gaza (O2 si CO2)
elem figurate(globule albe)
99
care sunt mecanismele prin care se realizeaza schimbul transcapilar
difuziunea
transcitoza
diapedeza
convecta (reabsobtia, filtrarea)
100
care este cel mai amplu transfer transcapialr
difuziunea
101
ce fel de substante migreaza prin peretele capilar in difuziune
substante hidrofile si lipofile
102
ce forta motrice foloseste difuziunea
gradientul de conc
103
cum traverseaza subst liposolubile
cu viteze mari, in orice punct al peretelui capilar
104
ce fel de subst liposolubile trec
gaze respiratorii
anestezice
acizi grasi
105
cum traverseaza subst hidrosolubile
prin cai speciale de transport numite cai paracelulare (pori, porocitozitati) reprezentate de fante intercelulare si fenestratii
106
cata suprafata ocupa caile paracelulare
o suprafata foarte mica 1/1000
107
ce sunt fantele intercelulare
jonct a 2 celule endoteliale adiacente
108
ce sunt fenestratiile
comunicari cilindrice complete intre cei 2 versanti ai peretelui capilar
109
ce alta modalitate mai exista pt transferul de solviti hidrofili
miscarea de convectie a apei
110
ce forta motrice are convectia apei
rezultanta fortelor Starling
111
prin ce structuri trec moleculele cu masa moleculara mare
prin fenestratii si fante intercelulare de dimensiuni mari numite brese
112
ce subst trec prin brese
```
sucroza
vit B12
hemoglobina
hormoni
citokine
```
113
cum se clasifica capilarele in functie de dimensiunile cailor paracelulare
capilare continue - muschi scheletic, piele, plaman
capilare fenestrate - plex coroid, gl. exocrine, intestin subtire, rinichi)
capilare discontinue - splina, MO, ficat
114
care este legea lui Fick
(D/a)*S*(Cint-Cext)
115
de ce factori depinde D si P
configurata spatiala a subst respective )marime, forma, dispozitia sterica a particulei)
incarcatura elecrica (particulele pozitive sunt favorizate)
natura lipo/hidrosolubila
temperatura
vascozitatea sangelui
particularitatile structurale ale barajului endotelial
116
ce realizeaza transcitoza
reprezinta procesul prin care se inglobeaza cantitati mici de lichid plasmatic prin invaginarea membranei celulare la nivelul unor adancituri membranare cu situsuri speciale de cuplare a aliganzilor (caveole) existente la pol apical al endoteliului (endocitoza), in continuare se formeaza vezicule de pinocitoza care traverseaza citoplasma endoteliala catre polul bazal unde isi elibereaza continutul catre tesutul intestitial (exocitoza)
117
ce se int cand fuzioneaza mai multe vezicule
se formeaza un canal veziculare
118
ce fel de subst se transporta prin canalul vezicular
de obicei macromolecule : albumina, feritina, mioglobina
119
unde este intalnit cel mai frecvent procesul de transcitoza
la sinusoidele hepatice
120
unde este mul diminuat procesul de transcitoza
la nivel cerebral
121
ce reprezinta diapedeza
procesul prin care elementele figurate ajung din sange in tesut interstitial prin comunicari largi numite brese intercelulare
122
cu aj caror componente se realizeaza transcitoza
pseudopode
123
ce functii realizeaza elementle figurate la nivel tisular
in reactii inflamatorii si in indepartarea agentilor patogeni
124
ce reprezinta fenomenul de convectie a apei
deplasarea apei intre compartimentul vascular si cel interstitial in virtutea gradientului presional furnizat de suma algebrica a celor 4 forta Starling
125
ce forta convectia apei
gradientul presional
126
ce presiuni determina filtrarea apei
presiunea hidrostatica intracapilata
presiunea hidrostatica extracapilara
presiunea oncotica extracapilara
127
ce presiuni determina reabsorbtia apei
presiunea oncotica intracapilara
128
cum se realizeaza transferul apei in convectie
transendotelial - prin canale de apa(acvaporine 1)
| paracelular - fante intercelulare si fenestratii
129
in afara de apa ce se mai trans prin convectie
cantitate mica de subst hidrofile
130
cum se transporta substantele hidrofile
major prin difuziune
| minor prin convectie
131
cum este orientata presiunea hidrostatica capilara
dinspre capilar spre interstitiu
132
ce presiune este cauza majora de exravazarea a plasmei
presiunea hidrostatica capilara
133
care este val PHc la nivel arteriolar
35
134
care este val PHc la nivel venular
15
135
de ce scade PHc de la nivel arteriolar la nivel venular
datorita transvazarii plasmei si consumarii energiei de propulsie prin frecare
136
ce rezistenta este mai mare arteriolara sau venulara
arteriolara
137
de ce rezistenta arteriolara este mai mare
datorita FMN mai bine dez
138
cu cat este mai mare rezistenta arteriolara decat cea venulara
de 3 ori
139
de catre cine este mai infleuntat PHc
de presiunea venoasa
140
ce capilare au PHc mai mare
cele de sub nivelul cordului
141
la nivelul glomerulului renal ce fel de PHc este
mai mare
142
la nivel alveolar ce fel de PHc este
mai mic
143
ce reprezinta presiunea hidrostatica interstitiala
reprezinta presiunea de imbibitie a gelului tisular(interstitial)
144
din ce este formata presiunea hidrostatica interstitiala PHi
componenta solida :fibre de colagen, fibre elastice, filamente de proteoglicani(PG) = miez proteic + GAG
componenta lichida : plasma filtrata, saraca in proteine
145
ce atrag GAG
apa si ioni pozitivi
146
ce se gaseste in matrice
vezicule sau colectii inulare
147
ce rol au colectiile inulare
in convectia apei
148
restul de apa sechestrata in GAG cum se deplaseaza
prin difuziune
149
ce capacitate are spatiul interstitial
12l
150
ce roluri are spatiul interstitial
reduce raspandirea agentilor patogeni
se opune migrarii lichidului spre portiunile declive sub actiunea gravitatii
lasa sa treaca facil moleculele de mici, active biologic :gaze respiratorii si glucoza
151
ce valori are PHi
in medie -2 mmHg
152
cand are PHi semnul +
cand este orientata dinspre interstitiu spre capilar
153
cand variaza PhI intre -1--4
in tes subcutanat lax sau tes pulmonar sau in spatii naturale inchise (cavitatile pleurala, pericardica, epidurala)
154
cand are PHi +1-+6
tes compartimentate (de catre fascii) sau organe incapsulate : muschi striat, creier, MO, ficat, rinichi
155
ce orientare are POc
dinspre interstitiu spre capilar
156
cine este factorul principal al recuperarii plasmei extrvazate
POc
157
cine determina POc
conc de proteine plasmatice si intr-o masura mai mica (mai putin de 1/3) de catre cationii atrasi de situsurile anionice ale proteinelor (efectul Donnan)
158
ce reprezinta efectul Donnan
cationi atrasi de situsurile anionice de pe suprafata proteinelor
159
care ar fi cond si valoarea POc in cazul ideal
coeficientul de reflexie osmotica = 1
bariera capilara ar fi complet impermeabila pentru proteine
28 mmHg
160
care ar fi cond si valoarea POc in caz actual
proteinele scapa in interstitiu prin porozitatile mai largi
coeficientul de reflezie osmotica < 1
25 mmHg
161
ce proteine contribuie cel mai mult la POc
albuminele - 80 %
162
ce alte proteine contribuie la valoarea POc
globuline, fibrinogen
163
de ce ionii si glucoza nu conteaza la valorea POc
sunt liberi difuzibili prin peretele capilar, nu genereaza gradient presional osmotic suplimentar intre cei 2 versanti
164
in ce con participa alti solviti la calculul POc
cei care sunt prinsi in capcana sarcinilor negative ale proteinelor
165
se iau in considerarea la calculul POc ionii si glucoza
nu
166
cum se calculeaza presiunile hidrostatice
cu ajutorul micropipetelor conectate la manometre
167
cum se calculeaza presiunile oncotice
cu ajutorul legii van't Hoff
168
decatre cine este generata preisunea oncotica interstitiala
este generata de proteoglicanii interstitiali si cant mici de proteine extravazate prin porozitatile mari sau migrate prin transcitoza
169
cum este orientarea POi
dinspre capilar spre interstitiu
170
ce determina POi
trege apa in interstitiu
171
cum variaza POi in lungul capilarului
la nivel arteriolar 0.1 mmHg
| la nivel venular 3 mmHg
172
de ce variaza POi in lungul capilarului
la nivel arteriolar - se filtreaza un lichid liber de proteine
la nivel venular - se absoarbe un lichid liber de proteine
173
variaza POi la nivel capilar
da
174
care este valoarea PO la nivelul vaselor limfatice
este similara cu cea de la nivel interstitial
175
ce rol au limfaticele
au rolul de a prelua lichid interstitial, proteine extravazate
176
ce reprezinta ecuatia Staling
diferenta intre cele 2 gradiente de presiune - hidrostatica si oncotica
177
ce reprezinta K
coeficientul de conductivitate hidraulica a peretelui capilar
178
care este formula pentru fluxul capilar
Q = K * [(PHc-PHi)-(POc-POi)]
179
ce reflecta coeficientul de conductivitate hidraulica a peretelui capilar
permeabilitatea vasculara
180
care este valoarea Q la capatul arterial
K *(+12 mmHg)
181
ce semnifica cand gradientul presional este +
are loc deplasarea lichidului dinspre vas spre interstitiu si presiunea neta de filtrare
182
care este valoarea Q la capatul venos
K * (-5mmHg)
183
ce semnifica un gradient presional negativ
deplasarea lichidului dinspre interstitiu spre vas si presiunea neta de reabsorbtie
184
ce proces are loc la nivelul capatului arterial
filtrare
185
ce proces are loc la capatul venos
reabsorbtie
186
exista o diferenta mare intre PNF si PNA
da
187
este transferul de apa la capatul arterial mai mare decat la capatul venos
nu
188
de ce nu este transferul de apa la capatul arterial mai mare decat la capatul venos avand in vedere ca PNF este mai mare decat PNA
pentru ca K la capatul venos este mai mare decat K la capatul arterial
189
ce cantitate se filtreaza zilnic
20l
190
cat se reabsoarbe
16-18 l
191
ceea ce ramane neabsorbit cum se numete
izvorul limfei
192
ce reprezinta punctul de presiune izogravimetrica
reprezinta punctul in care PNF este egala cu PNA si deplasarea fluidului este nula
193
de care capat este mai apropiat punctul de presiune izogravimetrica
de capatul venos
194
ce fel de procese predomina la capilarele glomerulare
de filtrare
195
ce fel de proces predomina la niv cap pulmonare si intenstinale
de reabsorbtie
196
cum poate fi amplificat fenomenul filtrarii
vasodilatatie arteriala
| vasoconstrictie venoasa
197
cum se poate amplifica reabsorbtia
vasocontrictie arteriolara
| vasodilatatie venoasa
198
cat reprezinta RV arteriolara
70 % din RV total
199
cat reprezinta RV venos
20 % din RV total
200
ce reprezinta presiunea de inchidere sau de ocluzie
cand presiunea sangelui scade atat de mult incat nu vasul nu mai ramane deschis chiar daca la capatul sau proximal presiunea este mai mare decat la capatul distal
201
cat este presiunea de inchidere sau de ocluzie
mai mica decat 6
202
ce se int care au loc mici cresteri volumice
au loc cresteri mari de presiune interstitiala
203
cum este complianta matrice fibroase din sp interstitial
redusa
204
care este limita expandarii volumice
peste 100%
205
ce se int cand se atinge limita
presiunile tisulare devin pozitive, peste presiunea atmosferica (2-4mmHg)
rezistenta fazei solide este depasita
conductanta hidraulica creste brusc
micile colectii fuzioneaza si formeaza lacuri tisulare voluminoase
206
ce determina presiunile crescute
comprimarea vaselor limfatice
| creste volumul fluidului interstitial prin diminuarea drenarii limfatice si complianta devine brusc crescuta
207
ce se int cand complianta devine crescuta
permite acumulari consistente de lichid fara cresteri mari de presiune
208
ce se int cand se acumuleaza cant mari de lichid la nivel interstitial faca cresteri mari de presiune
apare edemul
209
unde apare cel mai frecvent edemul
la nivelul punctelor de decliv : retromeleolar si gambeir
210
ce se int cand se depaseste noua limita
mici cresteri de volum determina cresteri importante de presiune => complianta devine din nou redusa
211
cand apar edemele
reuperea echilibrului intre fenomenele de filtrare, reabosrbtie si drenare limfatica
212
descriere capilare limfatice
structuri oarbe
cele mai fine elemente structurale
foarte permeabile
in apropierea capilarelor sanguine
213
ce contin capilarele limfatice
strat endotelial asezat pe o membrana discontinua (uneori absenta)
214
prezinta membrana bazala a capilarelor porozitati
da
215
trec prin porozitati proteine
da
216
cum reusesc proteinele sa treaca capilarele
datorita gradientului presional
217
exista procesul de porocitoza la nivelul capilarelor limfatice
da
218
se transporta proteine pinocitoza
da
219
limfa din capilarele limfatice are consistenta asemanatoare cu a lichidului interstiial
da
220
care este dif intre limfa din capilare si cea din sp interstiial
limfa din capilre are mai putine proteine
221
ce au in plus ducturile limfatice colectoare
un strat muscular neted partial neorganizat
222
care strat este mai bine reprezentat dintre cel de la niv ducturiloe limfatice sau cel de la capatul venos al capilarului
cel de la nivel capilar
223
ce fel de valve sunt
microvalve
| valve in cuib de randunica
224
cum se mai numesc microvalvele
valve limfatice primare
225
cum se mai numesc valvele in cuib de randunica
valve limfatice secundare
226
ce determina prezenta valvelor asupra vaselor limfatice
aspect moniliform
227
ce rol au valvele
de a fragmenta coloana de limfa
| de a directiona limfa intr un singur sens
228
ce fac vasele pe traseul limfatic
trec prin mai multe statii ganglionar
culeg mai multi afluenti
isi cresc diametrul
229
rolurile limfei
turnover ul lichidului limfatic si a subst diz care se reintorc in circulatia sistemica
impreuna cu sist venos => epurarea de cataboliti din sp interstitial
inapoiaza organsimului si alti constituenti sanguini migrati interstiaiali :enzime, anticorpi, elem figurate
efect de vacum la niv cavitatilor inchise
apararea specifica si nespecifica
calea de transport pentru diverse subst : nutrienti abs la nivel intestinal
230
care sunt fac principali pentur intoarcerea limfatica
constractia str musc net de la nivelul ductelor limfatice si contractia fibrelor acto-miozinice ale endoteliului
gradientul presional dintre interstitu si capilare
231
care sunt fac secundari pentru intoarcerea limfatica
tractionarile capilarului prin filamentele contractile
crestere PHc dat cresterii tonsului vaselor postcapilare
efect de vacuum la varsarea sist limfatic in sist sanguin dat vitezei mari a sangelui
factori comuni pentru intoarcerea venoasa :
-contractia m scheletici
-pulsatiile arteriale ritmice de vecinatate
-peristalitism interstinal
-msic dif parti ale corpului
-vidul toracic
-gravitatia pentru vasele deasupra cordului
-scaderea tonusului artoeriolar si a sf precapilar cu crestere PHc si deci a filtrarii capilare
232
cum se realizeaza reglarea microcirculatiei
este un proces independent de rglarea sistemica sau nervoasa, determinata de nevoile locale
233
in fucntie de timp cum sunt procesele de reglarea ale microcirculatiei
pe termen scurt(acut)
| pe termen lung
234
care sunt procsele care se desf pe termen scurt
procesele metabolice, endoteliale si autoreglarea
235
care sunt proc pe termne lung
angiogeneza(neoangigeneza)
236
cat dureaza procesele de termen scurt
secunde, minute
237
cat dureaza procese de termen lung
zile, sapt, luni
238
care sunt teoriile care explica reglarea metabolica
teortia depletiei de oxigen (nutrienti)
| teoria vasodilatatorii
239
ce afirma teoria depletiei de oxigen sau nutrienti
cand scade disponibilitatea interst a oxigenului sia nutrientilor, scade si folosirea lor de catre FMN din structurile contractile => se relaxeaza metaarteriolele, arteriolele, sf precapialr => creste fluxul sanguin
240
ce se int cand revine conc de oxigen si nutrienti mai mare decat necesar
apare vasoconstrictia
241
ce afirma teoria vasodilatatorie
se refera la actiunea subst dilatatori asupra struct contractile care ajusteaza debitul local
242
ce se int in teoria vasodilatatorie cand creste metab
creste la crestera metabolismului => creste folosirea FMN de nutrienti si oxigen => creste conc de subst dilatatoare
243
care sunt subst vasodilatatorii
```
acid lactic
k
h -scade ph
co2
histamina
adenozina -efect miocardic
```
244
ce se intampla dupa determinarea vasodilatatiei
creste fluxul sanguin => scade conc de subst vasodilatatorii => reduce vasodilatatia
245
ce reprezinta hiperemia activa si hipermeia reactic
exemple de reglare metabolica
246
ce produce o hiperemie activa
un efort muscular intens
247
ce produce o hiperemie reactiva
intreruperea tranzitorie a circulatiei intr un teritoriu
248
ce se int in hiperemia activa
se activeaza metabolsimul => se consuma subst nutrtive=> elibereaza subst dilatatoare => creste debitul sangvin
249
de cate ori poate creste debitul sangvin in hiperemie activa
de 20 de ori
250
ce se int in hiperemia reactiva
dupa decomprimare are loc o crestere compensatorie
251
de cate ori creste fluxul in hiperemie reactiva
de 7 ori
252
in mecanismele endoteliale ce subst sunt secretate
vasodilatatoare si vasocontrsictoare
253
ce subst dilatatoare sunt secretate
oxid nitric
prostaciclina
factorul endotelial hiperpolarizant membranar
254
ce subst vasocontrisctoare sunt secretate
entodelina
factorii ocnstrictori endoteliali 1 si 2
tromboxan
255
ce subst se elibereaza in stresul parietal
no
256
ce subt se elibereaza in distrugerea celulei endoteliale
endotelina
257
ce produce nitroglicerina
vasodilatatie de NO
258
de elibereaza ilomdina
prostaciclina
259
ce efect are bosetanul
este inhibitor de receptori de endotelina
260
ce fel de proces este autoreglarea
este un mecanism local, prompt, de reglare pe termen scurt a tonusului musculaturii netede din peretele vascular
261
ce rol are autoreglarea
de mentinere constanta a fluxului sanguin in anumite limite (70-150mmHg)
262
ce efect are cresterea brusc presiunii arteriale peste 70 mmHg
vasodilatatie => creste fluxul => vasoconstrictie
263
de ce este importanta vasocontrictia in autoreglare
protejeaza teritoriul distal de transmiterea presiunilor mari de perfuzie
protejeaza vasele de stretching
previne irosirea unr debite mariin teritorii care nu necesita suplimentarea resurselor energetice
264
ce se int cand scade presiune brusc sub 150
vasodilatatie => scade rezistenta vascualra => reducerea fluxului
265
ce rol are vasodilatatia in autoreglare
protejeaza organele sensibile la ischemiere : cord, rinichi, creier
266
in ce vase se int aureglarea
arteriole
venule
limfatice
267
care sunt teoriile care descriu autoreglarea
teoria miogenica
| teoria metabolica
268
ce spune teoria miogenica
in urma stretchingului presional se destind canalele mecanosensibile de Ca => influx de cation => creste tonusul muscular => vasoconstrictie => scade fluxul prin vas
269
este teoria miogenica eclipsata in efort fizic intens
da
270
in efort fizic intens cine regleaza fluxul prin autoreglare
teoria metabolica
271
ce mecanisme include teoria metabolica
se suprapun mecanismelor pe termen scurt de tip metabolic
272
care este mecansimul pe termen lung
angiogeneza
273
cand se face angiogeneza
creste activitatea metabolica
scade cont de O2-hipoxie tisulara
eliberearea fact de crestere vasculara
274
cand apare angiogeneza fiziologic
act fizica sustinuta
la femeile fertile in timpul proliferarii endometrale lunar
in timpul implantarii placentare
tesuturi cronic inflamate
aclimatizarea la inaltime
in cursul vindecarii unor rani prin cicatrizare
275
cand apare angiogeneza patologic
```
tesuturi cronic inflamate
masele neoplazice (primare si secundare - metastaze)
```
276
ce reprezinta arteriogeneza
dez unei noi ciruclatii colaterale in jurul unui vas partial obstruat prin remodelare
277
cand are loc angiogeneza
la pacienti cu ischemie miocardica instalata lent prin dez unei circulatii ce ocoleste vasul obstruat
278
care sunt factorii care dezvolta angiogeneza
fact de crestere vasculara endotelial
factorii de crestere fibroblastica
angiopoietina 1
279
care sunt factorii care inhiba angiogeneza
angiopoietina 2
endostatina
angiostatina
280
cat reprezinta debitul coronarian din debitul cardiac de repaus
5%
281
ce porneste din sinusul coronarian stang de la baza aortei
trunchiul coronarian
282
ce artere pleaca din trunchiul coronarian
artera descendenta anterioara
| artera circumflexa
283
ce iriga artera descendenta anterioara
atriul stang
portiunea anterioara a septului interventriuclar
peretele anterior si apexul VS
284
ce iriga artera circumflexa
AS
| peretele liber al VD
285
ce artera pleca din sinusul coronar drept
artera coronara dreapta
286
ce iriga artera coronara dreapta
AD
portiunea inferioara a septului interventricular
peretele inferior al VS
peretele liber al VD
287
care sunt cele 3 mari artere coronare
artera descendenta anterioara
artera circumflexa
artera coronara dreapta
288
unde se afla cele 3 artere coronare mari
subepicardic
289
unde se afla restul de artere
in toata grosimea miocardului pana la nivel subendocardic
290
ce realizeaza arterele la nivel subendocardic
o retea bogata numita plexul arterial subendocardic
291
de cate ori este mai mare densitatea capilara
de 7 ori mai mare la nivel miocardic decat in muscgi scheletic
292
unde are loc drenarea sangelui venos
in sinusul coronar de la niv AD
293
cine contribuie cel mai mult la sangele venos
VS
294
unde se varsa sangele din VD
in AD
295
prin ce vene se varsa sangele venos de la niv VD
prin vene cardiace anterioare
296
prin ce vene se intoarce cea mai mica cant de sange deoxigenat
venele tebesiene
297
ce fel de dezvoltate are sistemul de vase colaterale
programata genetic
298
ce rol are sistemul de vase colaterale
in cazul unei ischemii are rolul de a devia partial sangele arterial si poate furniza teritoriului sange
299
cat sange ii poate furniza sistemul de vase colateral teritoriului afectat
15% din debitul prestenoic
300
cum este perfuzia celor 2 ventricul raportata la fazele cc
difera in functie de faza
301
cum este perfuzat VS in sistola
mai prost decat in diastola
302
de ce este VS mai putin perfuzat in sistola decat in diastola
deoarece arterele coronare sunt comprimate din cauza tensiunii musculare din peretele VS si ajunge mai putin sange
303
cat este perfuzat VS in sistola
20%
304
cat este perfuzat VS in diastola
80%
305
cum este perfuzat VD
relativ egal in sistola si diastola
306
de ce este perfuzat VD relativ egal
pentru ca tensiunea musculara nu creste la fel de mult
307
intre regiunile subendocardice si subepicardice unde este rezistenta vasculara mai mare
subepicardic
308
de ce este rezistenta subendocardica mai mare la nivel subendocardic
deoarece prezinta mia multe arteriole si capilare si mai multe circuite in paralel
309
unde este tensiunea musculara mai mare
la nivel subendocardic
310
de ce este tensiunea musculara mai mare subendocardic
in timpul sistolei dartorita multarii peretilor ventriculari pe sangele continut si complimarii intense a acestui volum telediastolic
311
ce conteaza mai mult intre rezistenta vasculara sau tensiunea musculara in sistola
tensiunea musculara
312
unde este fluxul mai mare intre reg subendocardica si reg subepicardica in sistola
in reg subepicardica
313
unde este fluxul mai mare intre reg subendocardica si reg subepicardica in diastola
in reg subendocardica
314
cand sunt imp diferentele hemodinamice
in schemie globala
315
unde se intreg prima leziune in ischemia gloaba
in reg subendocardica
316
cum are loc reglarea fluxului coronarian
local, intrinsec si extrinsec
317
cum are loc reglarea intrinseca a fluxului coronarian
prin procesele de la reglarea microcirculatiei
318
cum are loc reglarea extrinseca a fluxului coronarian
mecanisme nervoase si umorale
319
care este cel mai important factor al fluxului coronarian
cererea de oxigen
320
miocardul este organul cu cea mai mare extractie de oxigen de la nivel tisular
da
321
pana la cat poate miocardul extrage oxigen
80%
322
cum pate creste aportul de oxigen al miocardului
prin cresterea fluxului de oxigen
323
ce se int pentru a face miocardul fata la cond extrabazale
creste lucrul mecanic pana la 7 ori
324
de cate ori poate creste fluxul coronaian
nu poate creste decat pana la 4 ori valoarea de repaus
325
cum se regleaza fluxul coronarian la cresterea cererii tisulare de oxigen
prin vasodilatatie de tip metabolic
326
ce se int cand se elibereaza adenozina
vasodilatatie
327
cum se elibereaza adenozina
scade conc tisualra de oxigen
328
ce efecte are adenozina
- sinteza de eNOS => creste elib de NO => relaxeaza tesutul neted => vasodiltatie
- difueaza catre tesutul muscular neted => deschide canalele de K sensibile la scaderea niv de ATP => hiperpolarizare celulara => se inchid canalele de Ca voltaj dependente => relaxarea tesutului muscular neted => vasodilatatie
- difuzeaza catre tesutul muscular neted => creste fosforilarea MLCK => inhiba interactiunea acto-miozinica => relaxarea VSMC=> vasodilatatie coronariana
329
cand contribuie mecanismul de autoreglare
cand presiunea este intre 70 si 150
330
ce reprezina furtul coronariaN
cand se adm medicamente vasodilatatorii cu efect rapid si intens si in loc sa actioneze la zona suferinda, ele actioneaza pe teritriul sanatos unde exista rezerva functionaala,
331
ce determina stimularea simpatica
creste inotropismul si cronotropismul prin recp beta1
332
ce efecte are stimularea simpatica
creste metabolismul tisular si utilizarea oxigenului
333
stimularea simpatica determina vasodilatatie si vasoconstrictie
da
334
prin ce receptori determina stimularea simpatica vasodilatatie
prin receprtori beta2
335
cum este eclipsata vasoconstrictia determinata de stimualrea simpatica
mai mult prin vasodilatatei de tip metabolic
| mai putin prin vasodilatatia determinata de stimularea simpatica
336
cum este definita inomogenitatea stimularii simpatice
vasodilatatie : subendocardic
| vasoconstrictie : subepicardic
337
ce influenta are stimularea parasimapatica
moderata
338
de ce este infl stim parasimatice moderata
exista putin fibre PS la acest nivel
339
ce efect are vagul
inerveaza centrii de automatism
efect inotrop negativ
dromotrop megativ
340
efectul inotrop al PS vizeaza artii sau/si ventriculi
atrii
341
ce determina scaderea frecventei cardiace
scaderea consumului de oxigen => vasoconstrictie
342
cum se realizeaza reglarea umorala
actiunea intrinseca a unor subst vasodilatatorii si vasoconstrictorii
343
ce subst sunt implicate in reglarea umoaral
bradikinina
serotonina
ADH
angiotensina II
