judecata in prima instanta Flashcards

1
Q

Obiectul judecăţii

A

Judecata se mărgineşte la faptele şi la persoanele arătate în actul de sesizare a instanţei.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
2
Q

Verificările privitoare la inculpat

A

(1)La termenul de judecată, după strigarea cauzei şi apelul părţilor, preşedintele verifică identitatea
inculpatului.
(2)În cazul inculpatului persoană juridică, preşedintele face verificări cu privire la denumire, sediul social
şi sediile secundare, codul unic de identificare, identitatea şi calitatea persoanelor abilitate să îl
reprezinte

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
3
Q

Măsurile premergătoare privind martorii, experţii şi interpreţii

A

(1)După apelul martorilor, experţilor şi interpreţilor, preşedintele cere martorilor prezenţi să părăsească
sala de şedinţă şi le pune în vedere să nu se îndepărteze fără încuviinţarea sa.
(2)Experţii rămân în sala de şedinţă, în afară de cazul în care instanţa dispune altfel.
(3)Martorii, experţii şi interpreţii prezenţi pot fi ascultaţi, chiar dacă nu au fost citaţi sau nu au primit
citaţie, însă numai după ce s-a stabilit identitatea lor, ţinându-se seama de dispoziţiile art. 122.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
4
Q

Aducerea la cunoştinţă a învinuirii, lămuriri şi cereri

A

(1)La primul termen la care procedura de citare este legal îndeplinită şi cauza se află în stare de judecată,
preşedintele dispune ca grefierul să dea citire actului prin care s-a dispus trimiterea în judecată ori,
după caz, a celui prin care s-a dispus începerea judecăţii sau să facă o prezentare succintă a acestuia.
(2)Preşedintele explică inculpatului în ce constă învinuirea ce i se aduce, îl înştiinţează pe inculpat cu
privire la dreptul de a nu face nicio declaraţie, atrăgându-i atenţia că ceea ce declară poate fi folosit şi
împotriva sa, precum şi cu privire la dreptul de a pune întrebări coinculpaţilor, persoanei vătămate,
celorlalte părţi, martorilor, experţilor şi de a da explicaţii în tot cursul cercetării judecătoreşti, când
socoteşte că este necesar.
(3)Preşedintele încunoştinţează partea civilă, partea responsabilă civilmente şi persoana vătămată cu
privire la probele administrate în faza urmăririi penale care au fost excluse şi care nu vor fi avute în
vedere la soluţionarea cauzei şi pune în vedere persoanei vătămate că se poate constitui parte civilă
până la începerea cercetării judecătoreşti.
(4)În cazurile în care acţiunea penală nu vizează o infracţiune care se pedepseşte cu detenţiune pe viaţă,
preşedintele pune în vedere inculpatului că poate solicita ca judecata să aibă loc numai pe baza
probelor administrate în cursul urmăririi penale şi a înscrisurilor prezentate de părţi şi de persoana
vătămată, dacă recunoaşte în totalitate faptele reţinute în sarcina sa, aducându-i la cunoştinţă
dispoziţiile art. 396 alin. (10).

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
5
Q

Aducerea la cunoştinţă a învinuirii, lămuriri şi cereri-administrarea de probe

A

(5)Preşedintele întreabă procurorul, părţile şi persoana vătămată dacă propun administrarea de probe.
(6)În cazul în care se propun probe, trebuie să se arate faptele şi împrejurările ce urmează a fi dovedite,
mijloacele prin care pot fi administrate aceste probe, locul unde se află aceste mijloace, iar în ceea ce
priveşte martorii şi experţii, identitatea şi adresa acestora.
(7)Probele administrate în cursul urmăririi penale şi necontestate de către părţi sau de către persoana
vătămată nu se readministrează în cursul cercetării judecătoreşti. Acestea sunt puse în dezbaterea
contradictorie a părţilor, a persoanei vătămate şi a procurorului şi sunt avute în vedere de instanţă la
deliberare.
(8)Probele prevăzute la alin. (7) pot fi administrate din oficiu de către instanţă, dacă apreciază că este
necesar pentru aflarea adevărului şi justa soluţionare a cauzei.
(9)Procurorul, persoana vătămată şi părţile pot cere administrarea de probe noi şi în cursul cercetării
judecătoreşti.
(10)Instanţa poate dispune din oficiu administrarea de probe necesare pentru aflarea adevărului şi justa
soluţionare a cauzei

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
6
Q

Procedura în cazul recunoaşterii învinuirii

A

(1)Dacă inculpatul solicită ca judecata să aibă loc în condiţiile prevăzute la art. 374 alin. (4), instanţa
procedează la ascultarea acestuia, după care, luând concluziile procurorului şi ale celorlalte părţi, se
pronunţă asupra cererii.
(11
)Inculpatul poate recunoaşte faptele şi solicita judecarea cauzei în condiţiile prevăzute la art. 374 alin.
(4) şi prin înscris autentic.
(12
)În cazurile prevăzute la alin. (1) şi (11
), dacă inculpatul este minor, este necesară şi încuviinţarea
reprezentantului său legal.
(2)Dacă admite cererea, instanţa întreabă părţile şi persoana vătămată dacă propun administrarea de
probe cu înscrisuri.
(3)Dacă respinge cererea, instanţa procedează potrivit art. 374 alin. (5)-(10).

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
7
Q

Ordinea cercetării judecătoreşti

A

(1)Instanţa începe efectuarea cercetării judecătoreşti când cauza se află în stare de judecată.
(2)Ordinea de efectuare a actelor de cercetare judecătorească este cea prevăzută în dispoziţiile cuprinse în
prezenta secţiune.
(3)După audierea inculpatului, a persoanei vătămate, a părţii civile şi a părţii responsabile civilmente, se
procedează la administrarea probelor încuviinţate.
(4)Administrarea de probe din oficiu poate fi făcută oricând pe parcursul cercetării judecătoreşti.
(5)Instanţa poate dispune schimbarea ordinii, când aceasta este necesară.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
8
Q

Cercetarea judecătorească în cazul recunoaşterii învinuirii

A

(1)Dacă a dispus ca judecata să aibă loc în condiţiile prevăzute la art. 375 alin. (1), instanţa administrează
proba cu înscrisurile încuviinţate.
(2)Înscrisurile pot fi prezentate la termenul la care instanţa se pronunţă asuprea cererii prevăzute la art.
375 alin. (1) sau la un termen ulterior, acordat în acest scop. Pentru prezentarea de înscrisuri instanţa
nu poate acorda decât un singur termen.
(3)Dispoziţiile art. 383 alin. (3) se aplică în mod corespunzător.
(4)Dacă instanţa constată, din oficiu, la cererea procurorului sau a părţilor, că încadrarea juridică dată
faptei prin actul de sesizare trebuie schimbată, este obligată să pună în discuţie noua încadrare şi să
atragă atenţia inculpatului că are dreptul să ceară lăsarea cauzei mai la urmă. Dispoziţiile art. 386 alin.
(2) se aplică în mod corespunzător.
(5)Dacă pentru stabilirea încadrării juridice, precum şi dacă, după schimbarea încadrării juridice, este
necesară administrarea altor probe, instanţa, luând concluziile procurorului şi ale părţilor, dispune
efectuarea cercetării judecătoreşti, dispoziţiile art. 374 alin. (5)-(10) aplicându-se în mod
corespunzător

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
9
Q

Audierea inculpatului

A

(1)Inculpatul este lăsat să arate tot ce ştie despre fapta pentru care a fost trimis în judecată, apoi i se pot
pune întrebări în mod nemijlocit de către procuror, de persoana vătămată, de partea civilă, de partea
responsabilă civilmente, de ceilalţi inculpaţi, precum şi de avocaţii acestora şi de avocatul inculpatului
a cărui audiere se face. Preşedintele şi ceilalţi membri ai completului pot, de asemenea, pune întrebări,
dacă apreciază necesar, pentru justa soluţionare a cauzei.
(2)Instanţa poate respinge întrebările care nu sunt concludente şi utile cauzei. Întrebările respinse se
consemnează în încheierea de şedinţă.
(3)În situaţiile în care legea prevede posibilitatea ca inculpatul să fie obligat la prestarea unei munci
neremunerate în folosul comunităţii, acesta va fi întrebat dacă îşi manifestă acordul în acest sens, în
cazul în care va fi găsit vinovat.
(4)Când inculpatul nu îşi mai aminteşte anumite fapte sau împrejurări ori când există contraziceri între
declaraţiile făcute de inculpat în instanţă şi cele date anterior, preşedintele îi cere acestuia explicaţii şi
poate da citire, în întregime sau în parte, declaraţiilor anterioare.
(5)Când inculpatul refuză să dea declaraţii, instanţa dispune citirea declaraţiilor pe care acesta le-a dat
anterior.
(6)Inculpatul poate fi reascultat ori de câte ori este necesar.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
10
Q

Audierea coinculpaţilor

A

(1)Dacă sunt mai mulţi inculpaţi, audierea fiecăruia dintre ei se face în prezenţa celorlalţi inculpaţi.
(2)Când interesul aflării adevărului o cere, instanţa poate dispune audierea vreunuia dintre inculpaţi fără
ca ceilalţi să fie de faţă.
(3)Declaraţiile luate separat sunt citite în mod obligatoriu celorlalţi inculpaţi, după audierea lor.
(4)Inculpatul poate fi din nou audiat în prezenţa celorlalţi inculpaţi sau a unora dintre ei.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
11
Q

Audierea persoanei vătămate, a părţii civile şi a părţii responsabile civilmente

A

(1)Instanţa procedează la audierea persoanei vătămate, a părţii civile şi a părţii responsabile civilmente
potrivit dispoziţiilor art. 111 şi 112, după ascultarea inculpatului şi, după caz, a coinculpaţilor.
(2)Persoanele menţionate sunt lăsate să arate tot ce ştiu despre fapta care face obiectul judecăţii, apoi li se
pot pune în mod nemijlocit întrebări de către procuror, inculpat, avocatul inculpatului, persoana
vătămată, partea civilă, partea responsabilă civilmente şi avocaţii acestora. Preşedintele şi ceilalţi
membri ai completului pot de asemenea pune întrebări, dacă apreciază necesar, pentru justa
soluţionare a cauzei.
(3)Instanţa poate respinge întrebările care nu sunt concludente şi utile cauzei. Întrebările respinse se
consemnează în încheierea de şedinţă.
(4)Persoana vătămată, partea civilă şi partea responsabilă civilmente pot fi reascultate ori de câte ori este
necesar.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
12
Q

Audierea martorului şi a expertului

A

(1)Audierea martorului se face potrivit dispoziţiilor art. 119-124, care se aplică în mod corespunzător.
(2)Dacă martorul a fost propus de către procuror, acestuia i se pot pune în mod nemijlocit întrebări de
către procuror, inculpat, persoana vătămată, partea civilă, partea responsabilă civilmente. Dacă
martorul sau expertul a fost propus de către una dintre părţi, i se pot pune întrebări de către aceasta, de
către procuror, persoana vătămată şi de către celelalte părţi.
(3)Preşedintele şi ceilalţi membri ai completului pot adresa întrebări martorului ori de câte ori consideră
necesar, pentru justa soluţionare a cauzei.
(4)Instanţa poate respinge întrebările care nu sunt concludente şi utile cauzei. Întrebările respinse se
consemnează în încheierea de şedinţă.
(5)Martorul care posedă un înscris în legătură cu depoziţia făcută poate să îl citească în instanţă.
Procurorul şi părţile au dreptul să examineze înscrisul, iar instanţa poate dispune reţinerea înscrisului
la dosar, în original sau în copie.
(6)Când martorul nu îşi mai aminteşte anumite fapte sau împrejurări ori când există contraziceri între
declaraţiile făcute în instanţă şi cele date anterior, după ce martorul a fost lăsat să declare tot ceea ce
ştie, preşedintele poate da citire, în întregime sau în parte, declaraţiilor anterioare.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
13
Q

lipsa martorilor

A

(7)Dacă audierea vreunuia dintre martori nu mai este posibilă, iar în faza de urmărire penală acesta a dat
declaraţii în faţa organelor de urmărire penală sau a fost ascultat de către judecătorul de drepturi şi
libertăţi în condiţiile art. 308, instanţa dispune citirea depoziţiei date de acesta în cursul urmăririi
penale şi ţine seama de ea la judecarea cauzei.
(8)Dacă unul sau mai mulţi martori lipsesc, instanţa poate dispune motivat fie continuarea judecăţii, fie
amânarea cauzei. Martorul a cărui lipsă nu este justificată poate fi adus cu mandat de aducere.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
14
Q

ce se intampla cu martorii audiati?

A

(9)Martorii audiaţi rămân în sală, la dispoziţia instanţei, până la terminarea actelor de cercetare
judecătorească care se efectuează în şedinţa respectivă. Dacă instanţa găseşte necesar, poate dispune
retragerea lor sau a unora dintre ei din sala de şedinţă, în vederea reaudierii ori a confruntării lor.
(10)Instanţa, luând concluziile procurorului, persoanei vătămate şi ale părţilor, poate încuviinţa plecarea
martorilor, după audierea lor.
(11)Dispoziţiile alin. (1)-(10) se aplică în mod corespunzător şi în caz de audiere a expertului sau
interpretului.
(12)Dispoziţiile art. 130-134 şi art. 306 alin. (6) se aplică în mod corespunzător.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
15
Q

: Consemnarea declaraţiilor

A

Declaraţiile şi răspunsurile inculpaţilor, ale martorilor ori ale altor persoane audiate în cauză se
consemnează întocmai în condiţiile prevăzute la art. 110 alin. (1)-(4), întrebările respinse urmând a fi
consemnate în încheierea de şedinţă potrivit art. 378-380.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
16
Q

Renunţarea la probe şi imposibilitatea administrării probelor

A

(1)Procurorul, persoana vătămată şi părţile pot renunţa la probele pe care le-au propus.
(2)După punerea în discuţie a renunţării, instanţa poate dispune ca proba să nu mai fie administrată, dacă
apreciază că nu mai este necesar.
(3)Dacă în cursul cercetării judecătoreşti administrarea unei probe anterior admise apare ca inutilă sau nu
mai este posibilă, instanţa, după ce ascultă procurorul, persoana vătămată şi părţile, poate dispune ca
acea probă să nu mai fie administrată.
(4)Dacă imposibilitatea de administrare se referă la o probă administrată în faza de urmărire penală şi
încuviinţată de instanţă, aceasta este pusă în discuţia părţilor, a persoanei vătămate şi a procurorului şi
se ţine seama de ea la judecarea cauzei.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
17
Q

: Prezentarea mijloacelor materiale de probă

A

Când în cauza supusă judecăţii există mijloace materiale de probă, instanţa, la cerere sau din oficiu, dispune
aducerea şi prezentarea acestora, dacă este posibil

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
18
Q

Amânarea pentru probe noi

A

Dacă din cercetarea judecătorească rezultă că pentru lămurirea faptelor sau împrejurărilor cauzei este
necesară administrarea de probe noi, instanţa dispune fie judecarea cauzei în continuare, fie amânarea ei
pentru administrarea probelor

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
19
Q

Schimbarea încadrării juridice

A

Dacă în cursul judecăţii se consideră că încadrarea juridică dată faptei prin actul de sesizare
urmează a fi schimbată, instanţa este obligată să pună în discuţie noua încadrare şi să atragă
atenţia inculpatului că are dreptul să ceară lăsarea cauzei mai la urmă sau amânarea judecăţii,
pentru a-şi pregăti apărarea.
*) Curtea Constituţională admite excepţia de neconstituţionalitate şi constată că dispoziţiile art. 377
alin. (4) teza întâi şi art. 386 alin. (1) sunt constituţionale în măsura în care instanţa de judecată se
pronunţă cu privire la schimbarea încadrării juridice date faptei prin actul de sesizare printr-o hotărâre
judecătorească care nu soluţionează fondul cauzei.
Dacă noua încadrare juridică vizează o infracţiune pentru care este necesară plângerea prealabilă a
persoanei vătămate, instanţa de judecată cheamă persoana vătămată şi o întreabă dacă înţelege să facă plângere prealabilă. În situaţia în care persoana vătămată formulează plângere prealabilă, instanţa
continuă cercetarea judecătorească, în caz contrar dispunând încetarea procesului penal.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
20
Q

Terminarea cercetării judecătoreşti

A

1)Înainte de a declara terminată cercetarea judecătorească, preşedintele întreabă procurorul, persoana
vătămată şi părţile dacă mai au de dat explicaţii ori de formulat cereri noi pentru completarea
cercetării judecătoreşti.
(2)Dacă nu s-au formulat cereri sau dacă cererile formulate au fost respinse ori dacă s-au efectuat
completările cerute, preşedintele declară terminată cercetarea judecătorească.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
21
Q

Dezbaterile şi ordinea în care se dă cuvântul

A

(1)După terminarea cercetării judecătoreşti se trece la dezbateri, dându-se cuvântul în următoarea ordine:
procurorului, persoanei vătămate, părţii civile, părţii responsabile civilmente şi inculpatului.
(2)Preşedintele poate da cuvântul şi în replică.
(3)Durata concluziilor procurorului, ale părţilor, ale persoanei vătămate şi ale avocaţilor acestora poate fi
limitată. Preşedintele completului poate hotărî că acestea trebuie să aibă o durată similară.
(4)Preşedintele are dreptul să îi întrerupă pe cei care au cuvântul, dacă în susţinerile lor depăşesc limitele
cauzei ce se judecă.
(6)Pentru motive temeinice dezbaterile pot fi întrerupte. Întreruperea nu poate fi mai mare de 3 zile.

22
Q

Ultimul cuvânt al inculpatului

A

(1)Înainte de a încheia dezbaterile, preşedintele dă ultimul cuvânt inculpatului personal.
(2)În timpul în care inculpatul are ultimul cuvânt nu i se pot pune întrebări. Dacă inculpatul relevă fapte
sau împrejurări noi, esenţiale pentru soluţionarea cauzei, instanţa dispune reluarea cercetării
judecătoreşti.

23
Q

Concluziile scrise

A

(1)Instanţa poate cere părţilor, după închiderea dezbaterilor, să depună concluzii scrise.
(2)Procurorul, persoana vătămată şi părţile pot depune concluzii scrise, chiar dacă nu au fost cerute de
instanţă.

24
Q

Soluţionarea cauzei

A

(1)Deliberarea, redactarea şi pronunţarea hotărârii se fac într-un termen de maximum 60 de zile de la
închiderea dezbaterilor.
(2)La închiderea dezbaterilor, preşedintele completului informează părţile şi persoana vătămată prezente
asupra datei şi modalităţii de pronunţare a hotărârii.
(3)În cazuri temeinic justificate, dacă deliberarea, redactarea şi pronunţarea hotărârii nu pot avea loc în
termenul prevăzut la alin. (1), instanţa poate amâna succesiv pronunţarea, fiecare amânare neputând
depăşi 30 de zile. În toate cazurile, deliberarea, redactarea şi pronunţarea hotărârii nu pot avea loc mai târziu de 120 de zile de la închiderea dezbaterilor.

25
Q

Deliberarea

A

(1)La deliberare iau parte numai membrii completului în faţa căruia a avut loc dezbaterea.
(2)Completul de judecată deliberează în secret.

26
Q

Obiectul deliberării

A

(1)Completul de judecată deliberează mai întâi asupra chestiunilor de fapt şi apoi asupra chestiunilor de
drept.
(2)Deliberarea poartă asupra existenţei faptei şi vinovăţiei inculpatului, asupra stabilirii pedepsei, asupra
stabilirii măsurii educative ori măsurii de siguranţă, dacă este cazul să fie luată, precum şi asupra
deducerii duratei măsurilor preventive privative de libertate şi a internării medicale.
(3)Completul de judecată deliberează şi asupra reparării pagubei produse prin infracţiune, asupra
măsurilor preventive şi asigurătorii, a mijloacelor materiale de probă, a cheltuielilor judiciare, precum
şi asupra oricărei alte probleme privind justa soluţionare a cauzei.
(4)Toţi membrii completului de judecată au îndatorirea să îşi spună părerea asupra fiecărei chestiuni.
(5)Preşedintele îşi spune părerea cel din urmă.

27
Q

Luarea hotărârii

A

(1)Hotărârea trebuie să fie rezultatul acordului membrilor completului de judecată asupra soluţiilor date
chestiunilor supuse deliberării.
(2)Când unanimitatea nu poate fi întrunită, hotărârea se ia cu majoritate.
(3)Dacă din deliberare rezultă mai mult decât două păreri, judecătorul care opinează pentru soluţia cea
mai severă trebuie să se alăture celei mai apropiate de părerea sa.
(4)Motivarea opiniei separate este obligatorie.
(5)În situaţia în care în cadrul completului de judecată nu se poate întruni majoritatea ori unanimitatea,
judecarea cauzei se reia în complet de divergenţă.

28
Q

Reluarea cercetării judecătoreşti sau a dezbaterilor

A

1)Dacă în cursul deliberării instanţa apreciază că o anumită împrejurare trebuie lămurită şi este necesară
reluarea cercetării judecătoreşti sau a dezbaterilor, repune cauza pe rol. Prevederile privind citarea se
aplică în mod corespunzător.
(2)Dacă judecata a avut loc în condiţiile art. 375 alin. (1) şi (2), iar instanţa constată că pentru
soluţionarea acţiunii penale se impune administrarea altor probe în afara înscrisurilor prevăzute la art.
377 alin. (1)-(3), repune cauza pe rol şi dispune efectuarea cercetării judecătoreşti.

29
Q

Rezolvarea acţiunii penale-solutii la modul general

A

(1)Instanţa hotărăşte asupra învinuirii aduse inculpatului, pronunţând, după caz, condamnarea, renunţarea
la aplicarea pedepsei, amânarea aplicării pedepsei, achitarea sau încetarea procesului penal

30
Q

rezolvarea actiunii penale tipuri de solutii

A

(2)Condamnarea se pronunţă dacă instanţa constată, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta există,
constituie infracţiune şi a fost săvârşită de inculpat.
(3)Renunţarea la aplicarea pedepsei se pronunţă dacă instanţa constată, dincolo de orice îndoială
rezonabilă, că fapta există, constituie infracţiune şi a fost săvârşită de inculpat, în condiţiile art. 80-82
din Codul penal.
(4)Amânarea aplicării pedepsei se pronunţă dacă instanţa constată, dincolo de orice îndoială rezonabilă,
că fapta există, constituie infracţiune şi a fost săvârşită de inculpat, în condiţiile art. 83-90 din Codul
penal.
(5)Achitarea inculpatului se pronunţă în cazurile prevăzute la art. 16 alin. (1) lit. a)-d).
(6)Încetarea procesului penal se pronunţă în cazurile prevăzute la art. 16 alin. (1) lit. e)-j).

31
Q

daca inculpatul a cerut continuarea procesului

A

(7)Dacă inculpatul a cerut continuarea procesului penal potrivit art. 18 şi se constată, ca urmare a
continuării procesului, că sunt incidente cazurile prevăzute la art. 16 alin. (1) lit. a)-d), instanţa de
judecată pronunţă achitarea.
(8)Dacă inculpatul a cerut continuarea procesului penal potrivit art. 18 şi se constată că nu sunt incidente
cazurile prevăzute la art. 16 alin. (1) lit. a)-d), instanţa de judecată pronunţă încetarea procesului
penal

32
Q

ce se intampla cu cautiunea

A

(9)În cazul în care, în cursul urmăririi penale, al procedurii de cameră preliminară sau al judecăţii, faţă de
inculpat s-a luat măsura preventivă a controlului judiciar pe cauţiune sau s-a dispus înlocuirea unei
alte măsuri preventive cu măsura preventivă a controlului judiciar pe cauţiune şi inculpatul este
condamnat la pedeapsa amenzii, instanţa dispune plata acesteia din cauţiune, potrivit dispoziţiilor art.
217.

33
Q

ce se intampla cand a recunoscut

A

)Când judecata s-a desfăşurat în condiţiile art. 375 alin. (1), (11
) şi (2), când cererea inculpatului
ca judecata să aibă loc în aceste condiţii a fost respinsa sau când cercetarea judecătorească a
avut loc în condiţiile art. 377 alin. (5) ori art. 395 alin. (2), iar instanţa reţine aceeaşi situaţie de
fapt ca cea recunoscută de către inculpat, în caz de condamnare sau amânare a aplicării
pedepsei, limitele de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei închisorii se reduc cu o
treime, iar în cazul pedepsei amenzii, cu o pătrime. Pentru inculpaţii minori, instanţa va avea în
vedere aceste aspecte la alegerea măsurii educative; în cazul măsurilor educative privative de
libertate, limitele perioadelor pe care se dispun aceste măsuri, prevăzute de lege, se reduc cu o
treime

34
Q

: Rezolvarea acţiunii civile

A

(1)Instanţa se pronunţă prin aceeaşi hotărâre şi asupra acţiunii civile.
(2)În cazul când admite acţiunea civilă, instanţa examinează, potrivit art. 249-254, necesitatea luării
măsurilor asigurătorii privind reparaţiile civile, dacă asemenea măsuri nu au fost luate anterior.
(3)De asemenea, instanţa se pronunţă prin hotărâre şi asupra restituirii lucrurilor şi restabilirii situaţiei
anterioare, potrivit dispoziţiilor art. 255 şi 256.
(4)Dispoziţiile din hotărâre privind luarea măsurilor asigurătorii şi restituirea lucrurilor sunt executorii.
(5)În cazul în care, potrivit dispoziţiilor art. 25 alin. (5), instanţa lasă nesoluţionată acţiunea civilă,
măsurile asigurătorii se menţin. Aceste măsuri încetează de drept dacă persoana vătămată nu introduce
acţiune în faţa instanţei civile în termen de 30 de zile de la rămânerea definitivă a hotărârii.
(6)În cazul în care, în cursul urmăririi penale, al procedurii de cameră preliminară sau al judecăţii, faţă de
inculpat s-a luat măsura preventivă a controlului judiciar pe cauţiune sau s-a dispus înlocuirea unei
alte măsuri preventive cu măsura preventivă a controlului judiciar pe cauţiune şi este admisă acţiunea
civilă, instanţa dispune plata din cauţiune a despăgubirilor acordate pentru repararea pagubelor
cauzate de infracţiune, potrivit dispoziţiilor art. 217

35
Q

Cheltuielile judiciare

A

Instanţa se pronunţă prin hotărâre şi asupra cheltuielilor judiciare, potrivit dispoziţiilor art. 272-276.

36
Q

Dispoziţiile cu privire la măsurile preventive
cand dispune punerea in libertate

A

(1)Instanţa are obligaţia ca, prin hotărâre, să se pronunţe asupra menţinerii, revocării, înlocuirii ori
încetării de drept a măsurii preventive dispuse pe parcursul procesului penal cu privire la inculpat.
(2)În caz de renunţare la aplicarea pedepsei, de amânare a aplicării pedepsei, de achitare sau de încetare a
procesului penal, instanţa dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului arestat preventiv
De asemenea, instanţa dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului arestat preventiv
atunci când pronunţă:
)o pedeapsă cu închisoare cel mult egală cu durata reţinerii, arestului la domiciliu şi arestării
preventive;
b)o pedeapsă cu închisoare, cu suspendarea executării sub supraveghere;
c)o pedeapsă cu amendă, care nu însoţeşte pedeapsa închisorii;
d)o măsură educativă neprivativă de libertate.
(9)Durata măsurii arestului la domiciliu se deduce din pedeapsa aplicată prin echivalarea unei zile de
arest la domiciliu cu o zi din pedeapsă.
(10)După pronunţarea hotărârii, până la sesizarea instanţei de apel, instanţa poate dispune, la cerere sau
din oficiu, luarea, revocarea, înlocuirea sau menţinerea unei măsuri preventive cu privire la inculpatul
condamnat, în condiţiile legi

37
Q

Dispoziţiile cu privire la măsurile preventive
caractere hot si comunicare

A

4)Hotărârea pronunţată în condiţiile alin. (1)-(3) cu privire la măsurile preventive este executorie.
(5)Când, potrivit dispoziţiilor prevăzute la alin. (1)-(3), inculpatul este pus în libertate, instanţa comunică
aceasta administraţiei locului de deţinere.
(6)Inculpatul condamnat de prima instanţă şi aflat în stare de arest preventiv este liberat de îndată ce
durata reţinerii şi cea a arestării devin egale cu durata pedepsei pronunţate, deşi hotărârea nu este
definitivă. Liberarea se dispune de administraţia locului de deţinere, căreia i se comunică, îndată după
pronunţarea hotărârii, o copie de pe dispozitiv sau extras.

38
Q

masuri preventive -ce se intampla cu cautiunea

A

(7)În caz de renunţare la aplicarea pedepsei, de amânare a aplicării pedepsei, de achitare sau de încetare a
procesului penal, dacă în cursul urmăririi penale sau al judecăţii faţă de inculpat s-a luat măsura
preventivă a controlului judiciar pe cauţiune, instanţa va dispune restituirea sumei depuse drept
cauţiune, dacă nu s-a dispus plata din aceasta a despăgubirilor acordate pentru repararea pagubelor şi
dacă nu s-a dispus plata din cauţiune prevăzută la art. 217 alin. (7).
(8)Instanţa dispune confiscarea cauţiunii dacă măsura controlului judiciar pe cauţiune a fost înlocuită cu
măsura arestului la domiciliu sau a arestării preventive, pentru motivele arătate la art. 217 alin. (9), şi
nu s-a dispus plata din cauţiune a sumelor prevăzute la art. 217

39
Q

Minuta

A

)În afara cazurilor în care sunt aplicabile dispoziţiile art. 406 alin. (1), rezultatul deliberării instanţei
sau, după caz, judecătorului, indiferent de funcţia judiciară pe care o exercită, se consemnează într-o
minută, care trebuie să aibă conţinutul prevăzut pentru dispozitivul hotărârii.
(2)Minuta se semnează de membrii completului de judecată.
(3)Minuta se întocmeşte în două exemplare originale, dintre care unul se ataşează la dosarul cauzei, iar
celălalt se depune, spre conservare, la dosarul de minute al instanţei.

40
Q

Cuprinsul hotărârii

A

Hotărârea prin care instanţa penală soluţionează fondul cauzei trebuie să conţină o parte introductivă, o
expunere şi dispozitivul.

41
Q

Conţinutul părţii introductive

A

(1)Partea introductivă cuprinde menţiunile prevăzute la art. 370 alin. (4).
(2)Când s-a redactat o încheiere de şedinţă, potrivit dispoziţiilor art. 370, partea introductivă se limitează
numai la următoarele menţiuni: denumirea instanţei care a judecat cauza, data pronunţării hotărârii,
locul unde a fost judecată cauza, precum şi numele şi prenumele membrilor completului de judecată,
ale procurorului şi ale grefierului, făcându-se menţiune că celelalte date au fost trecute în încheierea
de şedinţă.
(3)În hotărârile instanţelor militare trebuie să se indice şi gradul militar al membrilor completului de
judecată şi al procurorului. Când inculpatul este militar, se menţionează şi gradul acestuia.

42
Q

Conţinutul expunerii

A

Expunerea trebuie să cuprindă:
a)datele privind identitatea părţilor;
b)descrierea faptei ce face obiectul trimiterii în judecată, cu arătarea timpului şi locului unde a fost
săvârşită, precum şi încadrarea juridică dată acesteia prin actul de sesizare;
c)motivarea soluţiei cu privire la latura penală, prin analiza probelor care au servit ca temei pentru
soluţionarea laturii penale a cauzei şi a celor care au fost înlăturate, şi motivarea soluţiei cu privire la
latura civilă a cauzei, precum şi analiza oricăror elemente de fapt pe care se sprijină soluţia dată în
cauză;
d)arătarea temeiurilor de drept care justifică soluţiile date în cauză.
2)În caz de condamnare, renunţare la aplicarea pedepsei sau amânarea aplicării pedepsei, expunerea
trebuie să cuprindă fiecare faptă reţinută de instanţă în sarcina inculpatului, forma şi gradul de
vinovăţie, circumstanţele agravante sau atenuante, starea de recidivă, timpul ce se deduce din
pedeapsa pronunţată, respectiv timpul care se va deduce din pedeapsa stabilită în caz de anulare sau
revocare a renunţării la aplicarea pedepsei ori a amânării aplicării pedepsei, precum şi actele din care
rezultă perioada ce urmează a fi dedusă.
(3)Dacă instanţa reţine în sarcina inculpatului numai o parte dintre faptele ce formează obiectul trimiterii
în judecată, se va arăta în hotărâre pentru care anume fapte s-a pronunţat condamnarea ori, după caz,
renunţarea la aplicarea pedepsei sau amânarea aplicării pedepsei şi pentru care anume fapte, încetarea
procesului penal sau achitarea.
(4)În cazul renunţării la aplicarea pedepsei şi al amânării aplicării pedepsei, precum şi în cazul
suspendării executării pedepsei sub supraveghere, se vor prezenta în hotărâre motivele care au
determinat renunţarea sau amânarea ori, după caz, suspendarea şi se vor arăta consecinţele la care
persoana faţă de care s-au dispus aceste soluţii se expune dacă va mai comite infracţiuni sau, după caz,
dacă nu va respecta măsurile de supraveghere ori nu va executa obligaţiile ce îi revin pe durata
termenului de supraveghere.

43
Q

Conţinutul dispozitivului

A

(1)Dispozitivul trebuie să cuprindă datele prevăzute la art. 107 privitoare la persoana inculpatului, soluţia
dată de instanţă cu privire la infracţiune, indicându-se denumirea acesteia şi textul de lege în care se
încadrează, iar în caz de achitare sau de încetare a procesului penal, şi cauza pe care se întemeiază
potrivit art. 16, precum şi soluţia dată cu privire la soluţionarea acţiunii civile.
Dispozitivul trebuie să cuprindă menţiunea că hotărârea este supusă apelului, cu arătarea termenului în
care acesta poate fi exercitat, indicarea datei în care hotărârea a fost pronunţată şi a faptului că
pronunţarea s-a făcut în şedinţă publică

44
Q

)Când instanţa dispune condamnarea, în dispozitiv

A

)Când instanţa dispune condamnarea, în dispozitiv se menţionează pedeapsa principală aplicată. În
cazul în care dispune suspendarea executării acesteia, în dispozitiv se menţionează şi măsurile de
supraveghere şi obligaţiile, prevăzute la art. 93 alin. (1)-(3) din Codul penal, pe care trebuie să le
respecte condamnatul, se pun în vedere acestuia consecinţele nerespectării lor şi ale săvârşirii de noi
infracţiuni şi se indică două entităţi din comunitate unde urmează a se executa obligaţia de a presta o
muncă neremunerată în folosul comunităţii, prevăzută la art. 93 alin. (3) din Codul penal, după
consultarea listei privind posibilităţile concrete de executare existente la nivelul fiecărui serviciu de
probaţiune. Consilierul de probaţiune, pe baza evaluării iniţiale, va decide în care din cele două
instituţii din comunitate menţionate în hotărârea judecătorească urmează a se executa obligaţia şi tipul
de activitate. Când instanţa dispune măsura educativă a supravegherii, în dispozitiv se menţionează
persoana care realizează supravegherea şi îndrumarea minorului.

45
Q

Când instanţa dispune renunţarea la aplicarea pedepsei(la pachet cu amanarea)

A

3)Când instanţa dispune renunţarea la aplicarea pedepsei, în dispozitiv se face menţiune despre aplicarea
avertismentului, potrivit art. 81 din Codul penal, iar când dispune amânarea aplicării pedepsei, în
dispozitiv se menţionează pedeapsa stabilită a cărei aplicare se amână, precum şi măsurile de
supraveghere şi obligaţiile, prevăzute la art. 85 alin. (1) şi (2) din Codul penal, pe care trebuie să le
respecte inculpatul, se pun în vedere acestuia consecinţele nerespectării lor şi ale săvârşirii de noi
infracţiuni, iar dacă a impus obligaţia de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii, se
menţionează două entităţi din comunitate unde urmează a se executa această obligaţie, după
consultarea listei privind posibilităţile concrete de executare existente la nivelul fiecărui serviciu de
probaţiune. Consilierul de probaţiune, pe baza evaluării iniţiale, va decide în care din cele două
instituţii din comunitate menţionate în hotărârea judecătorească urmează a se executa obligaţia şi tipul
de activitate şi îndrumarea minorului

46
Q

Dispozitivul trebuie să mai cuprindă, după caz, cele hotărâte de instanţă cu privire la

A

)deducerea duratei măsurii preventive privative de libertate şi a internării medicale, indicându-se partea
din pedeapsă executată în acest mod;
b)măsurile preventive;
c)măsurile asigurătorii;
d)măsurile de siguranţă;
e)cheltuielile judiciare;
f)restituirea lucrurilor;
g)restabilirea situaţiei anterioare;
(4) Dispozitivul trebuie să mai cuprindă, după caz, cele hotărâte de instanţă cu privire la:
h)cauţiune;
i)rezolvarea oricărei alte probleme privind justa soluţionare a cauzei

47
Q

Când instanţa pronunţă pedeapsa închisorii

A

5)Când instanţa pronunţă pedeapsa închisorii, în dispozitiv se face menţiune că persoana condamnată
este lipsită de drepturile sau, după caz, unele dintre drepturile prevăzute la art. 65 din Codul penal, pe
durata prevăzută în acelaşi articol.
(6)Când instanţa a pronunţat pedeapsa închisorii, iar persoana vătămată a solicitat înştiinţarea cu privire
la eliberarea în orice mod sau evadarea condamnatului, instanţa face o menţiune în acest sens în
dispozitivul hotărârii.

48
Q

Când instanţa a dispus amânarea aplicării pedepsei sau interzicerea unuia sau mai multora dintre
drepturile prevăzute l

A

Când instanţa a dispus amânarea aplicării pedepsei sau interzicerea unuia sau mai multora dintre
drepturile prevăzute la art. 66 alin. (1) lit. l)-o) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu
modificările şi completările ulterioare, odată cu aplicarea pedepsei accesorii sau a pedepsei
complementare a interzicerii exercitării unor drepturi, dispozitivul va cuprinde menţiunea că persoana
sau persoanele beneficiare ale măsurilor de protecţie pot solicita emiterea unui ordin european de
protecţie în condiţiile legii.

49
Q

Pronunţarea hotărârii

A

(1)Hotărârea se pronunţă, după redactare, în şedinţă publică de către preşedinte sau de către alt membru
al completului de judecată desemnat de preşedinte, asistat de grefier, care va citi dispozitivul hotărârii,
sau se pronunţă prin punerea acesteia la dispoziţia părţilor, a persoanei vătămate şi a procurorului, prin
mijlocirea grefei instanţei.
(2)În cazurile în care rezultatul deliberării se consemnează într-o minută, deliberarea şi pronunţarea
hotărârii au loc în termen de cel mult 15 zile de la închiderea dezbaterilor, dacă legea nu prevede
altfel. În cazuri temeinic justificate, dacă deliberarea şi pronunţarea hotărârii nu pot avea loc în acest
termen, instanţa poate amâna pronunţarea o singură dată, pentru o durată de cel mult 15 zile.
Preşedintele sau, după caz, alt membru al completului pronunţă minuta hotărârii, în condiţiile alin. (1),
dacă legea nu prevede altfel.
(3)La pronunţarea hotărârii părţile şi persoana vătămată nu se citează

50
Q

Redactarea şi semnarea hotărârii

A

(1)Hotărârea trebuie să fie redactată la momentul pronunţării în cazurile în care se pronunţă una dintre
soluţiile prevăzute la art. 396 şi 397.
(2)Hotărârea prevăzută la alin. (1) se redactează de membrii completului de judecată care au participat la
soluţionarea cauzei şi se semnează de toţi membrii completului şi de grefier. În caz de împiedicare a
grefierului, hotărârea se semnează de grefierul-şef, făcându-se menţiune pe hotărâre despre cauza care
a determinat împiedicarea.
(3)În cazurile în care rezultatul deliberării se consemnează într-o minută, hotărârea se redactează de
preşedinte sau de către alt membru al completului de judecată desemnat de preşedinte în termen de cel
mult 30 de zile de la pronunţarea minutei şi se semnează de toţi membrii completului de judecată şi de
grefier. Dispozitivul hotărârii trebuie să fie conform cu minuta.
(4)În cazurile prevăzute la alin. (3), dacă vreunul dintre membrii completului de judecată este împiedicat
să semneze, hotărârea se semnează în locul acestuia de preşedintele completului. Dacă şi preşedintele
completului este împiedicat a semna, hotărârea se semnează de preşedintele instanţei. Când
împiedicarea îl priveşte pe grefier, hotărârea se semnează de grefierul-şef. În toate cazurile se face
menţiune pe hotărâre despre cauza care a determinat împiedicarea.
(5)Hotărârea se redactează în două exemplare originale, dintre care unul se ataşează la dosarul cauzei, iar
celălalt se depune, spre conservare, la dosarul de hotărâri al instanţei

51
Q

Comunicarea hotărârii

A

(1)După pronunţare, o copie a hotărârii sau, după caz, a minutei se comunică procurorului, părţilor,
persoanei vătămate şi, în cazul în care inculpatul este arestat, administraţiei locului de deţinere, în
vederea exercitării căii de atac. În cazurile în care rezultatul deliberării se consemnează într-o minută,
după redactarea hotărârii, aceasta se comunică procurorului, părţilor şi persoanei vătămate în întregul
său. În cazul în care părţile ori persoana vătămată nu înţeleg limba română, hotărârea sau, după caz,
minuta se comunică acestora într-o limbă pe care o înţeleg.
(11
)Dacă persoanele prevăzute la alin. (1) se prezintă la pronunţarea făcută în şedinţă, înmânarea, la
cerere, sub luare de dovadă, a hotărârii sau, după caz, a minutei se consideră comunicare. De
asemenea, se consideră comunicare şi înmânarea, sub luare de dovadă, a hotărârii sau, după caz, a
minutei, prin mijlocirea grefei instanţei.
(2)În cazul în care instanţa a dispus amânarea aplicării pedepsei sau suspendarea executării pedepsei sub
supraveghere, hotărârea se comunică serviciului de probaţiune şi, după caz, organului sau autorităţii
competente să verifice respectarea obligaţiilor dispuse de instanţă.